Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?
- RO Română
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.
Scrisoare adresată Parlamentului European de deschidere a anchetei din proprie inițiativă a Ombudsmanului European OI/8/2015/FOR privind transparența trilogurilor
Corespondență - Datele Marți | 26 mai 2015
Caz OI/8/2015/JAS - Deschis la Marți | 26 mai 2015 - Decizie din Marți | 12 iulie 2016 - Instituțiile vizate Parlamentul European ( Nu se justifică investigații suplimentare ) | Consiliul Uniunii Europene ( Nu se justifică investigații suplimentare ) | Comisia Europeană ( Nu se justifică investigații suplimentare ) - Ţară Franţa
|
Dl Martin Schulz
|
Strasbourg, 26.5.2015
Re: Ancheta din proprie inițiativă OI/8/2015/FOR privind transparența trilogurilor – Parlamentul European
Stimate domnule președinte,
În conformitate cu articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Ombudsmanul European este împuternicit să desfășoare anchete din proprie inițiativă. Aceste anchete sunt menite să fie utile instituțiilor în cauză prin promovarea bunelor practici administrative.
Am decis să deschid o anchetă din proprie inițiativă privind Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană în ceea ce privește divulgarea documentelor referitoare la așa-numitele "triloguri"[1] și transparența trilogurilor în general. Aceasta este o chestiune care mi-a fost atrasă atenția de către mai mulți deputați în Parlamentul European, deputați din unele state membre, precum și de către întreprinderi și grupuri ale societății civile. Motivele specifice pentru deschiderea acestei anchete sunt următoarele:
Transparența în ceea ce privește procesul legislativ este esențială pentru consolidarea încrederii în UE. Trilogurile reprezintă în prezent o caracteristică consacrată a procedurii legislative ordinare. În plus, acestea sunt din ce în ce mai mult anunțate ca fiind locul în care se decide conținutul negociat al textului legislativ final.
Mă preocupă faptul că trilogurile se desfășoară într-un mod care poate fi reconciliat cu cerințele privind transparența procedurii legislative, prevăzute la articolul 15 alineatele (2) și (3) din TFUE [2].
De exemplu, nu am reușit să găsesc o listă cuprinzătoare, accesibilă publicului, a trilogurilor în curs. De asemenea, nu pot găsi o evidență completă a documentelor depuse și schimbate în cadrul unor astfel de reuniuni. Prin urmare, ar fi util să se știe dacă astfel de documente sunt puse la dispoziție în registrele publice ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei într-un mod coerent și consecvent.
Încă din 2003, Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare [3] prevedea că "cele trei instituții vor asigura un grad adecvat de transparență a procesului legislativ, inclusiv a negocierilor trilaterale dintre cele trei instituții". Un angajament identic este cuprins în propunerea recent adoptată de Comisie pentru un acord interinstituțional privind o mai bună legiferare [4]. Ca atare, această anchetă din proprie inițiativă este deosebit de oportună [5].
În acest context, v-aș fi recunoscător dacă Parlamentul ar putea răspunde la următoarele întrebări:
Trilogurile în curs
1. Reuniunile tripartite sunt anunțate public în prealabil? Dacă da, unde și cu cât timp înainte sunt publicate informațiile cu privire la aceste reuniuni?
2. Vă rugăm să furnizați o listă a trilogurilor la care Parlamentul participă în prezent.
3. Lista menționată mai sus este pusă la dispoziția publicului? Dacă nu, vă rugăm să explicați de ce nu.
Documente aferente trilogurilor organizate de instituții
4. Vă rugăm să furnizați o listă a categoriilor de documente deținute referitoare la trilogurile în curs la care participă Parlamentul.
5. Procesele-verbale ale reuniunilor din cadrul trilogurilor sau rapoartele privind reuniunile din cadrul trilogurilor sau „notele” de raportare privind trilogurile sunt întocmite și puse la dispoziție la nivel intern? Menține Parlamentul o listă a participanților la triloguri?
6. Vă rugăm să explicați modul în care este redactat documentul pe patru coloane [6], pe baza căruia au loc negocierile din cadrul trilogului.
Accesul public la documentele trilogului
7. Documentele trilogului sunt publicate în mod proactiv pe site-ul Parlamentului, în special prin intermediul registrului public? În caz afirmativ, vă rugăm să precizați ce documente sunt publicate și în ce etapă a procedurii sunt publicate.
8. A primit Parlamentul vreo cerere de acces public la documentele trilogului? În caz afirmativ, vă rugăm să-mi furnizați copii ale cererilor de acces formulate și copii ale deciziilor (inclusiv ale deciziilor în urma cererilor de confirmare) adoptate.
9. Există un moment stabilit după care, în opinia Parlamentului, documentele trilogului pot fi publicate, de exemplu, după adoptarea legislației în cauză sau după încheierea negocierilor din cadrul trilogului?
Regimul lingvistic
10. În ce limbă/limbi au loc trilogurile? Serviciile de interpretare sunt puse la dispoziție (i) întotdeauna; (ii) numai la cerere?
11. În ce limbă/limbi sunt emise documentele relevante pentru a fi utilizate în cadrul trilogurilor?
12. Dacă există orice alte informații sau comentarii pe care le considerați relevante pentru anchetă, vă rugăm să nu ezitați să le includeți și pe acestea.
V-aș fi recunoscător dacă ați putea prezenta un aviz care să răspundă la întrebările de mai sus până la 30 septembrie 2015.
În plus, în scopul identificării documentelor referitoare la triloguri și pentru a obține o imagine de ansamblu completă a acestora, v-aș fi recunoscător dacă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Statutul Ombudsmanului European, ați putea asigura consultarea de către serviciile din subordinea mea a două dosare închise ale trilogurilor, și anume:
Ø Dosarele referitoare la Directiva privind creditele ipotecare [7];
Ø Dosarele referitoare la Regulamentul privind studiile clinice [8].
Am ales aceste două dosare exclusiv pe baza faptului că se ocupă de chestiuni de interes public larg. Nu am niciun motiv să cred că există o preocupare deosebită în legătură cu oricare dintre aceste dosare.
Aș dori să subliniez faptul că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (2) din Normele de aplicare ale Ombudsmanului European, inspecția Ombudsmanului nu va avea ca rezultat obținerea de către terți sau de către orice altă persoană a accesului la documente pe care instituția dumneavoastră le consideră confidențiale în timpul inspecției sau la orice informații conținute în astfel de documente.
V-aș fi recunoscător dacă serviciile dumneavoastră l-ar putea contacta pe dl Fergal Ó Regan (tel. +32 2 284 35 48), șeful Unității pentru plângeri și anchete, responsabil cu această anchetă, pentru a conveni asupra unei date convenabile pentru inspectarea documentelor.
Vă atragem atenția asupra faptului că, în timpul anchetei mele, intenționez să public avizul Parlamentului și raportul de inspecție pe site-ul meu web și, de asemenea, pot oferi părților terțe interesate posibilitatea de a formula observații.
În cele din urmă, astăzi am scris, de asemenea, președinților Comisiei și Secretarului General al Consiliului, cu aceeași listă de întrebări și cereri de inspecție.
Cu stimă,
Emily O'Reilly
cc: dl Klaus Welle, Secretar General, Parlamentul European
[1] Ombudsmanul a făcut referire la triloguri „formale”, la triloguri „informale” și la triloguri „tehnice”/reuniuni tehnice pregătitoare.
[2] Articolul 15 alineatul (2) din TFUE prevede că „Parlamentul European se reunește în ședință publică, la fel ca și Consiliul atunci când examinează și votează un proiect de act legislativ.” În plus, articolul 15 alineatul (3) al cincilea paragraf din TFUE prevede că „Parlamentul European și Consiliul asigură publicarea documentelor referitoare la procedurile legislative în condițiile prevăzute de regulamentele menționate la al doilea paragraf”. Articolul 12 din Regulamentul 1049/2001 privind accesul public la documente subliniază, de asemenea, importanța deosebită a acordării accesului la documentele întocmite „în cursul procedurilor de adoptare a actelor” care sunt obligatorii din punct de vedere juridic în sau pentru statele membre, precizând că, sub rezerva excepțiilor de acces prevăzute în regulament, astfel de documente sunt puse direct la dispoziția publicului în format electronic sau prin intermediul unui registru.
[3] Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, JO [2003] C 321, p. 1.
[4] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Propunere de acord interinstituțional privind o mai bună legiferare; COM(2015) 216 final.
[5] Ombudsmanul este, de asemenea, conștient de alte eforturi de asigurare a transparenței în acest domeniu. De exemplu, la 11 martie 2014, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la accesul public la documente, care conținea următoarea propunere:
„28. invită Comisia, Consiliul și Parlamentul să asigure o mai mare transparență a trilogurilor informale, prin organizarea reuniunilor în public, publicarea documentației, inclusiv a calendarelor, a ordinilor de zi, a proceselor-verbale, a documentelor examinate, a amendamentelor, a deciziilor luate, a informațiilor privind delegațiile statelor membre și pozițiile și procesele-verbale ale acestora, într-un mediu online standardizat și ușor accesibil, în mod implicit și fără a aduce atingere excepțiilor enumerate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;”
[6] Ombudsmanul înțelege că primele trei coloane prezintă pozițiile fiecăreia dintre cele trei instituții, în timp ce ultima coloană este rezervată propunerilor de compromis.
[7] Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 60, p. 34).
[8] Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE (JO 2014, L 158, p. 1).