Strasbourg, 22 octombrie 2007

Stimată doamnă M.,

La 30 mai 2006, ați depus o plângere la Ombudsmanul European împotriva Delegației Comisiei Europene la Lima (Peru) privind gestionarea proiectului PROPOLI („Programma de Lucha contra la Pobreza en las Zonas Urbano-Marginales de Lima Metropolitana”).

La 12 iulie 2006, am transmis plângerea președintelui Comisiei.

La 20 iulie 2006, ați informat serviciile din subordinea mea că, cu ocazia unei reuniuni din 6 iulie 2006, ați transmis Oficiului European de Luptă Antifraudă („OLAF”) chestiunea presupuselor nereguli în gestionarea proiectului PROPOLI.

Comisia a transmis versiunea în limba engleză a avizului său la 8 noiembrie 2006, iar traducerea în limba franceză a acestuia la 1 decembrie 2006.

La 4 decembrie 2006, v-am transmis-o cu invitația de a formula observații până la 31 ianuarie 2007.

La 31 ianuarie 2007, mi-ați transmis observațiile dumneavoastră.

Prin e-mailul din 1 februarie 2007, un funcționar al Serviciului de „investigații interne” al OLAF m-a informat că OLAF a primit informații de la dumneavoastră cu privire la presupuse nereguli în gestionarea proiectului PROPOLI.

La 15 februarie 2007, am solicitat OLAF să îmi furnizeze, până la 15 aprilie 2007, informații suplimentare cu privire la această chestiune. Ați fost informat în consecință printr-o scrisoare din aceeași zi.

La 2 mai 2007, serviciile noastre au telefonat serviciilor OLAF pentru a primi informații cu privire la întârzierea răspunsului său.

La 25 mai 2007, OLAF a trimis răspunsul său la solicitarea mea de informații suplimentare.

Răspunsul OLAF v-a fost transmis prin invitația de a prezenta observații până la 31 iulie 2007. Nu s-au primit observații din partea dumneavoastră până la data stabilită în acest scop.

Prin e-mailul din 28 septembrie 2007, serviciile noastre v-au contactat pentru a stabili dacă aveți observații suplimentare cu privire la răspunsul OLAF.

Prin e-mailul din 1 octombrie 2007, ați informat serviciile din subordinea mea că nu aveți observații de făcut.

Vă scriu acum pentru a vă anunța rezultatele anchetelor care au fost făcute.

Plângerea

Potrivit reclamantului, faptele relevante au fost, pe scurt, următoarele:

Context: plângerea 3036/2004/JMA

La 8 octombrie 2004, doi experți, care făceau parte din echipa proiectului PROPOLI („Programma de Lucha contra la Pobreza en las Zonas Urbano-Marginales de Lima Metropolitana”), finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Femeilor și Dezvoltării Sociale din cadrul guvernului peruan („MIMDES”), au depus o plângere (ref.: 3036/2004/JMA) împreună cu Ombudsmanul European. Această plângere se referea la presupuse nereguli administrative în gestionarea proiectului.

La 3 noiembrie 2004, reclamanții au fost informați că plângerea a fost închisă în temeiul articolului 2 alineatul (3) din Statutul Ombudsmanului, deoarece obiectul nu a fost identificat suficient. Reclamanții au fost informați, de asemenea, cu privire la posibilitatea de a-și reînnoi plângerea adresată Ombudsmanului, caz în care ar trebui să precizeze mai clar acuzațiile și cererile lor.

Plângerea actuală ref.: 1626/2006/MF

La 30 mai 2006, Ombudsmanul a primit o nouă plângere împotriva Delegației Comisiei la Lima (denumită în continuare „delegația”) privind gestionarea proiectului PROPOLI. Plângerea poate fi rezumată după cum urmează.

Din martie 2004 până în aprilie 2006, reclamantul a lucrat ca administrator la proiectul PROPOLI. La 26 aprilie 2006, reclamanta a prezentat codirectorului proiectului o listă a presupuselor nereguli administrative în gestionarea proiectului.

Reclamanta a anexat la plângerea sa adresată Ombudsmanului lista presupuselor cazuri de administrare defectuoasă (și anume, nereguli administrative, relații de muncă precare și gestionarea resurselor umane, inechitate, abuz de putere, lipsa unui răspuns, refuzul de a furniza informații, întârzieri care pot fi evitate), împreună cu documentele justificative. În continuare, ea subliniază că dorește ca Ombudsmanul să se concentreze asupra următoarelor trei cazuri principale de administrare defectuoasă: (i) lipsa de transparență, (ii) caracterul inechitabil și (iii) abuzul de putere.

În plângerea sa, reclamantul a afirmat că șase experți europeni (inclusiv cei doi reclamanți din plângerea 3036/2004/JMA) și aproximativ 20 de membri peruani ai personalului delegației au informat în continuare delegația cu privire la preocupările lor legate de gestionarea defectuoasă a proiectului. Deși a primit aceste informații, delegația nu a luat nicio măsură pentru a remedia situația.

În răspunsul său către reclamant, din data de 10 mai 2006, șeful delegației a declarat că este obligat să solicite rezilierea contractului reclamantului, având în vedere lipsa unui acord între membrii echipei proiectului și nerespectarea bunelor practici în materie de comunicare. Din scrisoarea șefului delegației a reieșit că reclamantul și unul dintre colegii săi au decis să informeze cealaltă parte care finanțează proiectul (și anume MIMDES) cu privire la presupusele nereguli administrative în gestionarea proiectului. Contractele atât ale reclamantului, cât și ale colegului său au fost reziliate în aprilie 2006.

În răspunsul său adresat reclamantului, șeful delegației a subliniat, de asemenea, că, în urma scrisorii sale prin care l-a informat cu privire la presupuse nereguli administrative, delegația a organizat reuniuni și a colectat documente justificative. În scrisoarea sa, șeful delegației a afirmat că nu există niciun element care să justifice luarea unor măsuri speciale pentru remedierea situației. Șeful delegației a precizat, de asemenea, că, în urma scrisorii menționate a reclamantului, s-a decis organizarea unui audit și luarea în considerare a recrutării unui consilier în domeniul relațiilor de muncă pentru a face față afirmațiilor reclamantului referitoare la relațiile de muncă precare și la gestionarea resurselor umane.

În plângerea sa adresată Ombudsmanului, reclamanta a pus sub semnul întrebării organizarea unui audit de către delegație, deoarece, în opinia sa, auditul, care va fi efectuat în contextul auditurilor anuale standard prevăzute pentru fiecare proiect, va fi efectuat de o firmă peruană de auditori a cărei activitate s-a dovedit, în trecut, a fi superficială.

Reclamanta a susținut că Comisia a decis în mod neloial să rezilieze contractul său de administrator al proiectului (precum și contractul colegei sale), deoarece codirectorul, care era responsabil de nereguli, și-a păstrat postul. Ea a prezentat următoarele acuzații:

1. A existat o lipsă de transparență, inechitate și abuz de putere din partea delegației Comisiei în gestionarea proiectului.
2. Comisia a decis în mod inechitabil să rezilieze contractul reclamantului în calitate de administrator al proiectului (și pe cel al colegei sale), deoarece codirectorul, care se afla la originea neregulilor, și-a păstrat postul.

Reclamantul a prezentat următoarele afirmații:

1. Ar trebui să se aplice sancțiuni funcționarilor delegației Comisiei și codirectorului proiectului.
2. Ar trebui să se adopte sancțiuni împotriva „Birou d’Etudes” care se ocupă de asistența tehnică europeană („Terra HCG”).

În ceea ce privește a doua afirmație a reclamantului și cele două afirmații ale sale, cu privire la care nu a făcut demersuri administrative prealabile, Ombudsmanul a decis că, în temeiul articolului 2 alineatul (4) din statutul său, aceste aspecte ale cazului sunt inadmisibile. Prin urmare, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să prezinte un aviz cu privire la prima afirmație a reclamantului.

ÎNTREBAREA

Avizul Comisiei

În avizul său, Comisia a afirmat, pe scurt, că delegația a aplicat în mod corect normele care reglementează supravegherea și gestionarea proiectului PROPOLI (1). Proiectul a fost monitorizat în mod corespunzător și a fost efectuat un audit extern. Comisia a arătat că nu existau fapte culpabile pentru care să poată fi trasă la răspundere. În opinia Comisiei, nu a avut loc niciun caz de lipsă de transparență, de inechitate sau de abuz de putere din partea delegației în gestionarea proiectului.

Observațiile reclamantului

În observațiile sale din 31 ianuarie 2007, reclamanta și-a menținut plângerea. Ea a afirmat, de asemenea, că nu i s-a cerut niciodată să depună mărturie și nici nu i s-au adresat întrebări în cursul auditului extern.

Reclamantul a informat, de asemenea, Ombudsmanul că au fost organizate două reuniuni cu OLAF la 6 iulie 2006 și la 17 ianuarie 2007 și că, în prezent, cazul se află pe rolul OLAF.

E-mailul OLAF din 1 februarie 2007

Prin e-mailul din 1 februarie 2007, un funcționar al Serviciului de „investigații interne” al OLAF a informat Ombudsmanul că OLAF a primit informații de la reclamant cu privire la presupuse nereguli în gestionarea proiectului PROPOLI.

Funcționarul OLAF s-a referit la reuniunea din 6 iulie 2006, în cursul căreia reclamantul a declarat că a depus o plângere la Ombudsman, că acesta din urmă a deschis o anchetă și că alte două persoane au depus deja o plângere la Ombudsman în 2004.

În e-mailul său, funcționarul OLAF a declarat că era responsabil de evaluarea informațiilor primite în vederea deschiderii unei investigații interne. Acesta a solicitat Ombudsmanului să confirme că informațiile furnizate de reclamant în cursul reuniunii din 6 iulie 2006 au fost corecte. De asemenea, acesta a solicitat informații cu privire la rezultatul plângerii depuse în 2004 de doi experți europeni.

Răspunsul Ombudsmanului din 15 februarie 2007

Prin scrisoarea din 15 februarie 2007, Ombudsmanul a răspuns solicitării OLAF de informații suplimentare cu privire la plângere.

· De asemenea, acesta a solicitat OLAF să îl informeze pe ,, până cel târziu la 15 aprilie 2007, dacă a fost deschisă sau va fi deschisă o investigație cu privire la oricare dintre problemele ridicate de reclamant.

Scrisoarea OLAF din 25 mai 2007

Prin scrisoarea din 25 mai 2007, OLAF a răspuns că, la 18 august 2006, fusese deschisă o investigație externă în urma unei plângeri depuse inițial la OLAF de către autorul plângerii la 6 iulie 2006.

OLAF a afirmat, de asemenea, că, în funcție de rezultatul investigației externe, poate fi deschisă o investigație internă cu privire la comportamentul personalului Comisiei în gestionarea proiectului, în special în ceea ce privește tratarea acuzațiilor prezentate de reclamantă în plângerea sa adresată OLAF.

OLAF a declarat că va informa Ombudsmanul cu privire la decizia sa de a deschide o investigație internă.

Observațiile reclamantului

Scrisoarea OLAF din 25 mai 2007 a fost transmisă reclamantului cu invitația de a prezenta observații.

Nu s-au primit observații din partea reclamantului până la data stabilită în acest scop.

Contacte suplimentare între serviciile Ombudsmanului și reclamant

Prin e-mailul din 28 septembrie 2007, serviciile Ombudsmanului au contactat-o pe reclamantă pentru a verifica dacă avea alte observații de formulat cu privire la răspunsul OLAF.

Prin e-mailul din 1 octombrie 2007, reclamanta a informat serviciile Ombudsmanului că nu are observații de formulat.

DECIZIA

1 Cu privire la pretinsa lipsă de transparență, de inechitate și de abuz de putere din partea delegației în gestionarea proiectului

1.1 Din martie 2004 până în aprilie 2006, reclamantul a lucrat ca administrator la proiectul PROPOLI. La 26 aprilie 2006, reclamanta a prezentat codirectorului proiectului o listă a presupuselor nereguli administrative în gestionarea proiectului. În plângerea sa, reclamanta a susținut că a existat o lipsă de transparență, nedreptate și abuz de putere din partea Delegației Comisiei Europene la Lima (denumită în continuare „delegația”) în gestionarea proiectului. Reclamantul a formulat o altă afirmație și alte două afirmații, pe care Ombudsmanul European le-a închis în temeiul articolului 2 alineatul (4) din statutul său.

1.2 În avizul său, Comisia a arătat, pe scurt, că delegația a aplicat în mod corect normele care reglementează supravegherea și gestionarea proiectului PROPOLI. În opinia Comisiei, proiectul a fost monitorizat în mod corespunzător și a fost efectuat un audit extern. Comisia a arătat că nu existau fapte culpabile pentru care să poată fi trasă la răspundere. În opinia Comisiei, nu a avut loc niciun caz de lipsă de transparență, de inechitate sau de abuz de putere din partea delegației în gestionarea proiectului.

1.3 În observațiile sale, reclamanta și-a menținut plângerea. În opinia sa, nu i s-a solicitat niciodată să depună mărturie sau să adreseze întrebări în cursul auditului extern. Reclamantul a informat, de asemenea, Ombudsmanul că au fost organizate două reuniuni cu Oficiul European de Luptă Antifraudă („OLAF”) la 6 iulie 2006 și la 17 ianuarie 2007 și că, în prezent, cazul se află pe rolul OLAF.

1.4 Prin e-mailul din 1 februarie 2007, un funcționar al Serviciului de "investigații interne" al OLAF a informat Ombudsmanul că OLAF a primit informații de la reclamant cu privire la presupuse nereguli în gestionarea proiectului PROPOLI.

1.5 Prin scrisoarea din 15 februarie 2007, Ombudsmanul a solicitat OLAF să îl informeze pe ,, până la 15 aprilie 2007, dacă a deschis sau intenționa să deschidă o anchetă cu privire la oricare dintre problemele ridicate de reclamant.

1.6 Prin scrisoarea din 25 mai 2007, OLAF a răspuns că, la 18 august 2006, fusese deschisă o investigație externă în urma unei plângeri depuse inițial de reclamant la 6 iulie 2006. OLAF a precizat, de asemenea, că, în funcție de rezultatul investigației externe, poate fi deschisă o investigație internă cu privire la comportamentul personalului Comisiei în gestionarea proiectului, în special în ceea ce privește tratarea acuzațiilor prezentate de reclamantă în plângerea sa adresată acestuia. OLAF a declarat că va informa Ombudsmanul cu privire la decizia sa de a deschide o investigație internă.

1.7 Scrisoarea OLAF din 25 mai 2007 a fost transmisă reclamantului cu invitația de a prezenta observații. Având în vedere că nu s-a primit nicio observație din partea reclamantului până la data stabilită în acest scop, serviciile Ombudsmanului au contactat reclamantul la 28 septembrie 2007, pentru a stabili dacă acesta avea alte observații de formulat cu privire la răspunsul OLAF. Prin e-mailul din 1 octombrie 2007, reclamanta a informat serviciile Ombudsmanului că nu are observații de formulat.

1.8 Articolul 195 din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede că "(...) În conformitate cu atribuțiile sale, Ombudsmanul European efectuează anchetele pe care le consideră întemeiate (...)".

1.9 În speță, Ombudsmanul constată că OLAF a deschis o investigație externă cu privire la aspecte care au fost invocate și în plângerea care i-a fost adresată. Investigația OLAF este în curs de desfășurare. În aceste condiții, Ombudsmanul consideră că nu pare să existe motive pentru anchete suplimentare cu privire la plângere.

2 Concluzie

Pe baza anchetelor Ombudsmanului cu privire la această plângere, se pare că nu există motive pentru anchete suplimentare cu privire la plângere. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Președintele Comisiei va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

 

P. Nikiforos DIAMANDOUROS

---

(1) Programma de Lucha contra la Pobreza en las Zonas Urbano-Marginales de Lima Metropolitana.