Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?
- RO Română
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.
Raport referitor la reuniunea echipei de anchetă a Ombudsmanului European cu reprezentanți ai Comisiei Europene privind refuzul acesteia de a acorda acces public la procesele-verbale ale reuniunilor Grupului operativ regional al UE pentru Grecia
Raportul de inspecție - Datele Miercuri | 18 noiembrie 2026
Caz 2237/2024/AML - Deschis la Joi | 19 decembrie 2024 - Decizie din Luni | 16 noiembrie 2026 - Instituţia vizatǎ Comisia Europeană ( S-a constatat o administrare defectuoasă ) - Ţară Republica Cehă
Plângere depusă
03/12/2024Analiza plângerii
04/12/2024Anchetă în curs
19/12/2024Concluzii preliminare
13/04/2026Rezultatul anchetei
16/11/2026
Data: Joi, 12 iunie 2025
Organizarea reuniunilor de la distanță
Prezent(ă)
Comisia Europeană
Patru reprezentanți ai Secretariatului General al Comisiei
Șapte reprezentanți ai DG HOME
Ombudsmanul European
Amandine Le Bellec, ofițer de anchetă
Jennifer King, expertă juridică
Nicholas Hernanz, ofițer de anchetă
Ainara Gomez Urrosolo, stagiară
Contextul
Ancheta se referă la refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public (complet) la procesele-verbale ale reuniunilor Grupului operativ regional al UE pentru Grecia (EURTF) care au avut loc în perioada 2016-2021. Comisia a identificat 34 de documente ca intrând în domeniul de aplicare al cererii. Aceasta a acordat acces la părți din 27 de documente și a refuzat accesul la restul documentelor în întregime. Procedând astfel, Comisia a invocat excepții în temeiul legislației UE privind accesul public la documente (Regulamentul 1049/2001)[1], susținând că divulgarea ar putea submina protecția interesului public în ceea ce privește siguranța publică și relațiile internaționale, precum și protecția datelor cu caracter personal.
Scopul reuniunii
Scopul reuniunii a fost ca echipa de anchetă a Ombudsmanului să obțină informații suplimentare cu privire la modul în care Comisia a tratat cererea de acces public și a aplicat excepțiile privind siguranța publică și relațiile internaționale în temeiul Regulamentului 1049/2001, ținând seama, de asemenea, de trecerea timpului în acest caz. Echipa de anchetă a Ombudsmanului a transmis Comisiei o listă de întrebări înainte de reuniune.
Introducere și informații procedurale
Echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a prezentat, a mulțumit reprezentanților Comisiei pentru întâlnirea cu aceștia și a prezentat scopul reuniunii. Acestea au subliniat cadrul juridic care se aplică reuniunilor organizate de Ombudsman, în special faptul că Ombudsmanul nu va divulga nicio informație identificată de Comisie ca fiind confidențială, nici reclamantului, nici oricărei alte persoane din afara biroului Ombudsmanului, fără acordul prealabil al Comisiei [2].
Echipa de anchetă a explicat că va elabora un proiect de raport privind reuniunea care urmează să fie trimis Comisiei pentru a se asigura că conținutul este corect din punct de vedere faptic și complet. Raportul reuniunii va fi apoi finalizat, inclus în dosar și furnizat reclamantului. Nicio informație confidențială nu ar fi inclusă în raport sau furnizată în alt mod reclamantului sau vreunei părți terțe.
Schimbul de informații
Reprezentanții Comisiei au furnizat mai întâi informații contextuale cu privire la acest caz. Acestea au explicat că s-au ocupat de două cereri conexe de acces public din partea aceluiași solicitant, una cu privire la EURTF în Grecia și alta cu privire la EURTF în Italia. În acest context, Comisia a comunicat parțial un total de 105 procese-verbale ale reuniunilor. Decizia de confirmare a Comisiei privind cererea de acces referitoare la EURTF în Italia nu a fost contestată.
Reprezentanții Comisiei au observat, de asemenea, că, întrucât plângerea adresată Ombudsmanului a fost depusă la aproape doi ani de la adoptarea deciziei de confirmare a Comisiei, evaluarea caracterului sensibil al informațiilor conținute în documente ar trebui efectuată în contextul adecvat. Aceștia au subliniat că, atunci când au tratat cererea, au luat în considerare circumstanțele aplicabile la momentul deciziei de confirmare.
Aplicarea excepțiilor privind siguranța publică și relațiile internaționale
Reprezentanții Comisiei au subliniat că migrația este un subiect politizat, în contextul căruia pot apărea anumite incidente legate de securitate, pe care Comisia și alte autorități încearcă să le abordeze prin intermediul EURTF. Statele membre nu au obligația de a face schimb de informații în cadrul acestui forum. Prin urmare, cooperarea cu părțile interesate și cu partenerii se bazează ferm pe încredere, stabilită de-a lungul anilor. Reprezentanții Comisiei au explicat că, având în vedere cele de mai sus, au consultat (de două ori) autoritățile elene cu privire la divulgarea acestor schimburi, iar autoritățile elene au explicat în mod clar de ce se opun divulgării. Divulgarea ulterioară a acestor schimburi poate avea un efect de descurajare, ceea ce ar pune în pericol eficacitatea EURTF care își îndeplinește misiunea. Prin urmare, Comisia a ținut seama de avizele părților terțe consultate cu privire la cererile de acces pentru a proteja integritatea acestor discuții. Reprezentanții Comisiei au declarat că acest lucru nu înseamnă că standardele de transparență sunt reduse.
În ceea ce privește aplicarea excepțiilor relevante, reprezentanții Comisiei au explicat că, deși documentele în litigiu datează de mai mulți ani, acestea se referă totuși la discuțiile în curs privind gestionarea migrației. Aceștia au afirmat că esența a ceea ce s-a discutat în cadrul reuniunilor EURTF - și, în prezent, s-a discutat în alte foruri, cum ar fi reuniunile Comitetului director - a rămas, în linii mari, aceeași. Comisia a identificat patru riscuri principale în cazul în care documentele ar fi divulgate (pe scară mai largă):
1.Riscuri de declarații false și de utilizare abuzivă a informațiilor în cazul în care ar fi divulgate detalii operaționale. Mai precis, deși este posibil ca infrastructuri precum instalațiile de gestionare a migrației să se fi schimbat, practicile operaționale (screening, patrulare, controale de securitate etc.) sunt similare și, prin urmare, rămân relevante în prezent;
2.Riscurile de expunere a deficiențelor operaționale (inclusiv a celor persistente) și posibila utilizare a acestor deficiențe de către actori externi;
3.Riscuri la adresa securității publice și naționale prin dezvăluirea unor detalii operative care ar putea fi utilizate, de exemplu, pentru a adapta tiparele de activități răuvoitoare;
4.Riscuri la adresa relațiilor bilaterale dintre Grecia și Turcia, indiferent de trecerea timpului.
Reprezentanții Comisiei au furnizat exemple specifice de informații cuprinse în documente care ar prezenta un risc pentru siguranța publică în cazul în care ar fi divulgate și au furnizat explicații detaliate cu privire la prejudiciul cauzat prin divulgare. În plus, acestea au oferit un exemplu de informații care ar putea reprezenta un risc pentru relațiile internaționale. Aceste exemple sunt înregistrate în anexa confidențială la prezentul raport.
Trecerea timpului
Echipa de anchetă a Ombudsmanului a observat că documentele în cauză datează din 2016 până în 2018 (pentru cele cărora li s-a acordat acces parțial) și din 2020-2021 (pentru cele cărora nu li s-a acordat acces). Comisia a adoptat decizia sa inițială în 2021, iar decizia sa de confirmare în 2023. Având în vedere cele de mai sus, echipa de anchetă a întrebat Comisia cum a luat în considerare trecerea timpului în evaluarea sensibilității informațiilor și a obiecțiilor terților.
Reprezentanții Comisiei au explicat că au luat în considerare trecerea timpului în evaluarea lor, precum și în timpul consultărilor lor cu părțile terțe. În cursul acestor consultări, Comisia a solicitat în mod specific părților terțe să ia în considerare trecerea timpului atunci când furnizează răspunsurile lor. Reprezentanții Comisiei au remarcat că, la momentul depunerii cererii, unele dintre documente se refereau la reuniuni care au avut loc foarte recent. Ca regulă generală, simplul fapt că a trecut timpul nu face ca informațiile să fie în mod automat mai puțin sensibile. Cu toate acestea, este un factor relevant de luat în considerare, deoarece poate reduce riscul de vătămare.
În cazul de față, atât Grecia, cât și Europol s-au opus divulgării. Frontex a solicitat ocultarea unor părți din documentele 29-31 (reuniuni 2016-2020) și a solicitat ca documentele 32-35 (reuniuni 2021) să nu fie divulgate, deoarece se referă la operațiuni în curs. Comisia a fost de acord cu evaluarea Frontex în ceea ce privește documentele din 2021 și a extins-o la documentele din 2020, pe care le-a considerat a conține informații recente similare. Ulterior, Comisia a încercat să găsească un echilibru între transparență, pe de o parte, și obiecțiile terților, pe de altă parte. Acesta este motivul pentru care Comisia a acordat acces parțial la documente în perioada 2016-2018, dar a refuzat accesul integral la documentele din 2020 și 2021, care au fost mai recente și, prin urmare, mai sensibile.
Ca răspuns la o întrebare adresată de echipa de anchetă a Ombudsmanului, reprezentanții Comisiei au confirmat că Frontex a fost consultată doar în etapa inițială și nu a fost consultată din nou în etapa de confirmare.
Echipa de anchetă a Ombudsmanului a solicitat, de asemenea, reprezentanților Comisiei să prezinte observații cu privire la exemple specifice de informații conținute în documente care, la prima vedere, nu par sensibile. Reprezentanții Comisiei au explicat că, deși unele dintre faptele menționate în documente pot fi cunoscute public, documentele sunt mai detaliate decât ceea ce este disponibil public, chiar și în prezent. Ca răspuns la un exemplu de informații accesibile publicului dintr-un document, reprezentanții Comisiei au confirmat că acesta este un caz unic și că marea majoritate a informațiilor prezentate în documente nu sunt publice.
Consultarea cu un stat membru
Reprezentanții Comisiei au confirmat că autoritățile elene au fost consultate atât în etapa inițială, cât și în etapa de confirmare și s-au opus divulgării documentelor solicitate. În plus, Comisia nu a încercat să verifice dacă informațiile furnizate de Grecia au fost clasificate la nivel național, astfel cum a susținut Grecia în etapa inițială, având în vedere că Comisia nu poate pune la îndoială sau evalua în mod independent astfel de clasificări naționale de securitate. Această verificare nu a fost necesară, având în vedere că Comisia nu a respins obiecțiile autorităților elene. În plus, trimiterea la o astfel de clasificare poate fi uneori doar o indicație a faptului că informațiile sunt considerate sensibile și/sau pot evolua în timp. În plus, atunci când analizează cererile de acces la documente, Comisia își poate întemeia răspunsul de confirmare numai pe Regulamentul 1049/2001 și nu se poate baza pe legislația națională a unui stat membru. Prin urmare, Comisia și-a întemeiat evaluarea pe excepțiile enumerate la articolul 4 din Regulamentul 1049/2001.
Reprezentanții Comisiei au clarificat, de asemenea, faptul că evaluarea prejudiciului efectuată în acest caz a fost o evaluare completă de către Comisie, nu doar o evaluare prima facie a argumentelor furnizate de autoritățile elene.
Încheierea reuniunii
Echipa de anchetă a mulțumit reprezentanților Comisiei pentru timpul acordat și pentru explicațiile furnizate, iar reuniunea s-a încheiat.
Bruxelles, 27 august 2025
Jennifer King Amandine Le Bellec
Responsabil cu anchetele experților juridici
[1] Articolul 4 alineatul (1) litera (a) prima și a treia liniuță din Regulamentul 1049/2001, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2001/1049/oj/eng
[2] Cuprins Articolul 4.8 din Dispozițiile de punere în aplicare ale Ombudsmanului European.