Cazul a vizat modul în care Comisia Europeană (Delegația UE pe lângă Uniunea Africană) a tratat o cerere de grant și preocupările cu privire la un potențial conflict de interese.

Reclamantul a participat la o cerere de propuneri pentru un proiect de sprijinire a capacităților electorale panafricane. Delegația a respins cererea reclamantului deoarece a solicitat finanțare din partea UE peste procentul maxim permis în cadrul cererii de propuneri. Reclamantul a susținut că aceasta a fost o eroare tipografică și că delegația ar fi trebuit să solicite clarificări în loc să respingă cererea sa. Reclamantul a susținut, de asemenea, că un expert care a fost implicat în dezvoltarea proiectului finanțat în cadrul prezentei cereri de propuneri lucra pentru o entitate care a depus o cerere în cadrul cererii de propuneri.

Ombudsmanul a constatat că, pe baza propriilor orientări interne, Comisia ar fi trebuit să considere greșeala reclamantului drept o „eroare materială evidentă” și a solicitat reclamantului clarificări și/sau a corectat eroarea reclamantului. Ea a constatat, de asemenea, că Comisia nu a evaluat în mod adecvat afirmațiile reclamantului privind un potențial conflict de interese. Aceste două deficiențe au constituit administrare defectuoasă. Pentru ambele constatări, Ombudsmanul a considerat că nu ar fi oportun să formuleze recomandări corespunzătoare, întrucât, între timp, grantul a fost deja acordat. Cu toate acestea, ea a făcut trei sugestii menite să prevină apariția unor astfel de probleme în cazuri similare viitoare.

Cazul a vizat modul în care Comisia Europeană a investigat preocupările reclamantului cu privire la un presupus conflict de interese. Delegația UE în Ucraina a organizat o procedură de ofertare pentru a sprijini reformele politice și instituționale în agricultură în Ucraina. Reclamantul, șeful unui consorțiu care a depus o ofertă, a susținut că ofertantul câștigător a avut un avantaj competitiv, deoarece expertul său principal a participat la reuniuni, în cadrul cărora ar fi putut obține informații cu privire la proiect care nu erau disponibile celorlalți ofertanți. Reclamantul a susținut că acest lucru încalcă principiul egalității de tratament.

Ombudsmanul a constatat că Comisia a luat în serios acuzațiile și a investigat în detaliu chestiunea, în conformitate cu normele aplicabile și cu jurisprudența UE. Prin urmare, Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Ancheta a vizat modul în care Comisia Europeană monitorizează modul în care statele membre utilizează fondurile structurale și de investiții ale UE (fondurile ESI) pentru a promova dreptul persoanelor cu handicap și al persoanelor în vârstă la o viață independentă și la incluziune în comunitate (dezinstituționalizare) și dacă Comisia aplică sancțiuni în caz contrar.

În cursul anchetei, Ombudsmanul a primit contribuții din partea ombudsmanilor naționali și a organizațiilor societății civile.  

Ombudsmanul a constatat că Comisia ar putea oferi orientări mai clare cu privire la necesitatea de a promova dezinstituționalizarea în contextul utilizării fondurilor ESI. Ea consideră, de asemenea, că Comisia ar putea lua măsuri pentru a îmbunătăți monitorizarea activităților finanțate de ESI și că ar trebui să adopte o abordare mai proactivă în ceea ce privește asigurarea respectării legislației, în special în cazul în care se ridică preocupări cu privire la faptul că activitățile finanțate de ESI sunt în contradicție cu obligația de a promova dezinstituționalizarea. Ombudsmanul a subliniat, de asemenea, necesitatea de a fi deosebit de vigilent în ceea ce privește fondurile mobilizate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Ombudsmanul a închis ancheta, făcând zece sugestii menite să îmbunătățească orientările emise de Comisie și procesul de monitorizare. Ea subliniază necesitatea ca Comisia să acționeze rapid, având în vedere programele de finanțare suplimentare create ca răspuns la pandemia de COVID-19, precum și modificările recente ale normelor în vigoare.

Ombudsmanul va lua în considerare revenirea asupra acestei chestiuni în viitor, pentru a evalua progresele înregistrate.

Reclamantul a adresat o scrisoare Comisiei Europene, solicitându-i să adopte o poziție privind existența unei baze legale pentru suspendarea finanțării acordate de UE Ungariei. Acesta a înaintat reclamația către Ombudsmanul European deoarece Comisia nu a tratat această întrebare specifică în răspunsurile pe care i le-a transmis.

Ombudsmanul i-a solicitat Comisiei să răspundă la întrebarea reclamantului. În răspunsul său, Comisia a descris în detaliu condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru a suspenda finanțarea acordată statelor membre în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. De asemenea, a oferit detalii privind modificările propuse de aceasta în ceea ce privește regulile. Ombudsmanul a constatat că răspunsul Comisiei a fost suficient de clar și de cuprinzător.

Întrucât Comisia a soluționat reclamația, Ombudsmanul închide cazul.