Cauza privea refuzul Consiliului Uniunii Europene de a acorda acces deplin la avizele juridice referitoare la propunerile legislative de regulamente privind instituirea Parchetului European (EPPO) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (EUROJUST).

În cursul anchetei Ombudsmanului, Consiliul a fost de acord să divulge două dintre cele patru documente, dar și-a menținut refuzul de a divulga integral cele două documente rămase, deși s-a acordat acces parțial.

Ombudsmanul acceptă că refuzul de a divulga integral avizele juridice a fost justificat pe motiv că ar submina protecția consultanței juridice și a procedurilor judiciare. Prin urmare, petiționara închide cazul constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă, dar invită Consiliul să își revizuiască refuzul în lumina trecerii ulterioare a timpului.

Cazul a vizat tratarea de către Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) a unei plângeri cu privire la condițiile dintr-un centru de testare pentru un concurs de selecție a funcționarilor publici ai UE. Reclamantei i s-a atribuit un computer lângă ușa de intrare și a susținut că perturbarea cauzată de persoanele care intră și ies din cameră i-a afectat negativ performanța. Încercările sale de a obține ca preocupările sale să fie soluționate de personalul centrului de testare nu au avut succes și, ulterior, a depus o plângere la EPSO. Nemulțumită de modul în care EPSO a tratat plângerea sa, aceasta s-a adresat apoi Ombudsmanului.

Ombudsmanul s-a interesat de această chestiune și a solicitat EPSO să examineze plângerea cu mai multă atenție. Echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a întâlnit, de asemenea, cu reprezentanți ai EPSO și ai contractantului responsabil cu gestionarea testelor și a vizitat un centru de testare de la sediul EPSO. Ombudsmanul a concluzionat că, în general, anchetele suplimentare în acest caz nu au fost justificate; cu toate acestea, ea a prezentat EPSO o serie de sugestii de îmbunătățire.

Cauza privea evaluarea perioadei de probă a unui agent temporar în cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil (denumit în continuare „EASO”). Reclamanta, care a fost concediată la sfârșitul perioadei sale de probă, a susținut că au existat o serie de deficiențe procedurale în evaluarea sa. În plus, EASO nu ar fi răspuns la plângerile sale formulate în temeiul Statutului funcționarilor Uniunii Europene.

Ombudsmanul a investigat chestiunea și a solicitat EASO să răspundă plângerilor. Ea a constatat că EASO a luat măsurile necesare pentru a asigura o evaluare imparțială a perioadei de probă a reclamantului și a respectat dreptul reclamantului de a fi audiat înainte de a lua decizia finală cu privire la angajarea sa ulterioară. Prin urmare, Ombudsmanul a închis cazul.

Cazul se referea la lipsa unui răspuns din partea Comisiei la mesajele reclamantului referitoare la dificultățile sale în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de grant. Din cauza unor probleme tehnice, reclamantul nu a fost în măsură să depună o cerere prin intermediul sistemului PRIAMOS al Comisiei. În schimb, aceasta și-a prezentat propunerea prin e-mail, care a rămas fără răspuns.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a solicitat Comisiei să răspundă. În răspunsul său, Comisia și-a cerut scuze pentru că nu a răspuns mai devreme. Aceasta a afirmat că nu poate accepta cererea de e-mail a reclamantului, deoarece sistemul a funcționat în mod corespunzător, iar Comisia nu a fost în măsură să identifice nicio încercare a reclamantului de a trimite propunerea prin intermediul PRIAMOS înainte de termenul-limită.

Această anchetă strategică se referă la transparența unei părți informale importante a procesului legislativ al UE, și anume transparența „trilogurilor”.

Cele două organe legislative ale UE, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, adoptă acte legislative în urma unei propuneri a Comisiei Europene. În cursul acestui proces, ambii colegiuitori, asistați de Comisie, negociază adesea în cadrul așa-numitelor triloguri, care sunt reuniuni informale între reprezentanții celor trei instituții implicate. În cadrul unui trilog, Parlamentul și Consiliul încearcă să convină asupra unui text comun, pe baza pozițiilor lor inițiale, care este apoi votat în conformitate cu procedura legislativă formală. Trilogurile s-au dovedit a fi foarte eficace în ceea ce privește ajungerea la astfel de acorduri, iar cea mai mare parte a legislației este adoptată în prezent în acest mod.

Uniunea Europeană este o democrație reprezentativă, în care cetățenii au dreptul de a-și trage la răspundere reprezentanții pentru alegerile politice făcute în numele lor. Cetățenii au, de asemenea, dreptul de a participa la procesul democratic al UE. Transparența trilogurilor este un element-cheie pentru a asigura eficacitatea acestor drepturi și pentru a legitima legislația adoptată de UE. Curtea de Justiție a UE a afirmat că capacitatea cetățenilor UE de a afla considerațiile care stau la baza acțiunii legislative este o condiție prealabilă pentru exercitarea efectivă a drepturilor lor democratice.

Deși procesul legislativ al UE este, în general, destul de transparent, inclusiv în comparație cu multe state membre, această parte a procesului a generat preocupări cu privire la echilibrul dintre eficiența procesului trilogului și transparența acestuia.

În acest context, Ombudsmanul European a deschis o anchetă strategică. Ea a examinat ce informații și documente ar trebui puse în mod proactiv la dispoziția publicului și în ce moment, astfel încât cetățenii să își poată exercita drepturile.

Transparența trilogurilor este un element esențial al legitimității legislative a UE. Cetățenii trebuie să fie în măsură să controleze performanța reprezentanților lor în această parte esențială a procesului legislativ. Cetățenii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la subiectele discutate în cadrul trilogurilor pentru a putea participa efectiv la procesul legislativ.

Ombudsmanul salută progresele înregistrate până în prezent în ceea ce privește îmbunătățirea transparenței trilogurilor; cu toate acestea, ea propune ca cele trei instituții să pună la dispoziția publicului următoarele documente și informații: Datele trilogului, pozițiile inițiale ale celor trei instituții, ordinile de zi generale ale trilogului, documentele „pe patru coloane”, textele finale de compromis, notele trilogului care au fost făcute publice, listele factorilor de decizie politică implicați și, pe cât posibil, o listă a altor documente depuse în timpul negocierilor. Toate acestea ar trebui să fie puse la dispoziție într-o bază de date comună ușor de utilizat și de înțeles. Deși unele documente ar putea fi puse la dispoziție în timp ce negocierile din cadrul trilogului sunt în curs de desfășurare, instituțiile ar putea considera că este necesar, în interesul public, să se ofere un acces public proactiv la anumite tipuri de documente numai după încheierea negocierilor.

Cazul se referea la logoul de identitate vizuală al Comisiei, utilizat în sala sa de conferințe de presă de la Bruxelles din 2012. În opinia reclamantului, utilizarea exclusivă a limbilor engleză și franceză în acest logo de identitate vizuală constituie o discriminare pe bază de limbă.

Regimul lingvistic actual al UE include dreptul fiecărui cetățean de a comunica cu instituțiile UE în propria sa limbă și dreptul corespunzător de a primi un răspuns în limba respectivă. Principiile care guvernează acest regim lingvistic se aplică și altor forme de comunicare, cum ar fi comunicarea prin intermediul publicațiilor și al site-urilor web. Orice diferențiere în utilizarea limbilor în astfel de circumstanțe ar trebui justificată în mod obiectiv. În ceea ce privește existența unei justificări obiective în cazul de față, Ombudsmanul este de acord că, din punct de vedere tehnic, nu este posibil să se prezinte termenul „Comisia Europeană” în 24 de limbi pe un ecran de televizor, fie mai jos, fie alături, fie în spatele unui vorbitor.

În ceea ce privește posibilitatea ca Comisia să fi ales mai mult de două limbi, Ombudsmanul consideră că era rezonabil ca Comisia să fi ales doar două limbi. Alegerea numărului de limbi de utilizat se reduce la un apel de judecată pentru a stabili dacă mai mult de două limbi ar aglomera imaginea vizuală într-un mod inacceptabil. Faptul că alte combinații de limbi pot fi, de asemenea, alegeri rezonabile nu înseamnă că alegerea limbilor engleză și franceză nu a fost rezonabilă.

Ombudsmanul consideră că politica aleasă de Comisie a fost justificată în mod obiectiv. Prin urmare, aceasta a concluzionat că introducerea de către Comisie a unui nou logo de identitate vizuală în sala sa de conferințe de presă de la Bruxelles nu constituie un caz de administrare defectuoasă.

Cazul a vizat finanțarea unui proiect de înfrățire în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”.

Acesta a fost prezentat Ombudsmanului de către o organizație irlandeză non-profit care a derulat proiecte de înfrățire cu un partener francez timp de 25 de ani. Organizația nu a respectat termenul de depunere a cererilor de finanțare în 2015 din cauza modificărilor aduse de EACEA termenului de depunere a cererilor de finanțare în cadrul programului. Ea a susținut că EACEA a acționat în mod eronat atunci când a efectuat aceste modificări.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a prezentat EACEA o propunere de soluție, împreună cu sugestii suplimentare de îmbunătățire a modului în care a gestionat sistemul. Prin urmare, EACEA a furnizat clarificări suplimentare reclamantului din motivele care au stat la baza modificărilor termenelor și a convenit că proiectul de înfrățire ar putea fi realizat în 2016.

Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul constată că EACEA a luat măsurile adecvate pentru a soluționa cazul într-un mod satisfăcător pentru reclamant.

Cazul se referea la tratarea de către Comisia Europeană a unei plângeri referitoare la o lege irlandeză care reglementează dreptul de a lucra ca arhitect. Legea impunea ca persoanele care nu au obținut calificări oficiale ca arhitecți, dar care doreau să utilizeze titlul de "arhitect" în Irlanda, să fi lucrat cel puțin 10 ani ca arhitecți în Irlanda. Reclamantul a considerat că această cerință discriminează persoanele care au obținut o experiență echivalentă în afara Irlandei. Atunci când Comisia a închis plângerea privind încălcarea dreptului comunitar, concluzionând că legislația irlandeză nu era discriminatorie, reclamantul a contactat Ombudsmanul.

Ombudsmanul a solicitat Comisiei să recunoască faptul că legislația irlandeză este discriminatorie și că singurul motiv pentru care nu a mers mai departe a fost acela că a considerat că ar fi disproporționat să facă acest lucru.

Comisia nu a acceptat proiectul de recomandare al Ombudsmanului. Prin urmare, Ombudsmanul a închis cazul cu o observație critică.

Disponibilă din aprilie 2012, inițiativa cetățenească europeană (ICE) permite unui grup de cel puțin un milion de cetățeni ai UE să solicite Comisiei Europene să propună noi acte legislative ale UE. După ce a primit o serie de plângeri, Ombudsmanul a decis să investigheze buna funcționare a procedurii ICE, precum și rolul și responsabilitatea Comisiei în această privință. Ombudsmanul a invitat organizatorii ICE, organizațiile societății civile și alte persoane interesate să își aducă contribuția cu privire la cât de bine funcționează ICE. Pe baza acestor răspunsuri, Ombudsmanul a făcut Comisiei o serie de sugestii pentru a spori eficacitatea procesului ICE.

După ce a primit răspunsul Comisiei, Ombudsmanul își încheie ancheta cu unsprezece orientări pentru îmbunătățiri suplimentare. Menționând că Comisia a făcut multe pentru a pune în aplicare dreptul la ICE într-un mod favorabil cetățenilor, Ombudsmanul consideră că se pot face mai multe. Întrucât unele dintre aceste sugestii sunt relevante pentru Parlamentul European, Ombudsmanul se va adresa, de asemenea, în scris Președintelui Parlamentului. În acest fel, ea are încredere că sugestiile sale, făcute atât în timpul anchetei, cât și în această decizie, se vor dovedi utile, deoarece aceste instituții, împreună cu Consiliul UE, au început să revizuiască Regulamentul privind ICE în cursul acestui an.