Cazul a vizat gestionarea de către Comisia Europeană a unei plângeri privind încălcarea dreptului comunitar referitoare la decizia Cehiei de a fuziona Autoritatea pentru Căi Ferate cu Autoritatea pentru Concurență. Principala preocupare a fost că este posibil ca fuziunea să fi încălcat legislația UE și că este posibil ca Cehia să nu fi asigurat o supraveghere independentă și eficace a sectorului feroviar.

Ombudsmanul a constatat că Comisia nu a furnizat reclamantului o motivare adecvată pentru constatarea sa potrivit căreia Cehia nu a încălcat legislația UE. După examinarea explicațiilor furnizate de Comisie în cursul anchetei, Ombudsmanul a concluzionat că Comisia a investigat cu atenție chestiunea și că decizia sa de a închide cazul s-a bazat pe motive întemeiate.

Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu există un caz de administrare defectuoasă în ceea ce privește evaluarea de către Comisie a plângerii privind încălcarea dreptului comunitar. Având în vedere că, în cursul anchetei, Comisia a furnizat o motivare detaliată, acest aspect al cauzei a fost soluționat. Ombudsmanul a sugerat Comisiei să furnizeze întotdeauna reclamanților o motivare adecvată atunci când intenționează să închidă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Cazul s-a referit la timpul necesar Comisiei Europene pentru a-și încheia evaluarea unei plângeri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Spaniei, depusă în 2018. Plângerea de constatare a neîndeplinirii obligațiilor se referea la modificările legislative introduse în 2014 în Legea spaniolă privind porturile și la prelungirea ulterioară, de către autoritatea portuară a Insulelor Baleare, a duratei concesiunilor pentru desfășurarea de activități sportive recreative pe apă în domeniul public portuar. În plângerea sa privind încălcarea dreptului comunitar, reclamantul a susținut, în esență, că modificările legislative menționate și prelungirea, de către autoritatea portuară a Insulelor Baleare, a duratei concesiunilor au încălcat articolele 49, 56 și 106 din TFUE.

Ombudsmanul a constatat că Comisia nu a reușit să demonstreze că a fost diligentă și activă în acest caz și că nu a furnizat motive convingătoare pentru a explica de ce nu a fost în măsură să își finalizeze evaluarea după mai mult de șapte ani. Ombudsmanul a considerat că acest lucru constituie un caz de administrare defectuoasă și a recomandat Comisiei să își finalizeze evaluarea fără întârziere. Ombudsmanul a identificat, de asemenea, probleme legate de informațiile furnizate reclamantului și de ținerea evidențelor în legătură cu dialogul EU Pilot desfășurat de Comisie cu Spania și a făcut două sugestii corespunzătoare de îmbunătățire în această privință.

Deși Comisia a deschis un nou dialog anterior constatării neîndeplinirii obligațiilor (cunoscut anterior sub denumirea de dialog EU Pilot) cu Spania în urma deschiderii anchetei Ombudsmanului, Comisia nu și-a finalizat evaluarea plângerii privind încălcarea dreptului comunitar atunci când Ombudsmanul a închis acest caz. De asemenea, aceasta nu a furnizat o justificare rezonabilă pentru timpul necesar. Ca atare, Ombudsmanul a confirmat constatarea sa privind administrarea defectuoasă. Ombudsmanul va continua să monitorizeze păstrarea evidențelor de către Comisie în ceea ce privește dialogurile anterioare încălcării, precum și modul în care aceasta comunică cu reclamanții la încheierea dialogurilor respective.

Cazul a vizat o cerere de acces public la un document legat de decizia Comisiei Europene de a desemna un proiect de extracție a mineralelor situat în Serbia drept „proiect strategic” în temeiul Legii privind materiile prime critice (CRMA). Mai precis, reclamantul a solicitat accesul țării terțe în cauză la aprobarea relevantă a acestei decizii. Reclamantul și-a prezentat cererea Comisiei Europene în iulie 2025.

Comisia a răspuns pentru prima dată în august 2025. Aceasta a identificat un document ca intrând în domeniul de aplicare al cererii de acces, la care a refuzat să acorde accesul public în întregime. Procedând astfel, Comisia a susținut că divulgarea ar putea submina relațiile internaționale ale UE cu țara în care se află proiectul.

Reclamantul a contestat decizia Comisiei prin depunerea unei „cereri de confirmare” în septembrie 2025. Atunci când Comisia nu a furnizat un răspuns explicit, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în octombrie 2025.

Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la refuzul implicit al Comisiei de a acorda acces public și, într-o primă etapă, a solicitat Comisiei să adopte cât mai curând posibil un răspuns explicit la cererea de confirmare a reclamantului. În absența unui răspuns în termenul stabilit, echipa de anchetă a Ombudsmanului a inspectat documentul în cauză, împreună cu documentația privind consultarea țării terțe în cauză.

Comisia a răspuns reclamantului în mai 2026, acordând un acces parțial larg la documentul în litigiu, ocultând doar date cu caracter personal limitate, pe care reclamantul nu le-a contestat. Prin urmare, Ombudsmanul a considerat că plângerea privind refuzul implicit de acces al Comisiei a fost soluționată prin accesul acordat în prezent. Acestea fiind spuse, Ombudsmanul a regretat întârzierea cu care Comisia a tratat cererea de acces a reclamantei, care a persistat chiar și după ce aceasta și-a deschis ancheta. Ombudsmanul continuă să monitorizeze îndeaproape problema întârzierilor pe baza plângerilor care i-au fost înaintate.

 

Cazul s-a referit la modul în care Comisia Europeană a informat publicul cu privire la stadiul inițiativei sale legislative privind cadrul pentru sisteme alimentare durabile (FSFS), care a făcut parte din Strategia „De la fermă la consumator”. În urma inițierii acestei inițiative și a consultării publice, Comisia nu a inclus-o în programul său de lucru pentru 2024. Reclamantul, o organizație care a participat la consultarea publică, a fost preocupat de faptul că Comisia nu a informat publicul cu privire la statutul inițiativei și la motivele întârzierii în adoptarea unei propuneri legislative în legătură cu aceasta.

În cursul anchetei Ombudsmanului, Comisia a explicat că, în 2023, și-a revizuit prioritățile politice din cauza perturbărilor economice cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a protestelor fermierilor din întreaga UE și a preocupărilor mai ample ale părților interesate cu privire la agricultura UE. În 2025, Comisia a adoptat o nouă „Viziune pentru agricultură și alimentație”. Întrucât acest document nu menționa FSFS, Comisia a considerat că era clar pentru părțile interesate că această inițiativă a fost întreruptă. În plus, Comisia a declarat că este în curs de actualizare a informațiilor privind toate inițiativele sale de politică disponibile pe site-ul său web.

Ombudsmanul a salutat angajamentul Comisiei de a asigura o mai mare transparență cu privire la stadiul inițiativelor sale de politică și a considerat că nu se justifică efectuarea unor anchete suplimentare în această privință.