Cazul a vizat o decizie a Comisiei Europene de a considera neeligibile anumite costuri declarate de o organizație neguvernamentală care a participat la un proiect finanțat de UE menit să combată rasismul împotriva romilor. Reclamantul a susținut că Comisia nu a examinat în mod corespunzător elementele de probă înainte de a stabili că costurile erau neeligibile.

Ombudsmanul a investigat această chestiune și a constatat că nu a existat un caz de administrare defectuoasă din partea Comisiei.

Cazul a vizat decizia Comisiei Europene de a recupera sumele plătite sub formă de granturi în cadrul mai multor proiecte finanțate de UE. Decizia a fost luată în urma auditurilor efectuate de un auditor în numele Comisiei. Reclamantul nu a fost de acord cu constatările auditului. Printre altele, reclamantul a dorit ca auditurile să fie revizuite de camera națională de auditori din statul său membru. Comisia nu a considerat acest lucru necesar.

Ombudsmanul a investigat această chestiune și a constatat că nu a existat un caz de administrare defectuoasă din partea Comisiei.

Această anchetă din proprie inițiativă se bazează pe o plângere depusă de o asociație de ONG-uri armene numită Liga pentru Protecția Cetățenilor (CPL). Aceasta se referă la decizia Delegației Uniunii Europene în Armenia de a nu încheia un contract de grant cu CPL în urma descoperirii de către delegație a unei erori în evaluarea inițială a cererii CPL. CPL a susținut că decizia delegației nu s-a bazat pe motive întemeiate.

În cursul anchetei Ombudsmanului, Comisia Europeană a recunoscut că acțiunea întreprinsă inițial de delegație, odată ce și-a dat seama că a apărut o eroare în procesul de evaluare, nu era adecvată. Cu toate acestea, Comisia a arătat, de asemenea, că eroarea detectată impunea ca evaluarea cererii CPL să fie refăcută și, prin urmare, că delegația nu era în măsură să încheie contractul de grant cu CPL.

Prin urmare, Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cazul a vizat lipsa unui răspuns din partea Comisiei Europene la cererea reclamantului de revizuire juridică a deciziei Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură de a respinge proiectul său de la finanțarea din partea UE în cadrul programului Erasmus+. Ombudsmanul a investigat problema și a constatat că Comisia a răspuns deja reclamantului. Prin urmare, aceasta a considerat că această parte a plângerii a fost soluționată de instituție. De asemenea, aceasta a examinat pe fond răspunsul Comisiei și l-a considerat cuprinzător și rezonabil. Prin urmare, aceasta a decis că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cauza a fost introdusă de o asociație de experți juridici din întreaga Uniune Europeană, care a realizat un proiect cofinanțat de Comisia Europeană. Aceasta se referea la pretinsa recuperare neloială, în urma unui audit, a unor sume considerate în mod eronat neeligibile în temeiul acordului de grant.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a concluzionat că, în urma intervenției sale, s-a găsit o soluție. Prin urmare, ea a închis cazul.

Cazul se referea la lipsa unui răspuns din partea Comisiei la mesajele reclamantului referitoare la dificultățile sale în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de grant. Din cauza unor probleme tehnice, reclamantul nu a fost în măsură să depună o cerere prin intermediul sistemului PRIAMOS al Comisiei. În schimb, aceasta și-a prezentat propunerea prin e-mail, care a rămas fără răspuns.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a solicitat Comisiei să răspundă. În răspunsul său, Comisia și-a cerut scuze pentru că nu a răspuns mai devreme. Aceasta a afirmat că nu poate accepta cererea de e-mail a reclamantului, deoarece sistemul a funcționat în mod corespunzător, iar Comisia nu a fost în măsură să identifice nicio încercare a reclamantului de a trimite propunerea prin intermediul PRIAMOS înainte de termenul-limită.

Cauza a vizat evaluarea de către Curtea Europeană de Justiție a două oferte pentru servicii de traducere juridică. Reclamantul, un ofertant respins, a susținut că procedura de licitație nu a respectat standardele de bună administrare deoarece (i) evaluarea ofertelor nu a fost documentată în mod corespunzător, (ii) nu a existat posibilitatea de a solicita o reexaminare administrativă internă și (iii) nu a garantat anonimatul.

Ombudsmanul a investigat această chestiune și nu a constatat nicio administrare defectuoasă din partea Curții. Cu toate acestea, Ombudsmanul a prezentat Curții trei sugestii de îmbunătățire, și anume: (i) să solicite evaluatorilor interni să semneze și să dateze fișele de evaluare a testelor, (ii) să instituie un mecanism de reexaminare internă pentru tratarea plângerilor depuse de solicitanții respinși și (iii) să anonimizeze testele ofertanților în scopul evaluării efectuate de evaluatorii interni în cursul procesului de evaluare.

Reclamantul este o societate IT care a participat la o licitație a Comisiei. Comisia a solicitat tuturor ofertanților să finalizeze două studii de caz pentru a-i permite să evalueze capacitățile tehnice ale acestora.

Reclamantul a contestat faptul că unul dintre studiile de caz era foarte asemănător cu o licitație organizată recent de o agenție a UE. Aceasta a susținut că acest lucru a conferit societăților care au câștigat licitația respectivă un avantaj concurențial în cadrul licitației Comisiei. Reclamantul a contestat, de asemenea, decizia Comisiei de a nu divulga numele persoanelor care au evaluat propunerile Comisiei.

În urma anchetei sale, Ombudsmanul a concluzionat că modul în care Comisia a conceput procedura de licitație nu a conferit un avantaj concurențial ofertantului câștigător. În ceea ce privește divulgarea numelor evaluatorilor, Ombudsmanul sugerează Comisiei să aibă în vedere publicarea unor astfel de nume în viitor.

Cauza privea respingerea unei cereri de bursă Marie Skłodowska-Curie pe motiv că persoana care solicita bursa efectuase un stagiu într-o anumită societate privată.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a recomandat ca, atunci când Agenția Executivă pentru Cercetare identifică posibile nereguli în cadrul unei proceduri de selecție a cercetătorilor pentru un proiect finanțat de UE, aceasta să efectueze o anchetă adecvată și în timp util cu privire la această chestiune, în vederea remedierii situației.

Ombudsmanul este acum mulțumit de faptul că AEC i-a acceptat recomandările. Prin urmare, ea a închis cazul.

Cazul a vizat gestionarea de către IMI a unui presupus conflict de interese în cadrul procedurii de licitație pentru un proiect de cercetare privind riscurile și beneficiile unui program de vaccinare în Europa.

Reclamantul, membru al unui consorțiu care a luat parte la procedură, a susținut că IMI nu a abordat problema imparțialității tuturor membrilor unei comisii de evaluare. Reclamantul a susținut că doi membri aveau legături cu consorțiul câștigător, ceea ce a dat naștere unui conflict de interese.

Ombudsmanul a constatat că IMI a aplicat în mod corect normele relevante și nu a găsit nicio dovadă a unui tratament injust al propunerii din partea consorțiului reclamantului. Prin urmare, Ombudsmanul a constatat că nu a existat un caz de administrare defectuoasă cu privire la acest aspect al plângerii. Ombudsmanul a analizat, de asemenea, dacă experților aflați într-o situație de conflict de interese cu o propunere ar trebui să li se permită să evalueze o propunere concurentă. Ombudsmanul a constatat că, întrucât normele urmate de IMI au fost elaborate de Comisia Europeană, nicio anchetă suplimentară cu privire la această chestiune nu este justificată în contextul prezentei plângeri specifice.

Comisia Europeană finanțează programe de cercetare în Europa prin intermediul programelor-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică. Această plângere se referă la presupuse nereguli în evaluarea unei propuneri prezentate de un consorțiu care solicită o astfel de finanțare în cadrul secțiunii „Energie” a programului.

În februarie 2013, Comisia a informat reclamantul că propunerea sa de proiect a fost respinsă. Reclamantul a prezentat apoi Comisiei o cerere de reparații. Întrucât a fost nemulțumită de rezultatele acestei căi de atac, aceasta s-a plâns Ombudsmanului că Comisia a săvârșit o eroare în evaluarea propunerii sale. Aceasta s-a plâns de asemenea de faptul că un funcționar al Comisiei, în cadrul unui forum public, a divulgat rezultatele procedurii de selecție cu două săptămâni înainte de notificarea rezultatelor oficiale. În cursul anchetei, reclamantul a susținut că unul dintre experții evaluatori independenți se afla într-un conflict de interese.

Ombudsmanul nu a constatat niciun caz de administrare defectuoasă în ceea ce privește evaluarea propunerii reclamantului. Cu toate acestea, Ombudsmanul a constatat că divulgarea prematură de către Comisie a rezultatelor procedurii de selecție a constituit un caz de administrare defectuoasă.

În plus, Ombudsmanul a constatat că Comisia nu a reușit să gestioneze și să abordeze o aparență de conflict de interese în cazul unuia dintre experții săi evaluatori. Acest eșec a reprezentat administrare defectuoasă. În vederea îmbunătățirii procedurilor Comisiei, Ombudsmanul a remarcat că Comisia ar trebui să se asigure că obține, de la început, toate informațiile necesare privind interesele relevante și că ar trebui să abordeze orice aparență de conflict de interese.