Ombudsmanul European, P. Nikiforos Diamandouros, a invitat Comisia Europeană să ia în considerare clarificarea normelor sale privind accesul la documente. Aceasta este urmarea unei plângeri depuse de un cetățean irlandez a cărui cerere de acces la documente a fost refuzată. Deși Ombudsmanul a considerat că acest refuz era justificat, ancheta sa a scos la iveală o problemă legată de normele Comisiei de punere în aplicare a Regulamentului 1049/2001 privind accesul public la documente (1). Potrivit Ombudsmanului:

„normele de procedură adoptate de Comisie [...] nu sunt elaborate cu precizia necesară pentru a reflecta dispozițiile de fond prevăzute în [...] regulament”.

Un cetățean irlandez a solicitat Comisiei accesul la anumite documente. Documentele au fost furnizate, cu excepția a două scrisori trimise de Irlanda Comisiei (2). Reclamantul a susținut că Comisia a refuzat în mod greșit accesul la aceste documente, deoarece divulgarea lor nu ar fi compromis niciunul dintre interesele prevăzute în Regulamentul 1049/2001.

Comisia a susținut că nu a fost în măsură să comunice documentele relevante, întrucât autoritățile irlandeze i-au solicitat să nu facă acest lucru. Comisia a declarat că este obligată să consulte autoritățile irlandeze, având în vedere că documentele relevante au fost prezentate înainte ca Regulamentul 1049/2001 să devină aplicabil. Aceasta a confirmat că consultă în mod sistematic statele membre în cazul în care se solicită accesul la astfel de documente.

Ombudsmanul a constatat că acest lucru este în conformitate cu hotărârile Curții în acest domeniu. Cu toate acestea, el a adăugat că, în conformitate cu normele sale de aplicare, Comisia trebuie să examineze posibilitatea divulgării unui document înainte de consultarea autorului terț. Numai în cazul în care Comisia nu este în măsură să refuze sau să acorde ea însăși accesul, există obligația de a consulta terțul.

Având în vedere contradicția dintre norme și procedura adecvată, Ombudsmanul a concluzionat că Comisia ar putea lua în considerare clarificarea normelor sale. El adaugă că normele Consiliului în acest domeniu ar putea servi drept orientări utile. Pentru a citi decizia completă, vă rugăm să vizitați:

(1) JO 2001, L 145, p. 43.

(2) Potrivit articolului 27 alineatul (1) din A șasea directivă a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare.