Cazul se referea la practica Oficiului European pentru Selecția Personalului („EPSO”) de a nu permite candidaților să candideze la mai mult de un concurs de recrutare simultan pentru funcționarii publici ai UE, chiar dacă aceștia îndeplineau criteriile. EPSO a refuzat să permită reclamantului să candideze în cadrul a două concursuri concurente pentru recrutarea de traducători pentru instituțiile UE și nu a explicat în mod convingător motivele aplicării acestei practici.

Ombudsmanul a constatat că această practică ar putea avea drept consecință împiedicarea recrutării celor mai calificate persoane și că, în consecință, EPSO ar trebui să fie în măsură să ofere o justificare convingătoare cu privire la motivele pentru care aplică această practică. Ombudsmanul a constatat că nefurnizarea de către EPSO a unui astfel de raționament reclamantului a constituit un caz de administrare defectuoasă. Ea a constatat, de asemenea, că orice continuare a practicii, în lipsa unei motivări solide, ar constitui în mod necesar și o administrare defectuoasă. Prin urmare, Ombudsmanul a recomandat EPSO să își revizuiască imediat politica în legătură cu această practică.

Reclamantul a fost exclus în 2013 dintr-un concurs de recrutare de administratori în domeniul auditului desfășurat de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO). Acesta a fost exclus pe motiv că calificările sale academice nu erau suficient de relevante pentru postul anunțat. Reclamantul a subliniat în plângerea sa adresată Ombudsmanului European că mai mulți candidați care au fost admiși la același concurs în 2010 aveau diplome identice sau mai puțin relevante decât diploma sa. El a susținut că, în cazul în care calificările celorlalți candidați ar fi suficiente în 2010, diploma sa ar trebui să fie suficientă și în 2013.

Ombudsmanul s-a interesat de această chestiune și a constatat că concursul din 2013 a fost același cu cel organizat inițial în 2010 și că aceleași criterii privind calificările ar trebui să se aplice în 2013 ca și în 2010. Ombudsmanul a constatat administrarea defectuoasă de către EPSO și a recomandat EPSO să solicite comisiei de evaluare să își revizuiască decizia privind calificările reclamantului.

EPSO a refuzat să accepte recomandarea Ombudsmanului fără a furniza

motive convingătoare pentru poziția sa. Prin urmare, Ombudsmanul a închis cazul, constatând un caz de administrare defectuoasă.

Cazul a vizat tratarea de către Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) a unei plângeri cu privire la condițiile dintr-un centru de testare pentru un concurs de selecție a funcționarilor publici ai UE. Reclamantei i s-a atribuit un computer lângă ușa de intrare și a susținut că perturbarea cauzată de persoanele care intră și ies din cameră i-a afectat negativ performanța. Încercările sale de a obține ca preocupările sale să fie soluționate de personalul centrului de testare nu au avut succes și, ulterior, a depus o plângere la EPSO. Nemulțumită de modul în care EPSO a tratat plângerea sa, aceasta s-a adresat apoi Ombudsmanului.

Ombudsmanul s-a interesat de această chestiune și a solicitat EPSO să examineze plângerea cu mai multă atenție. Echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a întâlnit, de asemenea, cu reprezentanți ai EPSO și ai contractantului responsabil cu gestionarea testelor și a vizitat un centru de testare de la sediul EPSO. Ombudsmanul a concluzionat că, în general, anchetele suplimentare în acest caz nu au fost justificate; cu toate acestea, ea a prezentat EPSO o serie de sugestii de îmbunătățire.

Cazul a vizat o procedură de selecție pentru un post în cadrul Delegației UE în Albania. Reclamantul a fost nemulțumit de faptul că nu a fost selectat pentru acest post, deoarece a considerat că îndeplinește toate criteriile necesare. Ea a solicitat informații cu privire la candidatura sa și la motivele pentru care nu a fost inclusă pe lista scurtă. Delegația nu a răspuns la cererea sa în timp util.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune. În cursul anchetei, delegația a răspuns plângerii, soluționând astfel acest aspect al plângerii. În ceea ce privește decizia de a nu include pe lista restrânsă reclamantul, Ombudsmanul a considerat că explicația delegației cu privire la decizia sa este rezonabilă și a închis ancheta, constatând că nu există un caz de administrare defectuoasă. Ombudsmanul a sugerat că Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să ofere orientări delegațiilor cu privire la necesitatea de a informa candidații în cazul în care concursurile de selecție au fost amânate. Ombudsmanul a sugerat, de asemenea, ca Serviciul European de Acțiune Externă să includă, în „Ghidul delegațiilor UE pentru agenții locali”, cerințe mai detaliate privind tipul de informații care trebuie incluse în lista/foaie de calcul Excel întocmită de comitetele de selecție.

Cauza privea pretinsa lipsă a unui preaviz suficient din partea Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) cu privire la perioada de examinare pentru testele pe calculator din cadrul unui concurs. Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a constatat că nu a existat un caz de administrare defectuoasă din partea EPSO. În cazul respectiv, candidatul a fost informat cu privire la perioada de examinare cu trei săptămâni înainte de începerea acesteia. EPSO - în urma unei decizii anterioare a Ombudsmanului - contactează întotdeauna candidații cu cel puțin 2 săptămâni înainte de începerea perioadei de examinare.

În cursul acestei anchete, EPSO a informat Ombudsmanul că are o nouă practică prin care publică un calendar orientativ anticipat al concursurilor pe care le organizează. Aceasta este o evoluție pe care Ombudsmanul o salută.

Cazul a vizat procedura de selecție pentru funcția de șef al departamentului TIC din cadrul Agenției Europene pentru Sistemele Globale de Navigație. Reclamantul a susținut că agenția nu a evaluat în mod corect cererea sa și a susținut că agenția ar trebui să își revizuiască decizia de respingere a cererii sale.

Ombudsmanul a investigat chestiunea și a solicitat agenției să clarifice o serie de aspecte procedurale. Pe baza răspunsului agenției și a propriei analize, Ombudsmanul nu a identificat nicio eroare vădită în procedura de selecție. Prin urmare, cazul a fost închis, constatându-se că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cazul a vizat respingerea de către Misiunea Uniunii Europene de consiliere în Ucraina (EUAM) a candidaturii reclamantului în cadrul unei proceduri de selecție. Ombudsmanul a investigat chestiunea și a constatat că nu a existat un caz de administrare defectuoasă în ceea ce privește respingerea cererii. Ombudsmanul a constatat, de asemenea, că este suficient un mecanism de revizuire administrativă la un singur nivel. În cele din urmă, Ombudsmanul a avut plăcerea de a fi informat că Serviciul European de Acțiune Externă a decis acum să modifice mesajul pe care îl trimite candidaților respinși pentru a include informații privind căile de atac disponibile.

Cazul se referea la faptul că Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) nu a răspuns la cererea de reexaminare a reclamantului în urma unei proceduri de recrutare a unui agent contractual.

Ombudsmanul a investigat chestiunea și a solicitat EASME să răspundă reclamantei și să răspundă preocupărilor acesteia cu privire la excluderea sa de pe „lista de rezervă” a candidaților care au reușit la concurs. În răspunsul său, EASME și-a cerut scuze pentru ceea ce a descris ca fiind „un eveniment nefericit”, care nu ar fi trebuit să aibă loc, și a explicat de ce reclamantul nu a fost inclus pe lista de rezervă.

Ombudsmanul a considerat că explicațiile EASME cu privire la excluderea reclamantului sunt convingătoare. Cu toate acestea, ea regretă faptul că EASME a avut nevoie de un an pentru a răspunde la cererea de reexaminare a reclamantului și că a făcut acest lucru numai după intervenția Ombudsmanului. Ombudsmanul a încurajat EASME să ia măsuri pentru a se asigura că nu vor mai avea loc incidente similare în viitor.

Cazul se referea la caracterul adecvat al răspunsurilor EPSO la preocupările reclamantului potrivit cărora este posibil ca acesta să fi ratat oportunități de recrutare din cauza unei probleme tehnice legate de contul său EPSO. Ombudsmanul a investigat problema și a constatat că răspunsul EPSO furnizat în cursul anchetei a răspuns în mod adecvat preocupărilor reclamantului. EPSO a abordat problema tehnică și a oferit asigurări că reclamantul nu a ratat nicio oportunitate.

Cazul a vizat decizia Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) de a nu permite reclamantului să depună o a doua candidatură în contextul unei cereri de exprimare a interesului care nu conținea un termen specific pentru depunerea candidaturilor. Reclamantul a încercat să depună o a doua candidatură după ce nu a trecut testul legat de candidatura sa inițială în cadrul aceleiași proceduri de selecție. Reclamantul a susținut că EPSO nu a furnizat răspunsuri adecvate la scrisorile sale privind (i) temeiul juridic pentru a nu permite candidaților să își depună din nou candidatura în cadrul procedurilor de selecție fără date-limită specifice; și (ii) condițiile, inclusiv comportamentul personalului, de la centrul de testare din Spania.

În răspunsul său, EPSO s-a referit la condițiile prevăzute în cererea de exprimare a interesului ca temei juridic pentru acțiunile sale. Aceasta a explicat, de asemenea, că a investigat problema referitoare la comportamentul personalului din centrul de testare.

Ombudsmanul a considerat că explicația EPSO este rezonabilă și adecvată, astfel încât cazul a fost închis.

Cazul se referea la o presupusă nerespectare de către Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) a normelor unei proceduri de selecție.

Ombudsmanul a solicitat EPSO să abordeze preocupările reclamantului ca un prim pas al anchetei sale. Aceste preocupări se refereau la presupusa furnizare de informații eronate cu privire la testele din cadrul procedurii de selecție și la o eroare materială în scrisorile prin care reclamanta era informată cu privire la rezultatele testelor sale. Ombudsmanul a constatat că răspunsul ulterior al EPSO a oferit explicații cuprinzătoare și rezonabile în ceea ce privește problemele ridicate de reclamant și că nimic nu sugerează că acesta nu a respectat normele care reglementează procedura de selecție în cauză. Prin urmare, aceasta a închis cazul, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Reclamantul s-a adresat în mai multe rânduri EPSO, solicitându-i să îi șteargă contul EPSO. EPSO a răspuns că nu îi poate șterge contul, întrucât două proceduri de selecție la care a participat erau încă deschise. După ce reclamantul a contactat EPSO de încă două ori fără a primi un răspuns, acesta s-a adresat Ombudsmanului, susținând că EPSO nu a răspuns și solicitând ca EPSO să îi șteargă contul.

În urma anchetei Ombudsmanului, EPSO a răspuns reclamantului. Prin urmare, Ombudsmanul a concluzionat că EPSO a soluționat afirmația reclamantului. În răspunsul său, EPSO l-a informat de asemenea pe reclamant că perioada de păstrare a datelor pentru cele două proceduri de selecție la care a participat nu expirase încă și că, prin urmare, nu putea încă să îi șteargă contul EPSO. Ombudsmanul nu a constatat nicio administrare defectuoasă în această privință și, prin urmare, a închis cazul.  

Cazul a vizat o procedură de selecție a agenților contractuali organizată de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) în 2013. Candidații la astfel de proceduri de selecție trebuie să îndeplinească mai întâi anumite criterii de eligibilitate. Candidații care îndeplinesc aceste criterii de eligibilitate sunt apoi evaluați pe baza criteriilor de selecție. Cei mai buni candidați sunt apoi înscriși pe o listă de rezervă.

Reclamantul a îndeplinit criteriile de eligibilitate, care au inclus necesitatea de a avea fie o diplomă de doctorat, fie o experiență profesională de cel puțin cinci ani în calitate de cercetător. Cu toate acestea, el a fost exclus din concurs după ce candidatura sa a fost comparată cu cea a altor candidați pe baza criteriilor de selecție. În continuare, acesta s-a plâns de faptul că criteriile de selecție au favorizat candidații cu diplomă de doctorat, în timp ce cererea de exprimare a interesului a presupus că o diplomă de doctorat va fi considerată echivalentă cu cinci ani de experiență profesională.

Ombudsmanul a investigat chestiunea și a concluzionat că nu a existat un caz de administrare defectuoasă. Criteriile de eligibilitate stabilesc un prag minim pe care toți candidații trebuie să îl îndeplinească. Criteriile de selecție permit apoi comisiei de evaluare să identifice cei mai buni candidați dintre candidații eligibili. Este în mod clar la latitudinea unei instituții să decidă ce criterii de selecție să utilizeze, atât timp cât acestea nu sunt în mod vădit inadecvate. Ombudsmanul a concluzionat că alegerea criteriilor de selecție în acest caz a fost perfect rezonabilă. În ceea ce privește argumentul reclamantului potrivit căruia selecția nu a fost transparentă, Ombudsmanul a observat că criteriile de selecție au fost stabilite în mod clar în cererea de propuneri.