Contextul plângerii

1. Reclamantul a participat la o procedură de selecție organizată de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) pentru recrutarea de juriști-lingviști de limbă franceză [1].

2. „Avizul de concurs”[2] impunea candidaților să aibă un nivel de studii corespunzător unui ciclu complet (cinci ani) de studii universitare în limba franceză, absolvite cu diplomă în dreptul francez, belgian sau luxemburghez. 

3. EPSO l-a informat pe reclamant că cererea sa nu era eligibilă deoarece diplomele sale nu îndeplineau condiția de eligibilitate menționată mai sus. Ca atare, acesta nu a fost admis în următoarea etapă a procedurii de selecție.

4. Reclamantul nu a fost de acord și a solicitat comisiei de evaluare să își revizuiască decizia. Acesta a susținut că deține diplome în drept de la universități franceze care corespund unui ciclu complet de studii juridice în limba franceză. El adaugă că, în cadrul unei proceduri anterioare de selecție a juriștilor-lingviști de limbă franceză [3], pe baza aceleiași cerințe, candidatura sa a fost considerată eligibilă.

5. Comisia de evaluare și-a menținut decizia. Aceasta a constatat în special că studiile universitare ale reclamantului nu acopereau sistemul juridic francez, belgian sau luxemburghez și nici nu erau efectuate în limba franceză.

6. Reclamantul a adresat EPSO o reclamație administrativă [4] împotriva deciziei comisiei de evaluare de a nu-l admite în următoarea etapă a procedurii de selecție. Acesta a susținut că comisia de evaluare a săvârșit o eroare vădită de apreciere, întrucât deține diplomele necesare.

7. EPSO a constatat că comisia de evaluare nu a săvârșit nicio eroare vădită de apreciere și a respins reclamația administrativă. În special, EPSO a afirmat că diplomele reclamantului nu îndeplineau condiția de eligibilitate relevantă, deoarece durata combinată a studiilor juridice ale reclamantului era inferioară celor cinci ani necesari. EPSO a precizat, de asemenea, că un candidat nu poate contesta cu succes o decizie luată în cadrul unei proceduri de selecție invocând rezultatele pe care le-a obținut în cadrul unei alte proceduri de selecție.

8. Nemulțumit de rezultatul plângerii sale administrative, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în iunie 2022.

Propunerea Ombudsmanului pentru o soluție

9. Ombudsmanul a decis să deschidă o anchetă cu privire la această plângere deoarece a constatat că este posibil ca decizia comisiei de evaluare de a considera reclamantul neeligibil să nu fi fost în conformitate cu cerințele anunțului de concurs și cu practica anterioară a EPSO. 

10. Anunțul de concurs preciza că, pentru a fi considerați eligibili, candidații trebuiau să aibă un nivel de studii care „corespunde” unui ciclu complet de studii universitare de drept absolvite cu o diplomă de studii juridice franceză, belgiană sau luxemburgheză eliberată de o universitate de limbă franceză [5]. Durata orientativă a studiilor era menționată, între paranteze, ca fiind de cinci ani. Prin urmare, anunțul de concurs nu impunea candidaților să fi finalizat cinci ani de studii juridice, ci să fi finalizat studii „corespunzătoare” unui ciclu de cinci ani. Ombudsmanul a considerat că acest lucru ar putea fi înțeles ca incluzând diplomele recunoscute oficial ca cinci ani de studii, dar obținute într-un timp mai scurt.

11. Ombudsmanul a remarcat că reclamantul deține o diplomă de licență în drept de la o universitate franceză [6], care implică, de regulă, cel puțin trei ani de studii, și un master în drept de la un institut francez de studii politice, care implică, de regulă, doi ani suplimentari de studii. Ombudsmanul a considerat că faptul că reclamantul și-a finalizat diploma de licență în mai puțin de trei ani nu înseamnă că calificarea obținută este diferită și nici că nu „corespunde” aceleiași diplome de licență absolvite pe o perioadă mai lungă de timp [7].

12. Ombudsmanul a considerat regretabil faptul că EPSO nu a luat în considerare, în cadrul examinării candidaturii reclamantului, rezultatele sale din procedura de selecție anterioară pentru care a fost considerat eligibil pe baza acelorași criterii de eligibilitate și a calificărilor educaționale necesare [8].

13. Pe baza celor de mai sus, Ombudsmanul a propus ca soluție ca EPSO să solicite comisiei de evaluare să își reconsidere poziția cu privire la eligibilitatea reclamantului pentru procedura de selecție în cauză.

14. În corespondența sa ulterioară cu EPSO, echipa de anchetă a Ombudsmanului a remarcat că, în conformitate cu anexa II la anunțul de concurs, EPSO putea solicita candidaților „informații sau documente suplimentare în orice etapă a procedurii”.

15. În noiembrie 2022, EPSO a informat echipa de anchetă a Ombudsmanului că comisia de evaluare a fost de acord să revizuiască eligibilitatea candidatului în cadrul acestei proceduri de selecție.

16. La 8 decembrie 2022, EPSO l-a contactat pe reclamant și a solicitat documente suplimentare pentru a reevalua dacă studiile sale îndeplinesc cerințele anunțului de concurs. Aceasta a solicitat reclamantului să răspundă până la 13 decembrie 2022.  

17. Într-un e-mail adresat echipei de anchetă a Ombudsmanului, reclamantul a contestat cererea EPSO. El a susținut că EPSO nu are niciun temei juridic pentru a solicita documente suplimentare și că cererea este discriminatorie, deoarece altor candidați nu li s-a solicitat să furnizeze documente suplimentare. Reclamantul a considerat că a furnizat suficiente elemente în candidatura sa pentru ca EPSO să decidă cu privire la eligibilitatea sa pentru procedura de selecție. Reclamantul a contestat, de asemenea, termenul scurt acordat de EPSO pentru a răspunde la cererea de documente suplimentare.

18. Echipa de anchetă a  Ombudsmanului i-a explicat reclamantului că EPSO ar putea solicita documente suplimentare în temeiul anexei II la anunțul de concurs și l-a invitat pe reclamant să solicite EPSO să prelungească termenul pentru furnizarea acestor documente, dacă este necesar.

19. Întrucât nu a primit răspuns din partea reclamantului, EPSO a trimis o altă cerere la 21 decembrie 2022 și a prelungit termenul de răspuns până la 6 ianuarie 2023.

20. La 19 ianuarie 2023, EPSO a respins propunerea de soluție a Ombudsmanului. EPSO a explicat că, pe baza informațiilor furnizate în cererea reclamantului, acesta a absolvit masteratul în drept înainte de a obține diploma de licență în drept. Prin urmare, comisia de evaluare nu era convinsă că diploma de master a reclamantului de la institutul de studii politice era în drept, având în vedere cronologia în care i-au fost acordate diplomele. Aceasta a însemnat că reclamantul nu a respectat cerințele prevăzute în anunțul de concurs în ceea ce privește diploma de master în drept. EPSO a remarcat, de asemenea, că diploma de master a fost eliberată înainte de reformele puse în aplicare în contextul procesului de la Bologna [9] și înainte de crearea unei școli de drept în cadrul institutului de studii politice în cauză. În acest context, EPSO a solicitat reclamantului documente suplimentare pentru a-și reexamina diplomele. Reclamantul nu a răspuns niciodată cererii sale. EPSO a explicat că, în lipsa acestor documente, comisia de evaluare nu era pregătită să readmită candidatul la procedura de selecție. EPSO a considerat că, prin urmare, nu a fost în măsură să pună în aplicare propunerea de soluție a Ombudsmanului.

21. Propunerea de soluție a Ombudsmanului și răspunsul EPSO la propunere au fost furnizate reclamantului. Reclamantul a fost nemulțumit de decizia EPSO de a respinge propunerea de soluție. Acesta a considerat că EPSO a furnizat noi motive pentru neeligibilitatea diplomelor sale și a susținut că nu este de competența EPSO să decidă dacă o diplomă de master eliberată de un stat membru este legală sau nu. EPSO ar trebui să se bazeze pe clasificarea diplomelor de către statele membre. Reclamantul a afirmat că faptul că institutul de studii politice a schimbat denumirea sau structura departamentelor sale este independent de procesul de la Bologna și de clasificarea diplomelor de către autoritățile naționale. În ceea ce privește nefurnizarea documentelor solicitate, reclamantul a contestat termenul scurt acordat de EPSO. El a explicat că, atunci când a primit a doua cerere din partea EPSO, nu a deschis-o, deoarece a presupus că era o decizie a EPSO de respingere a candidaturii sale. Reclamantul a considerat că, în orice caz, întrucât îndeplinea în mod clar criteriile de eligibilitate, era discriminatoriu să i se solicite să furnizeze documente suplimentare.

Evaluarea Ombudsmanului în urma propunerii de soluție

22. Ombudsmanul a constatat că explicațiile EPSO adresate reclamantului erau inconsecvente în ceea ce privește motivul pentru care calificările sale nu îndeplineau condițiile de eligibilitate. Ombudsmanul consideră că modul în care EPSO a tratat cererea reclamantului de reexaminare și plângerea administrativă nu a fost satisfăcător.

23. În răspunsul său adresat Ombudsmanului, EPSO a furnizat o explicație diferită de cea oferită în răspunsul la plângerea administrativă cu privire la motivele pentru care a considerat că diplomele reclamantului nu îndeplineau condițiile de eligibilitate. În special, EPSO a considerat că cronologia în care au fost acordate diplomele implica faptul că diploma de master a reclamantului nu era în drept. De asemenea, EPSO părea să conteste anul în care a fost acordată diploma de master, dar nu a explicat în mod clar acest argument.

24. Ombudsmanul ia act de faptul că reclamantul a indicat în cererea sa că diploma sa de master de la Institutul de Studii Politice era în drept. Deși este posibil ca o comisie de evaluare să nu aibă o imagine de ansamblu și o înțelegere completă a sistemelor educaționale din diferitele state membre, aceasta nu ar trebui să decidă cu privire la eligibilitatea unui candidat pentru o procedură de selecție pe baza unor ipoteze. O comisie de evaluare ar trebui să se asigure că orice decizie luată în acest sens se bazează pe o înțelegere clară a informațiilor furnizate de un candidat în candidatura sa. Astfel cum se prevede în anunțul de concurs, comisia de evaluare le-ar putea solicita candidaților informații sau documente suplimentare. Această posibilitate permite comisiei de evaluare, în cazul în care există îndoieli, să colecteze informații suplimentare pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză cu privire la o candidatură. Deși comisia de evaluare poate face uz de această posibilitate în orice etapă a procedurii, având în vedere principiul egalității de tratament a candidaților, informațiile sau documentele solicitate într-o etapă ulterioară nu ar trebui să înlocuiască informațiile pe care candidații trebuie să le furnizeze în actele lor de candidatură.

25. Ombudsmanul salută faptul că comisia de evaluare a fost pregătită să reexamineze eligibilitatea reclamantului pentru procedura de selecție, în conformitate cu propunerea de soluție. În acest scop, comisia de evaluare a solicitat reclamantului documente suplimentare. Ombudsmanul este de părere că, prin solicitarea acestor documente, EPSO s-a arătat dispus să remedieze situația și să clarifice orice îndoieli pe care le-ar putea avea cu privire la informațiile furnizate de reclamant în cererea sa.

26. Ombudsmanul ia act de faptul că reclamantul nu a răspuns niciuneia dintre solicitările comisiei de evaluare. Deși Ombudsmanul recunoaște că termenul inițial stabilit de EPSO a fost scurt, EPSO a prelungit ulterior termenul de răspuns. 

27. Întrucât reclamantul nu a furnizat documentele suplimentare, Ombudsmanul consideră că nu se justifică alte anchete în acest caz.  

28. Cu toate acestea, având în vedere problemele legate de modul în care EPSO a tratat candidatura reclamantului, Ombudsmanul va face o sugestie de îmbunătățire în ceea ce privește modul în care comisiile de evaluare verifică eligibilitatea candidaților în cadrul viitoarelor proceduri de selecție.

Concluzie

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:[10]

Nicio anchetă suplimentară nu este justificată în acest caz.

Reclamantul și EPSO vor fi informați cu privire la această decizie.

Sugestii de îmbunătățire

Comisiile de evaluare ar trebui să se asigure că deciziile privind eligibilitatea candidaților în cadrul unei proceduri de selecție se bazează pe o înțelegere clară a informațiilor furnizate de candidați în actele lor de candidatură. În cazul în care există îndoieli cu privire la eligibilitatea unui candidat, comisia de evaluare ar trebui să solicite informații suplimentare din partea candidatului sau clarificări din partea autorităților naționale sau a altor părți terțe.

În cazurile în care comisia de evaluare consideră că un candidat este neeligibil, aceasta ar trebui să se asigure că oferă explicații coerente și solide din punct de vedere juridic candidatului.

EPSO ar trebui să informeze Ombudsmanul în termen de șase luni cu privire la măsurile pe care le-a pus în aplicare ca răspuns la aceste sugestii.

Emily O'Reilly Ombudsmanul
European

Strasbourg, 24.5.2023

[1] EPSO/AD/385/21 - Administratori (AD 7) juriști-lingviști de limbă franceză (FR): https://epso.europa.eu/en/job-opportunities/competition/7691/description.

[2] Organismele UE selectează candidații pentru posturi permanente prin organizarea de concursuri generale. Pentru fiecare dintre aceste concursuri, se publică un anunț de concurs care conține o descriere completă a profilului căutat, cerințele minime și indică diferitele etape ale procedurii de selecție, inclusiv testele și alte exerciții de evaluare.

[3] EPSO/AD/157/09

[4] A se vedea secțiunea „4.3.1. Reclamații administrative” din anunțul de concurs.

[5] Anexa I la anunțul de concurs preciza că „[c]alificările necesare pentru fiecare concurs [...] trebuie să aibă un nivel de studii corespunzător unui ciclu complet de studii universitare absolvite în limba franceză, atestat de una dintre următoarele diplome în dreptul francez, belgian sau luxemburghez: Un niveau d’enseignement correspondant à un cycle complet (cinq années) d’études universitaires sanctionné par un diplôme en droit français, un diplôme en droit belge délivré par une université francophone ou un diplôme en droit luxembourgeois délivré par une université francophone.”

[6] O „licență”, în cadrul sistemului de învățământ francez.

[7] A se vedea Decizia în cazul 303/2019/NH privind evaluarea de către Comisia Europeană a calificărilor academice la selectarea stagiarilor: https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/120028?utm_source=tw_EUomb&utm_medium=tw_organic&utm_campaign=303%2F2019%2FNH

[8] EPSO/AD/157/09; A se vedea în acest sens cauza T-115/89, Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) din 13 decembrie 1990, José Maria Gonzalez Holguera/Parlamentul European, punctul 29, disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/HR/TXT/?uri=CELEX:61989TJ0115  

[9] Procesul de la Bologna este un proces interguvernamental de reformă europeană care vizează instituirea Spațiului european al învățământului superior (SEIS). Scopul său este de a crea sisteme de învățământ superior mai coerente în întreaga Europă, pentru a facilita mobilitatea și accesul echitabil la învățământul superior: https://education.ec.europa.eu/education-levels/higher-education/inclusive-and-connected-higher-education/bologna-process

[10] Această plângere a fost tratată în cadrul procedurii de instrumentare a cazurilor delegate, în conformitate cu Decizia Ombudsmanului European de adoptare a dispozițiilor de punere în aplicare.