Un cetățean elen s-a plâns că Parlamentul European nu a oferit justificări valabile pentru neînregistrarea eventualelor sale petiții.

Ombudsmanul a deschis o anchetă în această privință. În cursul anchetei, Parlamentul a oferit explicații care au stabilit că observațiile reclamantului nu se încadrează în mandatul Comisiei pentru petiții a Parlamentului și, de asemenea, că acestea conțin discursuri de incitare la ură.

Ombudsmanul a constatat că Parlamentul a fost îndreptățit să decidă să nu mai corespondeze cu reclamantul în legătură cu presupusele sale petiții anterioare și cu problemele ridicate în acestea. În consecință, Ombudsmanul a închis cazul astfel cum a fost soluționat. Cu toate acestea, Ombudsmanul a considerat că ar fi fost mai bine dacă Parlamentul ar fi explicat reclamantului de la început motivele clare pentru care nu a tratat observațiile sale. Ea a sugerat că, în cazul în care astfel de cazuri apar din nou în viitor, Parlamentul ar trebui să ofere motive mai clare pentru a nu le înregistra ca petiții.

Contextul plângerii

1. Reclamantul este un resortisant elen care s-a adresat Ombudsmanului cu îngrijorarea sa că Parlamentul European a refuzat să înregistreze presupusele sale petiții fără a oferi nicio justificare. Reclamantul a dat ca exemplu potențiala sa petiție depusă la 15 aprilie 2016, care se referea la „Crearea unei legislații în Uniunea Europeană pentru protecția informațiilor constructive și a apărării împotriva războaielor de distrugere a informațiilor constructive”.

2. Reclamantul a anexat la plângerea sa o scrisoare din partea Unității pentru primirea și sesizarea documentelor oficiale a Parlamentului, ca răspuns la petiția sa din 15 aprilie 2016. În scrisoarea sa [1], Parlamentul informează reclamantul că „a primit petiția sa”, dar că „din păcate, în forma sa actuală, aceasta nu poate fi înregistrată”. Parlamentul l-a informat, de asemenea, pe reclamant că, în cazul în care dorește să urmărească chestiunea, acesta „poate reformula chestiunea și poate depune din nou o nouă petiție”, utilizând formularul de petiție online corespunzător sau, alternativ, îl poate trimite prin poștă obișnuită. Nefiind mulțumit de explicațiile Parlamentului, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului cu plângerea sa în iunie 2016.

Ancheta

3. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la îngrijorarea legată de faptul că Parlamentul European a refuzat să înregistreze presupusele sale petiții fără a oferi justificări valabile. Reclamantul a dorit ca Parlamentul fie să înregistreze presupusele sale petiții, fie să furnizeze justificări valabile pentru a nu face acest lucru.

4. Ombudsmanul a contactat Parlamentul, care a răspuns apoi la cererea de clarificări a reclamantului. Ulterior, reclamantul a formulat observații cu privire la acest răspuns.

Afirmația potrivit căreia Parlamentul a refuzat să ofere o justificare valabilă pentru neînregistrarea petițiilor reclamantului

Argumente prezentate Ombudsmanului

5. Având în vedere natura acestui caz specific, este util să se citeze clarificările Parlamentului și observațiile reclamantului.

6. La 30 septembrie 2016, președintele Comisiei pentru petiții a Parlamentului a răspuns la cererea de clarificări a reclamantului după cum urmează:

„V-au informat prin scrisorile corespunzătoare ale președintelui Comisiei pentru petiții că, din cele douăzeci (20) de petiții înregistrate între 2013 și 2016, șaisprezece (16) au fost considerate inadmisibile. […].

Pentru toate cele șaisprezece observații, s-a explicat că acestea sunt inadmisibile, deoarece membrii comisiei au constatat că nu se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii sau nu se califică pentru a fi petiții sau conțin un limbaj vulgar sau se bazează pe afirmații nefondate pe care Parlamentul European nu le poate investiga. În plus, multe dintre numeroasele dumneavoastră observații au fost repetitive în conținutul lor și au făcut referire la o anumită etnie într-un mod ofensator. […].

Vă rugăm să aveți în vedere faptul că Comitetul poate acționa numai cu privire la chestiuni care îi sunt atribuite prin tratat și prin Regulamentul de procedură al Parlamentului European […]. Acest lucru nu s-a întâmplat în majoritatea petițiilor dumneavoastră, iar comisia nu le-a putut examina pe fond […].

Pe baza Codului european al bunei conduite administrative și a articolului 14 alineatul (3) din acesta, vă informez că nu va mai exista nicio corespondență cu privire la petițiile dumneavoastră anterioare, care sunt închise sau considerate inadmisibile, precum și cu privire la orice aspecte semnalate în acestea.

În plus, Parlamentul European își rezervă dreptul de a nu publica și de a nu traduce anumite rezumate ale petițiilor, cum ar fi cele al căror subiect nu se încadrează în domeniile de activitate ale UE, cele care nu dispun de elemente substanțiale care să permită identificarea domeniilor de activitate ale UE, cele cu raționamente incoerente, cu o legătură neclară cu domeniile de activitate ale UE sau cele care conțin discursuri de incitare la ură.” (sublinierea Ombudsmanului).

7. La 10 octombrie 2016, reclamantul a transmis Ombudsmanului următoarele observații cu privire la răspunsul Parlamentului:

„În primul rând, Comisia pentru petiții a Parlamentului European nu înregistrează TOATE petițiile mele , și aproape toate petițiile mele înregistrate Respinse în mod părtinitor atunci când se referă la ceva împotriva [unui anumit grup religios], utilizând BIG LIE !! argumentând că acestea sunt în afara intereselor europene chiar și atunci când se referă f.e. la SIGURANȚA NUCLARĂ EUROPEANĂ, CANCER/ONCOLOGIE , SĂNĂTATEA și în alte aspecte că acestea sunt EXTREM DE OBVIOASE în interiorul intereselor europene vitale și mă afectează personal […]

DAR , pe scurt, dacă vreuna dintre petițiile mele se referă la crime ale [unui anumit grup religios], e.t.c., Comisia pentru petiții a Parlamentului European o respinge cu INVALID sau LIE Reasoning și astfel Comisia pentru petiții a Parlamentului European a pus într-o poziție mai înaltă interesele […] [ale unui anumit grup religios] și într-o mai mică măsură interesele europene!!! care este violarea clară a tratatelor europene sau poate fi numită trădare!! Ale Europei...

Cele de mai sus explică cu ușurință de ce din cele 20 de petiții înregistrate, 16 au fost respinse! , deși aproape toate se referă la VITAL !! European Interests in which Investigations are expected to prove Crimes of [a certain religious group]& others […]”.

Evaluarea Ombudsmanului

8. Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European este un drept fundamental [2]. În cazul în care Parlamentul refuză, din motive neclare, să înregistreze plângerea unui cetățean ca petiție, dreptul fundamental de a adresa petiții Parlamentului riscă să fie subminat. Un astfel de refuz ar putea, în anumite circumstanțe extraordinare, să conducă la proceduri judiciare în fața instanțelor UE [3]. Prin urmare, cazurile în care Parlamentul nu înregistrează o petiție trebuie evaluate cu atenție.

9. Prezenta anchetă a fost deschisă deoarece reclamantul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Parlamentul nu a furnizat explicații clare și detaliate pentru decizia sa de a nu înregistra observațiile sale ca petiții.

10. În cursul anchetei Ombudsmanului, Parlamentul a oferit o imagine de ansamblu a diferitelor observații ale reclamantului adresate Comisiei sale pentru petiții și o analiză a acestor observații în funcție de competența sa.

11. În prezent, este clar că Parlamentul consideră că ultima presupusă petiție a reclamantului, alte petiții nespecificate depuse recent de acesta, precum și corespondența sa conexă, nu se încadrează în mandatul său. În opinia Parlamentului, corespondența reclamantului conține, de asemenea, discursuri de incitare la ură. În acest context, Parlamentul l-a informat acum pe reclamant că a decis să nu mai corespondeze cu acesta în legătură cu presupusele sale petiții anterioare și cu chestiunile aduse în discuție.

12. Pe baza informațiilor obținute în cursul prezentei anchete, Ombudsmanul este de acord cu Parlamentul că problema ridicată de reclamant, cel puțin în ultima sa presupusă petiție, nu îndeplinește criteriile de admisibilitate ale unei petiții, care trebuie să se refere la o competență a UE. Fără îndoială, „protecția informațiilor constructive și apărarea împotriva războaielor de distrugere a informațiilor constructive” nu intră în sfera de competență a UE sau ar trebui, poate, să fie considerată mai degrabă neclară. Cu toate acestea, motivele inițiale ale Parlamentului pentru neînregistrarea presupusei petiții (și anume, faptul că aceasta nu a putut fi înregistrată „în forma sa actuală”, dar că reclamantul „ar putea reformula chestiunea și ar putea depune din nou o nouă petiție”) nu au fost nici foarte clare, nici informative.

13. Cu toate acestea, din clarificările Parlamentului și din observațiile reclamantului reiese în mod clar că observațiile reclamantului adresate Parlamentului conțin discursuri de incitare la ură, care nu ar trebui niciodată tolerate sau reproduse prin canalele oficiale ale instituțiilor UE.

14. Prin urmare, Ombudsmanul consideră că Parlamentul s-a prevalat pe bună dreptate de posibilitatea de a înceta corespondența cu reclamantul în legătură cu corespondența sa anterioară și cu problemele ridicate în aceasta [4].

15. Ar fi fost preferabil ca Parlamentul să fi explicat reclamantului, încă de la început, aceste motive clare pentru care nu a tratat observațiile sale în cadrul procedurilor oficiale de petiționare. Cu toate acestea, având în vedere că Parlamentul a furnizat explicații clare și valabile în contextul prezentei anchete, Ombudsmanul consideră că Parlamentul a soluționat chestiunea în mod satisfăcător.

16. Ombudsmanul va sugera Parlamentului să ofere motive mai clare în situații similare în viitor.

Concluzie

Pe baza anchetei privind această plângere, Ombudsmanul o închide cu următoarea concluzie:

Parlamentul a soluționat chestiunea într-un mod satisfăcător.

Reclamantul și Parlamentul vor fi informați cu privire la această decizie.

Sugestie

Parlamentul ar putea, în cazul în care există cazuri similare în viitor, să ofere motive mai clare pentru neînregistrarea propunerilor ca petiții sau pentru întreruperea corespondenței cu privire la o chestiune.

Strasbourg, 28.11.2016

Emily O'Reilly Ombudsmanul
European

[1] Scrisoarea Parlamentului este scrisă în limba greacă.

[2] A se vedea articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

[3] A se vedea, în acest sens, concluziile avocatului general Jääskinen în cauza C-261/13 P Schönberger/Parlamentul European. În opinia sa, dacă ar exista o încălcare gravă și persistentă de către Parlament a dreptului de a adresa petiții, Comisia, în calitate de gardian al tratatelor și în cazul în care petiționarul i-ar adresa o plângere, ar trebui să intervină în conformitate cu articolul 265 din TFUE.

[4] Articolul 14 alineatul (3) din Codul european de bună conduită administrativă. A se vedea, de asemenea, Decizia Ombudsmanului European de stabilire a unor orientări privind modul de tratare a comunicărilor și plângerilor abuzive care constituie un abuz de procedură (availabla la adresa: http://www.ombudsman.europa.eu/en/resources/otherdocument.faces/en/66787/html.bookmark) pentru orientări cu privire la ceea ce ar putea consisute comunicările abuzive.