Contextul plângerii

1. Prezenta cauză se referă la decizia luată în 2011 de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) cu privire la componența Grupului părților interesate din domeniul bancar (BSG), compus din 30 de membri. Decizia respectivă a fost luată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (denumit în continuare „regulamentul”) al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (ABE)[1]. La 23 octombrie 2013, după ce a desfășurat un nou proces de selecție (lansat în mai 2013), ABE a anunțat că BSG își va începe al doilea mandat cu o componență revizuită. Ancheta privind prezenta plângere a inclus discuții constructive între personalul ABE și serviciile Ombudsmanului. În urma acestor discuții, Ombudsmanul a anticipat că ABE va desfășura noul proces de selecție în mod corespunzător și în conformitate cu analiza Ombudsmanului privind procesul inițial. Cu toate acestea, prezenta decizie nu evaluează al doilea proces de selecție sau rezultatul acestuia.

2. Reclamantul, UNI Europa, este o federație sindicală europeană pentru servicii și comunicare. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul său internet, aceasta reprezintă 7 milioane de lucrători din 330 de sindicate europene [2].

3. Potrivit considerentului (48) al regulamentului:

„Autoritatea ar trebui să consulte părțile interesate cu privire la standardele tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, orientările și recomandările și să le ofere acestora o posibilitate rezonabilă de a prezenta observații cu privire la măsurile propuse. Înainte de a adopta proiecte de standarde tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, orientări și recomandări, Autoritatea ar trebui să efectueze un studiu de impact. Din motive de eficiență, ar trebui utilizat în acest scop un Grup al părților interesate din domeniul bancar, care ar trebui să reprezinte, în proporții echilibrate, instituțiile de credit și de investiții din Uniune, reprezentând diversele modele și dimensiuni ale instituțiilor și întreprinderilor financiare, inclusiv, după caz, ale investitorilor instituționali și ale altor instituții financiare care utilizează ele însele servicii financiare; întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); sindicate; cadre universitare; consumatorii; și alți utilizatori cu amănuntul ai serviciilor bancare. Grupul părților interesate din domeniul bancar ar trebui să funcționeze ca o interfață cu alte grupuri de utilizatori din domeniul serviciilor financiare instituite de Comisie sau de legislația Uniunii”.

4. Articolul 37 alineatul (2) din regulament prevede că:

„Grupul părților interesate din domeniul bancar este compus din 30 de membri, reprezentând în proporții echilibrate instituțiile de credit și de investiții care își desfășoară activitatea în Uniune, reprezentanții angajaților acestora, precum și consumatorii, utilizatorii serviciilor bancare și reprezentanții IMM-urilor. Cel puțin cinci dintre membrii săi trebuie să fie cadre universitare independente de cel mai înalt nivel. Zece dintre membrii săi reprezintă instituții financiare, dintre care trei reprezintă bănci cooperatiste și case de economii”.

5. Potrivit articolului 37 alineatul (3) din regulament:

„Membrii Grupului părților interesate din domeniul bancar sunt numiți de consiliul supraveghetorilor, în urma propunerilor părților interesate relevante. În luarea deciziei sale, consiliul supraveghetorilor asigură, în măsura posibilului, un echilibru geografic și de gen adecvat și reprezentarea părților interesate în întreaga Uniune.”

6. O cerere de exprimare a interesului privind înființarea BSG al ABE a fost publicată la 26 noiembrie 2010 [3], termenul de depunere a candidaturilor fiind 26 decembrie 2010. La 18 martie 2011, ABE a emis un comunicat de presă referitor la decizia sa privind componența BSG [4]. Comunicatul de presă conținea informații cu privire la numele membrilor nou numiți ai BSG, la instituțiile pe care fiecare dintre aceștia le reprezenta, la naționalitatea acestora și la subcategoria în care fuseseră selectați [5].

7. La 30 martie 2011, reclamantul a adresat ABE o scrisoare în care își exprima dezamăgirea cu privire la componența BSG. Acesta a reamintit ABE că, în conformitate cu regulamentul, trebuie realizat un raport echilibrat între reprezentanții industriei, experții de rang înalt, utilizatori, consumatori, IMM-uri și reprezentanții angajaților din sector. Reclamantul a susținut că componența BSG a încălcat în mod clar dispozițiile regulamentului. Aceasta a remarcat că BEUC, Organizația Europeană a Consumatorilor, nu a considerat că toți cei numiți în calitate de reprezentanți ai consumatorilor sunt astfel. Reclamantul a concluzionat că procesul de selecție a fost părtinitor și a solicitat reorganizarea acestuia în conformitate cu regulamentul.

8. Prin scrisoarea din 26 aprilie 2011, ABE a răspuns reclamantului. Aceasta a explicat că numărul și calitatea candidaturilor se numără printre criteriile luate în considerare pentru numirile efectuate pentru diferitele categorii. Aceasta a subliniat că s-au depus toate eforturile pentru a asigura diversitatea necesară nu numai între categoriile prevăzute, ci și în cadrul acestora, ceea ce explică de ce nu s-a acordat mai mult de o poziție solicitanților care reprezintă interesele aceleiași instituții sau federații. Potrivit ABE, în cazul sindicatelor, s-a acordat prioritate cererilor care provin mai degrabă de la federațiile Uniunii Europene decât de la cele naționale.

9. La 29 septembrie 2011, întrucât nu a fost mulțumit de răspunsul de mai sus, reclamantul a depus prezenta plângere.

Obiectul anchetei

10. Reclamantul a prezentat următoarele acuzații și afirmații, care au fost incluse în ancheta Ombudsmanului:

Acuzații:

(1) ABE nu a reușit să asigure (i) echilibrul geografic și (ii) echilibrul de gen în cadrul categoriilor de părți interesate din cadrul BSG și între acestea, astfel cum se prevede la articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(2) ABE nu a reușit să asigure un echilibru adecvat între categoriile de părți interesate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(3) ABE a adoptat o definiție incorectă a diferitelor categorii de părți interesate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Creanțe:

(1) ABE ar trebui să reexamineze componența BSG cât mai curând posibil și, în orice caz, fără a aștepta reînnoirea componenței sale, care va avea loc în 2013.

(2) ABE ar trebui să publice pe site-ul său CV-urile membrilor selectați, precum și informații detaliate privind criteriile de selecție și procesul de selecție.

Ancheta

11. La 31 octombrie 2011, Ombudsmanul a invitat ABE să prezinte un aviz cu privire la acuzațiile și afirmațiile de mai sus.

12. La 31 ianuarie 2012, ABE a transmis Ombudsmanului avizul său, care a fost transmis reclamantului pentru observații. La 1 martie 2012, reclamantul și-a prezentat observațiile.

13. După examinarea avizului ABE și a observațiilor reclamantului, Ombudsmanul a concluzionat că este necesar să se procedeze la o inspecție a dosarului ABE referitor la acest caz. Inspecția a avut loc la 19 martie 2013. Raportul de inspecție a fost trimis reclamantului la 30 mai 2013 pentru eventuale observații. Reclamantul nu a prezentat observații în termenul stabilit.

Analiza și concluziile Ombudsmanului

A. Afirmația potrivit căreia ABE nu a asigurat echilibrul geografic și de gen în cadrul categoriilor de părți interesate din cadrul BSG și între acestea, astfel cum se prevede la articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010

Argumente prezentate Ombudsmanului

14. Reclamantul contestă modul în care ABE a respectat cerințele de la articolul 37 alineatul (3) din regulament. În special, acesta a criticat faptul că: (i) nouă din cei zece reprezentanți ai sectorului bancar proveneau de la bănci multinaționale importante din „vechile” state membre (și anume, statele membre ale UE înainte de extinderea din 2004), în timp ce doar unul dintre aceștia provenea din „noile” state membre (și anume, statele membre care au aderat la UE în 2004 sau după 2004); (ii) ABE nu a selectat niciun reprezentant din „vechile” state membre din categoria consumatorilor din BSG, (iii) nu mai puțin de opt membri ai BSG au provenit din Regatul Unit, care a fost astfel suprareprezentat în BSG; și (iv) ABE a selectat doar 10 femei dintre cei treizeci de membri ai BSG.

15. În avizul său, ABE a susținut că regulamentul prevede „un echilibru geografic adecvat” și „reprezentarea părților interesate în întreaga Uniune”. Astfel, nu există decât o cerință generală privind echilibrul geografic și nicio cerință specifică pentru a asigura un echilibru geografic în cadrul diferitelor categorii de părți interesate. Potrivit ABE, astfel cum se prevede la articolul 37 alineatul (2) din regulament, aceasta s-a axat în principal pe calitățile candidaților, asigurând o reprezentare echilibrată a expertizei și a experienței diferitelor categorii de părți interesate.

16. În ceea ce privește componența categoriei „industrie”, ABE a explicat că majoritatea cererilor pentru această categorie proveneau din state membre „vechi”. Acest fapt și decizia sa de a numi reprezentanți ai grupurilor bancare transfrontaliere cu o prezență semnificativă în întreaga Europă au condus, la rândul lor, la numirea unor reprezentanți ai consumatorilor, în principal din „noile” state membre.

17. ABE a explicat că lista părților interesate aprobate pentru fiecare categorie este următoarea:

Categorie	Număr
Sectorul industrial	10
Reprezentanți ai lucrătorilor/sindicate	1
Consumatorii	5
Utilizatori de servicii bancare	5
IMM	3
Cadre universitare de prim rang	6
Totală	30

18. În ceea ce privește presupusul număr mare de reprezentanți de naționalitate britanică, ABE a subliniat că, spre deosebire de afirmațiile reclamantului, existau 5, nu 8 reprezentanți din Regatul Unit care reprezentau interesele (i) instituțiilor financiare, (ii) IMM-urilor, (iii) consumatorilor, (iv) utilizatorilor de servicii bancare și (v) cadrelor universitare de prim rang. Acesta a reiterat faptul că competențele personale ale candidaților și numărul de candidaturi primite din fiecare țară sunt factori importanți luați în considerare. Întrucât majoritatea cererilor primite au fost din Germania, Franța și Regatul Unit, Consiliul de administrație al ABE a decis să limiteze numărul de membri numiți pentru fiecare țară. Cu toate acestea, în unele cazuri, dorința de a asigura o reprezentare adecvată pentru o anumită categorie de părți interesate a însemnat că cerința privind cetățenia ar urma să fie luată în considerare pe locul al doilea. Astfel, numărul-țintă pentru membrii care reprezintă IMM-urile a fost stabilit la trei, adică același număr de cereri primite. În consecință, decizia de numire a trei reprezentanți ai IMM-urilor a prevalat asupra cerinței privind cetățenia, având în vedere că unul dintre cei trei solicitanți era britanic.

19. În cele din urmă, în ceea ce privește selecția în funcție de gen, ABE a subliniat că femeile candidate au reprezentat 21 % din totalul candidaturilor primite. În pofida acestui procent scăzut, ABE a stabilit numărul-țintă de părți interesate feminine la 10, și anume 33 % din membrii BSG.

20. În observațiile sale, reclamantul a insistat asupra faptului că ABE nu a reușit să instituie un BSG care să fie destul de echilibrat. În opinia sa, nu a fost nici necesar, nici în conformitate cu regulamentul, să se numească atât de mulți reprezentanți ai grupurilor bancare transfrontaliere din „vechea Europă” în categoria „industrie”.

Evaluarea Ombudsmanului

21. Aceasta este prima dată când un BSG a fost numit de ABE în temeiul regulamentului. În această privință, Ombudsmanul consideră că este util să formuleze două observații preliminare. În primul rând, Ombudsmanul nu are sarcina de a înlocui alegerea făcută de ABE cu alegerea membrilor BSG. Atunci când examinează dacă a existat un caz de administrare defectuoasă, Ombudsmanul verifică dacă, în desfășurarea procesului de selecție, ABE a acționat în mod legal și în conformitate cu principiile bunei administrări. În al doilea rând, Ombudsmanul este conștient de dificultățile inerente combinării criteriilor geografice, de gen și de reprezentare a intereselor cu necesitatea de a se asigura că membrii aleși sunt competenți, în special având în vedere faptul că, astfel cum s-a menționat mai sus, ABE nu a avut nicio experiență anterioară în îndeplinirea acestei sarcini. În cele din urmă, Ombudsmanul consideră că a fost rezonabil ca ABE să își fi limitat selecția membrilor BSG din rândul celor care și-au exprimat interesul de a fi numiți în urma unei cereri de exprimare a interesului din partea potențialelor părți interesate. Această abordare a respectat articolul 37 alineatul (3) din regulament și cerința prevăzută în acesta, conform căreia „membrii Grupului părților interesate din domeniul bancar sunt numiți de consiliul supraveghetorilor, în urma propunerilor părților interesate relevante”(a se vedea punctul 5 de mai sus).

22. Prin prima afirmație, reclamantul a criticat faptul că ABE (i) a ales să numească 9 din cei 10 membri ai categoriei „industrie” din „vechile” state membre, (ii) a numit toți membrii categoriei „consumator” numai din „noile” state membre, (iii) a numit nu mai puțin de opt membri ai BSG din Regatul Unit și (iv) a selectat doar 10 femei dintre cei treizeci de membri ai BSG.

23. ABE a susținut această abordare, subliniind în special că cerința de a asigura un echilibru geografic trebuia să se aplice BSG în ansamblu, și nu prin referire la fiecare dintre cele șase categorii de părți interesate prevăzute de regulament. Astfel, Ombudsmanul va examina mai întâi abordarea metodologică urmată de ABE în ceea ce privește respectarea cerinței menționate mai sus, înainte de a aborda mai detaliat argumentele invocate de reclamant în legătură cu componența categoriilor specifice ale BSG.

Cerința de a asigura un echilibru geografic adecvat și o reprezentare adecvată în întreaga Uniune

24. Ombudsmanul observă că regulamentul se bazează pe recunoașterea faptului că recenta criză financiară și economică a creat riscuri reale și grave la adresa stabilității sistemului financiar și a funcționării pieței interne ca atare. Astfel, pentru a proteja stabilitatea financiară, legiuitorul a considerat necesar să identifice, într-un stadiu incipient, tendințele, riscurile potențiale și vulnerabilitățile care decurg din nivelul microprudențial, la nivel transfrontalier și transsectorial. Astfel, a instituit ABE pentru a monitoriza și a evalua astfel de evoluții în domeniul său de competență și, dacă este necesar, pentru a informa periodic Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și celelalte autorități europene de supraveghere. Pentru a permite ABE să consulte părțile interesate cu privire la standardele tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, orientările și recomandările, regulamentul a prevăzut instituirea unui BSG, compus din șase categorii principale, care să fie utilizat în acest scop. Prin urmare, în opinia Ombudsmanului, este clar că legiuitorul Uniunii a abordat necesitatea înființării ABE și a BSG în vederea îmbunătățirii funcționării pieței interne și a asigurării integrității, transparenței, eficienței și bunei funcționări a piețelor financiare.

25. Regulamentul impune ABE să asigure, „în măsura posibilului, un echilibru geografic și de gen adecvat și o reprezentare adecvată a părților interesate în întreaga Uniune”. Ombudsmanul este de acord cu ABE că trebuie să asigure un echilibru geografic adecvat în componența generală a BSG. Cu toate acestea, Ombudsmanul nu poate accepta că, atât timp cât există un echilibru global, ABE este liberă să ignore echilibrul geografic în componența diferitelor categorii care alcătuiesc BSG. În opinia Ombudsmanului, scopul cerinței privind echilibrul geografic adecvat ar fi subminat dacă nu s-ar aplica, de asemenea, în măsura posibilului, în cadrul fiecăreia dintre diferitele categorii ale sectorului serviciilor financiare care alcătuiesc BSG („participanți din industrie”, „angajați/reprezentanți ai sindicatelor”, „consumatori”, „utilizatori”, „IMM-uri” și „cadre universitare de prim rang”). În ceea ce privește semnificația termenului „echilibru geografic adecvat”, Ombudsmanul observă că regulamentul nu impune existența unui membru din fiecare stat membru, deși acest lucru ar fi fost posibil din punct de vedere matematic. Prin urmare, Ombudsmanul înțelege termenul „echilibru geografic adecvat” ca referindu-se nu numai la numărul de state membre diferite reprezentate, ci și la categorii utilizate în mod obișnuit, cum ar fi, de exemplu, „UE-12”, „UE-15” și „statele implicate în procesul de aderare 2005-7”. Argumentele reclamantului invocate în primele sale afirmații sunt examinate mai jos în lumina acestei considerații.

În ceea ce privește componența categoriei „industrie”.

26. În ceea ce privește componența categoriei „industrie”, Ombudsmanul constată că faptul că nouă din cei zece membri proveneau din „vechi” state membre ridică întrebări serioase. În avizul său, ABE părea să sugereze că expertiza și experiența sectorului în domeniul serviciilor financiare ar putea fi găsite în principal în „vechile” state membre. În opinia Ombudsmanului, nu există niciun element care să confirme o astfel de ipoteză. Chiar dacă s-ar putea susține că piețele financiare pot fi mai importante în anumite state membre, în ceea ce privește cifra de afaceri și persoanele implicate, decât în alte state membre, aceasta nu înseamnă că categoria "industrie" a BSG ar trebui să fie compusă în principal din membri din aceste state membre. ABE a făcut referire, de asemenea, la decizia sa de a numi în această categorie reprezentanți în principal din „grupuri bancare transfrontaliere cu o prezență semnificativă în întreaga Europă”. Deși această decizie nu este nerezonabilă ca atare, ea nu explică de ce reprezentanții acestor grupuri (care, prin însăși natura lor, acoperă mai multe state membre) au fost aleși aproape exclusiv dintre resortisanții anumitor state membre, mai degrabă decât ai altora. Ombudsmanul consideră că este util să adauge că criteriul adoptat de ABE nu este menționat în regulament și, prin urmare, nu ar trebui să aibă prioritate față de ceea ce se menționează în dispozițiile relevante.

27. În această privință, Ombudsmanul consideră că este important să se adauge că, având în vedere existența unei piețe interne a serviciilor financiare, este esențial ca orice grup consultativ al părților interesate înființat pentru a reflecta interesul diferitelor segmente ale sectorului serviciilor financiare să fie, în măsura posibilului, o reprezentare reală a răspândirii geografice reale a sectorului, acoperind, în principiu, cât mai multe țări din UE.

28. ABE a afirmat, de asemenea, că, deși, într-adevăr, 9 din 10 reprezentanți desemnați ai sectorului proveneau din „vechi” state membre, acest lucru s-a datorat, de asemenea, faptului că majoritatea cererilor pentru această categorie proveneau din statele membre respective. Ombudsmanul este de acord că, în principiu, numărul de candidaturi primite din fiecare țară și pentru fiecare dintre categoriile prevăzute influențează în mod necesar procesul general de selecție. Cu toate acestea, Ombudsmanul consideră, de asemenea, că este evident că selecția membrilor BSG trebuie efectuată pe baza criteriilor prevăzute în regulament, care nu includ un criteriu privind numărul de cereri primite. În orice caz, Ombudsmanul observă că ABE nu a susținut că cererile primite de la candidații din statele membre „vechi” și „noi” corespundeau unui raport de 9 la 1 sau că nu a fost posibil să se numească mai mult de un membru al grupului industrial dintr-un „nou” stat membru.

29. Prin urmare, Ombudsmanul constată că, în absența oricărei explicații convingătoare, prin decizia de a numi 9 din cei 10 membri ai categoriei „industrie” prin selectarea reprezentanților din „vechile” state membre, ABE nu a respectat cerința de a asigura „în măsura posibilului”, „un echilibru geografic adecvat și reprezentarea părților interesate în întreaga Uniune”. Prin urmare, a comis un caz de administrare defectuoasă. Astfel, Ombudsmanul va formula mai jos o observație critică.

În ceea ce privește componența categoriei de consumatori

30. În ceea ce privește componența categoriei „consumatori”, Ombudsmanul consideră că decizia ABE de a alege toți cei 5 membri ai acestei categorii dintre solicitanții din „noile” state membre este un mijloc de a contrabalansa decizia sa de a numi 9 din cei 10 membri ai categoriei „industrie” dintre solicitanții care provin din „vechile” state membre, la fel de eronată. După cum s-a menționat mai sus, regulamentul se bazează pe necesitatea de a îmbunătăți funcționarea pieței interne a serviciilor financiare, incluzând, în special, un nivel solid, eficace și consecvent de reglementare și supraveghere. Astfel cum s-a arătat deja mai sus, acest obiectiv riscă să fie compromis dacă alegerea persoanelor pentru o anumită categorie este dictată de necesitatea percepută de a remedia un dezechilibru geografic creat într-o altă categorie. Chiar mai mult decât în ceea ce privește categoria „industrie”, abordarea ABE în ceea ce privește selectarea membrilor categoriei „consumatori” a fost ghidată de ceea ce pare a fi o compartimentare geografică clară, în loc să încerce să obțină o reprezentare geografică echilibrată în întreaga Uniune.

31. Astfel cum a subliniat pe bună dreptate reclamantul, decizia ABE privind componența categoriei „consumatori” a însemnat că, de fapt, interesele consumatorilor care provin din „vechile” state membre (și anume, 15 state membre) nu au fost reprezentate în mod adecvat, un rezultat care, astfel cum s-a explicat mai sus, nu pare să fie în conformitate cu cerința regulamentului potrivit căreia ABE ar trebui „să asigure, în măsura posibilului, un echilibru geografic adecvat și reprezentarea părților interesate în întreaga Uniune”.

32. Astfel, în opinia Ombudsmanului, și în ceea ce privește componența categoriei „consumatori”, ABE nu a respectat cerința de a asigura „în măsura posibilului”, „un echilibru geografic adecvat și reprezentarea părților interesate în întreaga Uniune”. În acest sens, ABE a comis un caz de administrare defectuoasă. Astfel, Ombudsmanul va formula mai jos o observație critică.

Numărul reprezentanților britanici

33. În ceea ce privește numărul de reprezentanți de cetățenie britanică, ABE a precizat în cursul anchetei că cinci, iar nu opt dintre membrii BSG, proveneau din Regatul Unit. Reclamantul nu a contestat această afirmație în observațiile sale și nici nu a prezentat observații suplimentare în această privință. ABE a subliniat, de asemenea, că principalul criteriu utilizat a fost „competența personală” și că numirile relevante au reflectat faptul că majoritatea cererilor primite au provenit din Germania, Franța și Regatul Unit. După cum s-a menționat mai sus, Ombudsmanul recunoaște că procesul de selecție este influențat de calitate și, într-o anumită măsură, și de numărul de candidaturi primite de la candidați dintr-un anumit stat membru. Acestea fiind spuse, este destul de dificil, la prima vedere, să se înțeleagă de ce, din cei 30 de membri ai SGB care urmau să fie selectați dintre candidații provenind din cele 27 de state membre (la momentul desfășurării procesului de selecție), 5 membri au fost aleși dintr-un singur stat membru. De fapt, acest lucru a însemnat că restul de 25 de locuri au trebuit să fie distribuite între solicitanții din celelalte 26 de state membre. În această privință, Ombudsmanul observă că ABE pare să fi stabilit inițial o limită maximă de patru membri pentru numărul de membri care provin din fiecare dintre cele trei state membre cu cea mai puternică prezență și implicare pe piețele serviciilor financiare (și anume, Germania, Franța și Regatul Unit). ABE a explicat că a numit un membru suplimentar din Regatul Unit deoarece, după ce a stabilit numărul reprezentanților pentru IMM-uri la trei, a decis să numească toți cei trei solicitanți pentru categoria respectivă, incluzând astfel un solicitant suplimentar din Regatul Unit. Ombudsmanul observă că reclamantul nu a criticat explicația de mai sus din partea ABE și nici nu pare să fie vădit incompatibilă cu cerința privind „echilibrul geografic adecvat”. În aceste condiții, Ombudsmanul nu constată un caz de administrare defectuoasă în legătură cu acest aspect al cazului de față. Acestea fiind spuse, Ombudsmanul consideră util să reamintească ABE că ar fi recomandabil să acționeze în viitor, astfel încât să se evite riscul ca unul sau mai multe state membre să pară suprareprezentate. Ombudsmanul va face o observație suplimentară în acest sens mai jos.

În ceea ce privește reprezentarea femeilor

34. În cele din urmă, în ceea ce privește argumentul reclamantului potrivit căruia doar 10 din cei 30 de reprezentanți numiți erau femei, Ombudsmanul ia act de explicația ABE potrivit căreia cererile depuse de femei au reprezentat doar 21 % din totalul cererilor primite. Pe baza criteriului de competență și în încercarea de a respecta cerința de a asigura, în măsura posibilului, un echilibru de gen adecvat, ABE a decis în cele din urmă să numească 10 femei, și anume 33 % din numărul total al reprezentanților BSG. Prin urmare, Ombudsmanul recunoaște eforturile ABE de a contracara proporția foarte scăzută de candidaturi din partea femeilor prin numirea unui număr mai mare de membri de sex feminin. În aceste condiții, ea nu constată un caz de administrare defectuoasă în legătură cu acest aspect al prezentei cauze. Acestea fiind spuse, având în vedere că principalul obstacol pentru ca ABE să atingă echilibrul de gen adecvat necesar pare să fi fost proporția scăzută de cereri primite de la femei, Ombudsmanul va invita ABE, în ceea ce privește viitoarele cereri de exprimare a interesului din partea potențialelor părți interesate, să încerce să asigure cea mai largă publicitate posibilă, astfel încât toate segmentele posibile ale sectorului financiar („industrie”, „utilizatori”, „consumatori”, „reprezentanți ai angajaților” și „academici”) să fie conștiente de înființarea unei BSG. O astfel de publicitate mai amplă ar trebui să promoveze un mai bun echilibru de gen în candidaturi, facilitând astfel echilibrul de gen în numiri. În special, ABE ar putea dori să exploreze posibilitatea de a publica o astfel de cerere de exprimare a interesului, nu numai pe site-ul său web, ci și în presa financiară specializată, și să utilizeze, în general, orice alt canal de comunicare care ar putea spori gradul de conștientizare și interesul femeilor candidate de a candida pentru a deveni membre ale BSG. Ombudsmanul va face o observație suplimentară în acest sens mai jos.

B. Afirmația potrivit căreia ABE nu a asigurat un echilibru adecvat între categoriile de părți interesate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Argumente prezentate Ombudsmanului

35. Reclamantul a susținut că ABE nu a asigurat un echilibru adecvat între categoriile de părți interesate prevăzute în regulament. În special, reclamantul a prezentat următoarele trei argumente principale în sprijinul celei de a doua afirmații: În primul rând, zece din numărul total de treizeci de membri ai BSG erau profesioniști de nivel înalt angajați și plătiți direct de sectorul bancar. În al doilea rând, dintre cele paisprezece locuri atribuite categoriilor „utilizatori”, „consumatori”, „IMM-uri” și „angajați”, un singur loc a fost atribuit reprezentanților angajaților, care erau, prin urmare, subreprezentați. În al treilea rând, unul dintre cei trei reprezentanți selectați ai IMM-urilor era consilier juridic principal al uneia dintre cele mai mari federații europene („BUSINESSEUROPE”) care, pe lângă IMM-uri, reprezenta și interesele tuturor marilor federații bancare. Prin urmare, acest reprezentant ar putea fi considerat, de asemenea, un reprezentant al „industriei”.

36. În ceea ce privește primul argument invocat de reclamant, ABE a explicat că, prin selectarea a 10 dintre cei 30 de membri ai BSG dintre profesioniștii de nivel superior angajați și plătiți direct de sectorul bancar, a respectat pe deplin regulamentul, care prevede exact că 10 dintre membrii BSG ar trebui să reprezinte instituții financiare. În ceea ce privește problema limitării numărului de reprezentanți ai sindicatelor/angajaților la un singur reprezentant, ABE a recunoscut că, în cursul procesului de selecție, consiliul său de administrație a decis să mărească numărul reprezentanților categoriei „consumatori” la patru, „la costurile sindicatelor”. Cu toate acestea, în avizul său, ABE a recunoscut că, deși singurul membru din categoria „sindicate/reprezentanți ai lucrătorilor” provenea de la reclamant, un organism care reprezintă interesele sindicatelor și ale lucrătorilor din întreaga lume, limitând numărul reprezentanților angajaților/sindicatelor, a exprimat într-adevăr preocupări justificate și că intenționa să reexamineze în mod serios această chestiune atunci când va fi reînnoită componența BSG. În cele din urmă, în ceea ce privește reprezentarea IMM-urilor, ABE a explicat că a primit doar patru cereri, dintre care una a fost considerată „necorespunzătoare”. După ce a stabilit la trei numărul-țintă pentru reprezentanții IMM-urilor în cadrul BSG, Comisia a selectat toate cele trei cereri.

37. În observația sa, reclamantul a pus sub semnul întrebării baza pe care ABE a decis să crească numărul de reprezentanți ai categoriei „consumatori”, în detrimentul numărului de „reprezentanți ai lucrătorilor/sindicate”. De asemenea, reclamantul a pus sub semnul întrebării motivele pentru care ABE a decis, de asemenea, să crească numărul cadrelor universitare de la cinci la șase, având în vedere că alte categorii de părți interesate erau subreprezentate. Aceasta a concluzionat că ABE nu a furnizat o explicație satisfăcătoare cu privire la criteriile sale de selecție.

Evaluarea Ombudsmanului

38. Ombudsmanul reamintește că, în conformitate cu articolul 37 alineatul (2) din regulament, SGB „este compus din 30 de membri, reprezentând în proporții echilibrate instituțiile de credit și de investiții care își desfășoară activitatea în Uniune, reprezentanții angajaților acestora, precum și consumatorii, utilizatorii serviciilor bancare și reprezentanții IMM-urilor. Cel puțin cinci dintre membrii săi trebuie să fie cadre universitare independente de cel mai înalt nivel. Zece dintre membrii săi reprezintă instituții financiare, dintre care trei reprezintă bănci cooperatiste și case de economii”. Rezultă că 10 din cele 30 de locuri ale Grupului sunt alocate în mod expres instituțiilor financiare și că cel puțin 5 locuri ar trebui rezervate cadrelor universitare de vârf. Aceasta înseamnă că, în principiu, cele 15 locuri rămase ar trebui alocate în „proporții echilibrate” celorlalte patru categorii de părți interesate, permițând astfel un număr minim de trei locuri pentru fiecare dintre categoriile de „utilizatori”, „consumatori”, „reprezentanți ai lucrătorilor/sindicate” și „IMM-uri”. În desfășurarea procesului de selecție, ABE trebuie, de asemenea, să respecte articolul 37 alineatul (3) din regulament, care prevede că componența BSG, pe lângă asigurarea unui echilibru geografic și de gen, ar trebui să reflecte, în măsura posibilului, și o „reprezentare adecvată a părților interesate din întreaga Uniune”.

39. Din cele de mai sus rezultă că, prin selectarea a zece din numărul total de treizeci de membri ai BSG din rândul profesioniștilor angajați și plătiți de sectorul bancar, ABE, contrar celor susținute de reclamant, nu s-a abătut de la cerințele articolului 37 alineatul (2) din regulament, acesta din urmă stabilind numărul reprezentanților sectorului exact la zece membri.

40. Cu toate acestea, nu se poate spune același lucru în ceea ce privește decizia ABE de a numi un singur reprezentant al angajaților atunci când, astfel cum s-a menționat mai sus, a existat posibilitatea de a numi, în principiu, cel puțin trei reprezentanți pentru această categorie. Chiar dacă regulamentul nu stabilește numărul de membri care urmează să fie numiți în această categorie și, prin urmare, ABE dispune de o marjă de apreciere în ceea ce privește numărul de membri care ar trebui prevăzuți, decizia de a limita acest număr la unul singur ridică întrebări serioase. De fapt, chiar dacă regulamentul nu prevede numere specifice pentru aceste categorii, faptul că acestea sunt menționate fără nicio distincție ar sugera că legiuitorul a considerat oportun ca aceste categorii să cuprindă, în principiu, un număr similar de membri. În plus, nu există niciun element în dispozițiile relevante ale regulamentului care să sugereze că, în afară de cei 10 reprezentanți ai industriei și de cei 5 reprezentanți ai mediului academic de prim rang, pentru oricare dintre celelalte patru categorii de părți interesate ar trebui să se acorde prioritate asociațiilor sau federațiilor la nivel european sau mari, limitând astfel potențial nivelul de reprezentare pentru aceste categorii la un singur membru. Având în vedere dimensiunea și importanța sectorului serviciilor financiare pentru economia europeană, un astfel de rezultat ar putea contraveni cerinței regulamentului de a asigura o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate în cauză.

41. În acest sens, Ombudsmanul ia act de faptul că, în urma deschiderii prezentei anchete, ABE însăși a recunoscut în avizul său că numirea unui singur reprezentant al angajaților în cadrul BSG ridică „preocupări justificate”; în consecință, Ombudsmanul constată că decizia ABE de a numi un singur reprezentant al angajaților în cadrul BSG nu a respectat cerința de la articolul 37 alineatul (2) din regulament de a asigura, în măsura posibilului, o reprezentare echilibrată a părților interesate din întreaga Uniune și, prin urmare, a dat naștere unui caz de administrare defectuoasă. Astfel, Ombudsmanul va formula mai jos o observație critică.

42. În ceea ce privește numărul de membri prevăzut pentru categoria „cadre universitare”, Ombudsmanul subliniază că articolul 37 alineatul (2) prevede că „cel puțin cinci dintre membrii săi sunt cadre universitare independente de prim rang”. Prin urmare, regulamentul lasă în mod clar ABE posibilitatea de a numi mai mult de cinci reprezentanți în această categorie, dacă se consideră necesar. Reclamantul nu a explicat de ce faptul că ABE a decis, în cazul de față, să numească un cadru academic în plus față de minimul de cinci prevăzut a încălcat regulamentul. Prin urmare, nu se poate constata nicio administrare defectuoasă în această privință.

43. În ceea ce privește reprezentarea IMM-urilor, reclamantul a susținut că unul dintre reprezentanții aleși pentru această categorie lucra pentru o organizație mare („BUSINESSEUROPE”) care reprezenta nu numai interesele IMM-urilor, ci și pe cele ale federațiilor bancare. ABE a explicat că a luat această decizie pentru motivul că numărul-țintă de reprezentanți ai IMM-urilor a fost stabilit la trei și că au fost primite doar trei cereri valabile pentru această categorie. Prin urmare, ABE a considerat că are dreptul de a-i numi pe toți cei trei solicitanți în calitate de reprezentanți ai IMM-urilor.

44. Ombudsmanul observă că „BUSINESSEUROPE” se descrie ca o organizație ai cărei membri sunt „41 de federații industriale și patronale centrale din 35 de țări, care colaborează pentru a obține creștere economică și competitivitate în Europa. BUSINESSEUROPE reprezintă întreprinderi mici, mijlocii și mari [6]. Reclamantul nu a susținut că faptul că unul dintre cei trei reprezentanți ai IMM-urilor aparține unei organizații care reprezintă, de asemenea, federații bancare ar afecta capacitatea reprezentantului respectiv de a reprezenta în mod corespunzător interesele IMM-urilor în cadrul BSG. În mod evident, situația ar fi putut fi diferită dacă ABE ar fi primit mai mult de trei cereri valabile pentru categoria IMM-urilor. În acest caz, ne-am aștepta ca, în principiu, să se acorde prioritate numai reprezentanților IMM-urilor, deoarece angajatorii și federațiile acestora sunt deja reprezentate în mod adecvat de cei 10 membri ai categoriei „industrie”. Cu toate acestea, întrucât au existat doar trei cereri valabile pentru cele trei locuri rezervate categoriei IMM-urilor, Ombudsmanul consideră că nu este posibil să se concluzioneze că, acționând astfel, ABE și-a depășit marja de apreciere. Astfel, Ombudsmanul nu constată niciun caz de administrare defectuoasă în acest caz.

C. Afirmația potrivit căreia ABE a adoptat o definiție incorectă a diferitelor categorii de părți interesate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010

Argumente prezentate Ombudsmanului

45. Reclamantul a susținut că ABE a adoptat o definiție incorectă a diferitelor categorii de părți interesate prevăzute în regulament. În acest sens, reclamantul a invocat două argumente principale. În primul rând, în ceea ce privește categoria „consumatori”, aceasta a susținut că unul dintre cei cinci membri selectați era de fapt academician, în timp ce un altul lucra pentru un grup de reflecție („Redefinire”). Astfel, niciunul dintre acești doi reprezentanți nu ar putea fi considerat ca reprezentând interesele consumatorilor. În plus, ceilalți trei reprezentanți proveneau din asociații de consumatori foarte mici din „noile” state membre care nu dispun de expertiza și resursele asociațiilor de consumatori mai mari și mai consacrate din „vechile” state membre.

46. În al doilea rând, în ceea ce privește categoria „utilizatorilor”, cei cinci reprezentanți selectați pentru această categorie erau de fapt „furnizori”, nu „utilizatori” de servicii bancare, reprezentând organizații influente (și anume, principalele agenții de rating de credit și societăți de audit) care furnizau servicii sectorului bancar. Potrivit reclamantului, termenul „utilizatori” se referă la noțiunea de consumatori de servicii financiare.

47. În memoriul său în replică, ABE a susținut că solicitanții erau liberi să indice în cererea lor interesul lor pentru mai mult de una dintre cele șase categorii de părți interesate și că îi revenea ABE sarcina de a decide, de la caz la caz, în ce categorie ar trebui încadrată fiecare cerere. În ceea ce privește reprezentantul consumatorilor din mediul academic, ABE a explicat că acesta a fost, de asemenea, membru al Grupului utilizatorilor de servicii financiare (FSUG)[7], care a lucrat, de asemenea, cu privire la aspecte legate de protecția consumatorilor și transparența prețurilor. Potrivit ABE, persoana în cauză a avut o experiență importantă în ceea ce privește reprezentarea, elaborarea de avize și recomandări cu privire la inițiativele care îi afectează pe „utilizatorii” de servicii financiare și a fost, de asemenea, în trecut membru al Forumului experților utilizatori în domeniul serviciilor financiare („FIN-USE”), identificând aspectele-cheie care i-au afectat pe utilizatorii de servicii financiare. De asemenea, a fost numit în trecut să reprezinte interesele utilizatorilor financiari în cadrul fostului "Grup consultativ CEBS"[8]. Având în vedere contribuția sa valoroasă în activitatea anterioară desfășurată de CEBS, el a fost considerat pozitiv de ABE și, prin urmare, a fost numit membru al categoriei „consumatori”.

48. În ceea ce privește membrul care a reprezentat grupul de reflecție „Redefinire”, ABE a explicat că acesta din urmă este o organizație internațională independentă, fără scop lucrativ, care a semnat recent un acord-cadru pe patru ani cu Parlamentul European pentru a consilia Comisia ECON cu privire la aspecte legate de reglementarea serviciilor financiare și de politica economică și că reprezentantul menționat a publicat pe larg articole și propuneri privind aspecte legate de consumatori.

49. În ceea ce privește definiția noțiunii de „utilizatori”, ABE a susținut că, întrucât în regulament nu a fost dată nicio definiție a noțiunii de „utilizatori”, a decis să adopte o interpretare largă a acestui termen pentru a avea o reprezentare globală coerentă și echilibrată în cadrul BSG. Astfel, termenul „utilizatori” a fost interpretat ca incluzând toate entitățile posibile, altele decât reprezentanții industriei, care permit utilizatorilor finali să ia decizii cu privire la serviciile financiare/bancare. Aceasta a explicat, de asemenea, că au fost primite doar cincisprezece cereri care se încadrează în această categorie și că numai șapte dintre acestea au indicat în mod clar reprezentarea intereselor utilizatorilor de servicii bancare.

50. Reclamantul a observat că regulamentul a furnizat o definiție a termenului „utilizatori” de la care ABE nu ar fi trebuit să se abată. Considerentul 48 prevedea în mod clar că „alți utilizatori cu amănuntul ai serviciilor bancare ar trebui să fie prezentați în cadrul grupului, pe lângă „consumatori”. Astfel, orice organizație care furnizează servicii remunerate băncilor ar fi trebuit să fie inclusă în categoria industriei. Modul larg în care ABE a interpretat termenul „utilizatori” a făcut astfel posibilă numirea mai multor membri ai BSG care făceau parte din acest sector. Prin urmare, BSG a fost dominată de industrie și de furnizorii săi.

Evaluarea Ombudsmanului

51. Faptul că unul dintre membrii selectați din categoria „consumatori” a fost, de fapt, academician, iar altul a lucrat pentru un grup de reflecție nu implică în mod necesar, astfel cum pare să sugereze reclamantul, că acești doi membri nu aveau nicio expertiză sau legătură cu mișcarea consumatorilor. Faptul de a fi academician sau de a lucra pentru un grup de reflecție nu înseamnă, în sine, că cineva nu este în măsură să reprezinte consumatorii sau să le apere drepturile. Cu toate acestea, Ombudsmanul consideră că este important să sublinieze că simplul fapt că un membru ales este, de asemenea, la fel ca orice alt membru al BSG, un consumator de servicii financiare, nu poate servi drept justificare adecvată și valabilă pentru numirea membrului respectiv în categoria „consumatori”. În caz contrar, astfel cum a susținut reclamantul, ABE ar putea utiliza în mod abuziv procesul de selecție prin numirea în categoria „consumatori” a reprezentanților sectorului (sau, în acest sens, ai oricăreia dintre celelalte 5 categorii), pentru simplul motiv că, în nume propriu, aceștia din urmă sunt, de asemenea, consumatori de servicii financiare. Prin urmare, Ombudsmanul consideră că ceea ce trebuie examinat în fiecare caz este dacă un membru selectat este într-adevăr în măsură să acționeze în calitate de reprezentant obiectiv și dedicat al consumatorilor.

52. În această privință, Ombudsmanul consideră că, în principiu, ar trebui să existe o prezumție puternică că acei candidați care reprezintă organizații ale consumatorilor și/sau interese clare ale consumatorilor sunt mai potriviți pentru a fi numiți în categoria „consumatori” decât cei a căror expertiză și/sau experiență profesională principală se referă la alte domenii. În speță, ABE a explicat în mod convingător motivele pentru care, în speță, a considerat că cei doi membri în cauză (un cadru academic și un reprezentant al unui grup de reflecție), având în vedere experiența lor profesională în acest domeniu, aveau capacitatea și experiența necesare pentru a reprezenta interesele consumatorilor. Reclamantul nu a prezentat niciun argument concret care să sugereze că aceste două persoane nu ar putea reprezenta interesele consumatorilor de servicii financiare sau că au fost sau ar putea fi influențate de alte interese conflictuale. Astfel, Ombudsmanul nu constată nicio administrare defectuoasă în această privință. Acestea fiind spuse, Ombudsmanul consideră că ar facilita și îmbunătăți în continuare întregul proces de selecție dacă ABE ar solicita în viitor candidaților la BSG să indice, de preferință, doar una dintre cele șase categorii pentru care ar dori să fie luați în considerare. În acest fel, candidaturile s-ar putea potrivi mai bine categoriei vizate, reducând astfel și mai mult amploarea probabilă a provocărilor cu care s-ar putea confrunta ABE prin numirea unor candidați ale căror calificări principale ar putea să nu fie cele ale categoriei în cauză. Ombudsmanul va face o observație suplimentară în această privință mai jos.

53. În ceea ce privește definiția termenului „utilizatori de servicii bancare”, Ombudsmanul observă că trei dintre cei cinci membri numiți în această categorie reprezentau trei mari firme de contabilitate și audit, un membru reprezenta Federația Contabililor Europeni, iar al cincilea membru, una dintre cele mai importante agenții internaționale de rating de credit. În această privință, Ombudsmanul observă că, deși articolul 37 din regulament nu conține o definiție a termenului „utilizatori”, considerentul 48 din regulament indică faptul că BSG trebuie să fie compus din „instituții de credit și de investiții din Uniune, reprezentând diversele modele și dimensiuni ale instituțiilor și întreprinderilor financiare, inclusiv, după caz, investitori instituționali și alte instituții financiare care utilizează ele însele servicii financiare; întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); sindicate; cadre universitare; consumatorii; și alți utilizatori cu amănuntul ai serviciilor bancare”. Instituțiile financiare care utilizează servicii financiare trebuie, prin urmare, să fie incluse în categoria "industrie". De asemenea, este clar că „utilizatorii” la care regulamentul face referire ca o categorie separată trebuie să fie utilizatorii cu amănuntul ai serviciilor financiare/bancare. Întrucât consumatorii care sunt utilizatori „finali” sau „finali” ai serviciilor bancare sunt menționați de regulament ca o categorie separată, s-ar putea argumenta că termenul „utilizatori” include acei utilizatori cu amănuntul care sunt situați între furnizorii de servicii financiare și bancare și consumatori.

54. Cu toate acestea, indiferent care ar trebui să fie definiția exactă a utilizatorilor cu amănuntul ai serviciilor bancare în scopul aplicării regulamentului, Ombudsmanul consideră că, având în vedere considerentul 48, abordarea urmată în cazul de față de ABE, constând în numirea în categoria „utilizatori” a reprezentanților entităților care, în mod clar, nu erau utilizatori cu amănuntul ai serviciilor furnizate de sectorul financiar/bancar, ci mai degrabă furnizori de servicii pentru acesta din urmă (societăți de contabilitate și audit, agenții de rating de credit) nu poate fi considerată a fi în conformitate cu regulamentul. De asemenea, nu există nimic în textul regulamentului care ar putea sprijini abordarea ABE de a include în această categorie entități care să permită pur și simplu consumatorilor să ia decizii cu privire la serviciile financiare/bancare. O astfel de abordare ar putea, teoretic, să cuprindă o gamă largă de profesii care includ nu numai contabili și agenții de rating de credit, ci și avocați, consultanți financiari, reprezentanți ai mass-mediei și ai presei, site-uri web comparative și, în general, orice profesie sau entitate care, în mod direct sau indirect, permite sau influențează deciziile consumatorilor în materie financiară și bancară. Deși termenul „utilizatori” ar putea include entități care, datorită cunoștințelor lor specializate și experienței lor în ceea ce privește funcționarea și mecanismele sectorului financiar și bancar, ar putea aduce o contribuție pozitivă la BSG, nu este acceptabil ca furnizorii de servicii remunerate pentru sectorul financiar și bancar cu scop lucrativ să fie incluși în această categorie. Astfel de entități ar putea fi percepute mai degrabă ca reprezentând interese comerciale decât cele ale categoriei mai largi de „utilizatori”. În opinia Ombudsmanului, dacă legiuitorul Uniunii ar fi intenționat într-adevăr să includă reprezentanți ai unor astfel de profesii în BSG, regulamentul ar fi utilizat un alt termen decât „utilizatori de servicii bancare”. Astfel, prin faptul că nu a exclus din categoria „utilizatori” cererile entităților care sunt în mod clar furnizori de servicii remunerate către sectorul financiar, și nu utilizatori ai serviciilor acestuia din urmă, ABE a comis un caz de administrare defectuoasă. Astfel, Ombudsmanul va formula mai jos o observație critică.

D. Afirmațiile reclamantului

Afirmațiile reclamantului

55. Reclamantul a susținut că (i) ABE ar trebui să reexamineze componența BSG cât mai curând posibil și, în orice caz, fără a aștepta reînnoirea statutului său de membru, prevăzută pentru 2013. Aceasta a susținut, de asemenea, că (ii) ABE ar trebui să publice pe site-ul său CV-urile membrilor selectați, precum și informații detaliate privind criteriile de selecție și procesul de selecție prin care a fost selectat fiecare candidat.

56. În avizul său, ABE a remarcat că procesul de selecție s-a desfășurat cu bună-credință și în măsura posibilităților sale. Orice eventuală reexaminare a componenței BSG ar fi un exercițiu care necesită foarte mult timp și ar afecta contribuția preconizată a părților interesate la obiectivele planificate ale ABE pentru 2012. Cu toate acestea, ABE ar fi mai mult decât dispusă să țină seama de sugestiile și recomandările Ombudsmanului cu privire la următoarea reînnoire a mandatului membrilor BSG în 2013.

57. ABE a confirmat, de asemenea, că a publicat deja CV-urile membrilor selectați ai BSG și că acestea sunt disponibile online pe site-ul său web. În ceea ce privește criteriile de selecție, ABE a declarat că s-a bazat pe cerințele prevăzute la articolul 37 din regulament și în considerentele corespunzătoare. Aceasta a explicat, de asemenea, că au fost adoptate criterii generale și specifice categoriilor în cadrul unei reuniuni a Consiliului de administrație al ABE din februarie 2011 și că acestea au fost utilizate ulterior pentru stabilirea unei liste propuse de părți interesate, care a fost prezentată în cadrul reuniunii Consiliului supraveghetorilor al ABE din martie 2011.

Evaluarea Ombudsmanului

58. Ombudsmanul consideră că reexaminarea componenței Grupului părților interesate, care a fost înființat la începutul anului 2011, nu ar fi utilă în această etapă, întrucât mandatul membrilor urmează să expire în curând și, în orice caz, un nou proces de selecție pentru membrii BSG va trebui să aibă loc până la sfârșitul acestui an. Prin urmare, prima cerere nu poate fi admisă. În acest context, Ombudsmanul salută angajamentul ABE de a răspunde oricăror sugestii și recomandări pe care Ombudsmanul le-ar putea face în cadrul prezentei anchete în scopul numirii membrilor următorului SGB.

59. În ceea ce privește afirmația reclamantului potrivit căreia CV-urile membrilor BSG ar trebui publicate pe site-ul ABE, Ombudsmanul observă că această afirmație a fost deja satisfăcută de ABE și că toate CV-urile membrilor BSG au fost publicate acum pe site-ul ABE. În ceea ce privește afirmația suplimentară potrivit căreia ABE publică, de asemenea, informații detaliate cu privire la criteriile de selecție utilizate și la procesul prin care a fost selectat fiecare candidat, Ombudsmanul observă că, la 18 martie 2011, ABE a emis un comunicat de presă în care a furnizat informații cu privire la numele membrilor nou numiți ai BSG, la instituțiile pe care fiecare dintre aceștia le reprezenta, la cetățenia acestora și la categoria în care au fost selectați. În plus, ABE a adoptat norme specifice privind accesul la documente care pun în aplicare articolul 72 din regulament [9], permițând astfel terților să solicite accesul la documente, inclusiv la cele referitoare la procesul de selecție, care ar putea fi puse la dispoziția publicului [10]. Se pare că reclamantul nu a făcut uz de această posibilitate. În aceste circumstanțe, Ombudsmanul nu este convins că ABE ar fi obligată să publice informații detaliate privind criteriile de selecție utilizate și procesul prin care a fost selectat fiecare candidat, astfel cum a solicitat reclamantul. Acestea fiind spuse, în opinia Ombudsmanului, aceasta ar îmbunătăți în continuare transparența generală a procesului de selecție și, de asemenea, ar consolida încrederea cetățenilor în respectarea generală de către ABE a articolului 37 din regulament, în cazul în care ABE ar publica, după numirea membrilor BSG, informații semnificative care ar putea arăta modul în care, având în vedere diferitele cereri primite, ABE a respectat cerința de a asigura o reprezentare echilibrată a tuturor diferitelor categorii de părți interesate vizate și modul în care, procedând astfel, a asigurat, de asemenea, „în măsura posibilului (...) un echilibru geografic și de gen adecvat și reprezentarea părților interesate în întreaga Uniune”. Prin urmare, Ombudsmanul va face o observație suplimentară mai jos.

E. Concluzii

60. După cum au arătat constatările Ombudsmanului menționate mai sus, procesul de selecție desfășurat de ABE pentru componența diferitelor categorii ale BSG a fost afectat de o serie de deficiențe în ceea ce privește componența categoriilor „industrie”, „consumatori”, „reprezentanți ai angajaților” și „utilizatori”, care, la rândul lor, au dat naștere unui număr corespunzător de cazuri de administrare defectuoasă.

61. Astfel, pe baza anchetei sale cu privire la această plângere, Ombudsmanul închide cazul cu următoarele observații critice:

1. Prin aplicarea cerinței prevăzute la articolul 37 alineatul (3) din regulament de a asigura, în măsura posibilului, „un echilibru geografic și de gen adecvat și reprezentarea părților interesate în întreaga Uniune” numai în ceea ce privește componența BSG în ansamblu, și nu și în cadrul fiecărei categorii de membri, ABE a comis un caz de administrare defectuoasă.

2. Prin numirea unui singur reprezentant al angajaților în cadrul BSG, ABE nu a respectat cerința de la articolul 37 alineatul (2) din regulament de a asigura, în măsura posibilului, o reprezentare echilibrată a părților interesate din întreaga Uniune și, prin urmare, a comis un caz de administrare defectuoasă.

3. Prin includerea în categoria „utilizatori” a cererilor din partea reprezentanților entităților care, în mod clar, nu sunt utilizatori cu amănuntul ai serviciilor furnizate de sectorul financiar/bancar, ci mai degrabă furnizori de servicii remunerate către acesta din urmă, ABE a comis un alt caz de administrare defectuoasă.

Nu s-a constatat nicio administrare defectuoasă în ceea ce privește celelalte aspecte ale afirmațiilor și afirmațiilor reclamantului.

Reclamantul și ABE vor fi informați cu privire la această decizie.

Observații suplimentare

1. În selecțiile viitoare ale membrilor BSG, ar fi recomandabil ca ABE să evite riscul ca unul sau mai multe state membre să pară suprareprezentate.

2. ABE ar putea publica viitoarele cereri de exprimare a interesului pentru a deveni membru al BSG, nu numai pe site-ul său web, ci și în presa financiară specializată, și ar putea utiliza, în general, orice alt canal de comunicare care ar putea spori gradul de conștientizare și interesul femeilor candidate.

3. Acest lucru ar facilita și ar îmbunătăți și mai mult procesul de selecție în cazul în care ABE ar solicita viitorilor solicitanți să indice doar una dintre cele șase categorii pentru care ar dori să fie luați în considerare.

În cursul anchetei și, în special, cu ocazia inspecției documentelor (a se vedea punctul 13 de mai sus), au existat discuții informale și constructive între ABE și serviciile Ombudsmanului. În cursul acestor discuții, ABE și-a exprimat disponibilitatea de a-și revizui abordarea pentru cea de a doua rundă de selecție. După cum s-a menționat deja, ABE a anunțat noua componență a BSG la 23 octombrie 2013. Deși prezenta decizie se referă doar la primul proces de selecție care a avut loc în martie 2011, Ombudsmanul invită ABE, ca urmare a observațiilor critice și suplimentare de mai sus, să explice modul în care și-a revizuit abordarea în cursul celui de al doilea proces de selecție pentru a ține seama de eventualele învățăminte desprinse în cursul anchetei Ombudsmanului.

Emily O'Reilly

Adoptată la Strasbourg, la 7 noiembrie 2013.

---

[1] JO 2010, L 331, p. 12.

[2] http://www.uniglobalunion.org/Apps/uni.nsf/pages/about_euEn

[3] http://www.eba.europa.eu/cebs/media/Publications/Other%20Publications/Others/2010/BSG%20call%20for%20expression%20of%20interest/Complete-call-text.pdf">http://www.eba.europa.eu/cebs/media/Publications/Other%20Publications/Others/2010/BSG%20call%20for%20expression%20of%20interest/Complete-call-text.pdf

[4] http://www.eba.europa.eu/-/the-eba-establishes-its-banking-stakeholder-group (Grupul său bancar-părți interesate)

[5] http://www.eba.europa.eu/Aboutus/Organisation/Banking-Stakeholder-Group/Members.aspx

[6] http://www.businesseurope.eu/content/default.asp?PageID=600

[7] Comisia Europeană a înființat în 2010 un Grup al utilizatorilor de servicii financiare (FSUG). Grupul a preluat sarcinile a două grupuri anterioare, Forumul experților utilizatori în domeniul serviciilor financiare (FIN-USE) și Grupul consumatorilor de servicii financiare (FSCG).

[8] Comitetul european al inspectorilor bancari (CEBS). La 1 ianuarie 2011, ABE a fost înființată, preluând sarcinile și responsabilitățile curente ale CEBS.

[9] În conformitate cu articolul 72 alineatul (2) din regulament, „Consiliul de administrație adoptă, până la 31 mai 2011, măsurile practice de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001”.

[10] http://www.eba.europa.eu/documents/10180/16082/EBA-DC-036-Decision-on-Access-to-Documents-FINAL_1.pdf/c7c7ff83-14b5-4a97-a6e8-c63aafe9027e