Stimate domnule președinte,

Vă scriu în legătură cu scrisoarea Comisiei din 1 iulie 2022, ca răspuns la solicitarea mea de informații din 24 februarie 2022. În cererea respectivă, v-am solicitat opiniile cu privire la mai multe aspecte legate de transparența și responsabilitatea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Acestea au vizat transparența planurilor naționale de redresare și reziliență și evaluarea acestora; cerințele de informare, comunicare și publicitate ale MRR; și mecanismele instituite pentru a supraveghea cheltuirea fondurilor.

În răspunsul său, Comisia a recunoscut importanța unor standarde ridicate de transparență și responsabilitate în punerea în aplicare a MRR. După cum probabil știți, biroul meu a primit între timp mai multe plângeri cu privire la modul în care Comisia a tratat cererile de acces public la documente referitoare la planurile naționale de redresare și reziliență ^[1]. Este încurajator de citit că Comisia continuă să caute modalități de a spori și mai mult publicarea proactivă a documentelor legate de MRR.

Echipa mea de anchetă a analizat cu atenție răspunsul Comisiei și, pe baza acestuia, am identificat acum anumite aspecte cu privire la care aș dori să primesc clarificări suplimentare din partea Comisiei. Am formulat întrebări în acest sens în anexa la prezenta scrisoare.

V-aș fi recunoscător dacă ați răspunde cu opiniile Comisiei cu privire la aceste chestiuni până la 1 decembrie 2022, dacă este posibil. În cazul în care sunt necesare informații sau clarificări suplimentare, personalul Comisiei o poate contacta pe dna Leticia Díez Sánchez.

Cu stimă,

Emily O'Reilly Ombudsmanul
European

Strasbourg, 5.10.2022

anexă

1. Transparența planurilor naționale de redresare și reziliență și evaluarea acestora

În răspunsul său, Comisia explică faptul că Regulamentul privind MRR nu conține o clauză privind publicarea planurilor naționale. Comisia adaugă că, „din momentul în care planurile sunt reflectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, execuția lor devine o chestiune de execuție a bugetului Uniunii”.

Ar putea Comisia să explice ce părți din planurile naționale sunt „reflectate” în decizia de punere în aplicare a Consiliului?

Comisia afirmă, de asemenea, că planurile prezentate oficial de statele membre au fost comunicate Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul privind MRR. În raportul său privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență ^[2], Comisia a declarat că a furnizat traduceri automate în limba engleză ale tuturor planurilor prezentate Parlamentului European și Consiliului pentru a facilita revizuirea acestora.

Ar fi Comisia pregătită să facă publice aceste traduceri ale planurilor naționale, cu exonerarea de răspundere corespunzătoare?

Comisia observă, de asemenea, că a primit 110 cereri de acces la documente privind MRR și că, drept răspuns, a divulgat aproximativ 1 600 de documente legate de diferite planuri naționale de redresare și reziliență.

Ar putea Comisia să indice natura documentelor la care a acordat acces public? Având în vedere numărul semnificativ de documente divulgate la cerere, a identificat Comisia vreo categorie de documente pe care ar avea în vedere să le divulge în mod proactiv în viitor?

2. Informare, comunicare și publicitate

Comisia afirmă că nu are niciun temei juridic pentru a obliga toate statele membre să urmeze o abordare comună în ceea ce privește informarea, comunicarea și publicitatea planurilor naționale și utilizarea fondurilor de redresare. Înțeleg că statele membre au inclus în planurile lor o prezentare generală a strategiilor lor naționale de comunicare și că Comisia a verificat dacă aceste strategii de comunicare au îndeplinit cerințele minime de vizibilitate și comunicare aplicabile fondurilor UE, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind MRR, precum și în Regulamentul (UE) 2021/241 ^[3].

Ar putea Comisia să explice modul în care a evaluat cerințele de informare, comunicare și publicitate ale planurilor naționale? În acest scop, Comisia poate face trimitere la orientările interne și la listele de verificare pe care le-a elaborat înainte de evaluarea sa.

3. Mecanisme de supraveghere

În răspunsul său, Comisia explică faptul că va pune în aplicare audituri ex post privind jaloanele și țintele și va efectua audituri de sistem ale sistemelor de monitorizare și control.

Ar putea Comisia să explice exact ce mecanisme de control și audit va pune în aplicare și în ce circumstanțe vor fi utilizate?

În plus, Comisia afirmă că statelor membre li se poate solicita să ofere acces la datele privind destinatarii finali în scopuri de control și audit. Mă refer la scrisoarea mea anterioară, în care am întrebat Comisia în ce circumstanțe va solicita un raport detaliat al destinatarilor finali ai fondurilor din partea statelor membre.

Ar putea Comisia să clarifice ce circumstanțe ar putea declanșa o cerere de date privind destinatarii finali din partea Comisiei?

În cele din urmă, Comisia afirmă că publicarea anumitor informații privind destinatarii finali ai finanțării poate fi obligatorie în temeiul anumitor norme ale UE, de exemplu în ceea ce privește combaterea spălării banilor.

Ar putea Comisia să explice ce informații ar trebui să publice statele membre și în ce condiții?

[1] Acestea se referă la daneză și suedeză

(https://www.ombudsman.europa.eu/en/case/en/61681), planurile naționale de redresare și reziliență din Franța (https://www.ombudsman.europa.eu/en/case/en/61897), Țările de Jos ( https://www.ombudsman.europa.eu/en/case/en/61847) și Germania (https://www.ombudsman.europa.eu/en/case/en/60962).

[2] https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/com_2022_75_1_en.pdf. 

[3] Ibidem.