Contextul plângerii

1. La 11 iunie 2023, președintele Comisiei Europene, împreună cu prim-miniștrii Italiei și Țărilor de Jos, s-a întâlnit cu președintele Tunisiei la Tunis. În cursul acestei reuniuni, președinta Comisiei a declarat că ea și cei doi prim-miniștri lucrează împreună cu Tunisia la un „pachet cuprinzător” bazat pe „cinci piloni”(denumit în continuare „pachetul cu cinci piloni”)[1]. Cei cinci piloni abordează dezvoltarea economică, investițiile și comerțul, energia, migrația și contactele interpersonale.  

2. La 13 iunie 2023, reclamantul – asistentul unui deputat în Parlamentul European – a adresat Comisiei o cerere de acces public [2] la documente, solicitând:

· „toate documentele care au condus la decizia de a se deplasa la Tunis împreună cu o delegație formată din președintele Comisiei Europene și prim-miniștrii Italiei și Țărilor de Jos”; și

· „toate documentele care au condus la pachetul cuprinzător cu 5 piloni care a fost anunțat la Tunis de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, la Tunis, la 11.6.2023”[3].

3. La 16 iulie 2023, Comisia și autoritățile tunisiene au semnat un memorandum de înțelegere „privind un parteneriat strategic și global între Uniunea Europeană și Tunisia”[4], oficializând pachetul cu cinci piloni anunțat în iunie.

4. La 29 septembrie 2023, Comisia a adoptat o decizie inițială privind cererea de acces a reclamantului, afirmând că nu deține niciun document care să corespundă descrierii din cererea reclamantului. Reclamantul nu a primit decizia până la 24 octombrie 2023, din cauza dificultăților tehnice cu care s-a confruntat pe platforma Comisiei dedicată accesului public la documente („portalul EASE”)[5].

5. La 25 octombrie 2023, reclamantul a solicitat Comisiei să își revizuiască decizia inițială și a contestat dacă nu existau documente, depunând o „cerere de confirmare”.

6. La 14 noiembrie 2023, Comisia a prelungit termenul pentru emiterea deciziei sale de confirmare [6].

7. În absența unui răspuns, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în februarie 2024.

Ancheta

8. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la modul în care Comisia a tratat cererea de acces public, concentrându-se pe (i) problemele procedurale și tehnice întâmpinate de reclamant, inclusiv întârzierea în tratarea cererii și (ii) absența documentelor identificate ca intrând în domeniul de aplicare al cererii [7].

9.  La deschiderea anchetei în martie 2024, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să răspundă la cererea de confirmare a reclamantului fără întârziere și nu mai târziu de 29 martie 2024.^[8] De asemenea, Ombudsmanul a solicitat să inspecteze orice document (documente) pe care Comisia l-ar fi putut identifica provizoriu în etapa de confirmare ca intrând în domeniul de aplicare al cererii.

10. În aprilie 2024, echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a întâlnit cu reprezentanți ai Comisiei [9]. Niciun document nu a fost comunicat echipei de anchetă a Ombudsmanului înainte sau în timpul acestei reuniuni.

11. După ce Ombudsmanul a reamintit Comisiei cererea sa de inspecție, Comisia i-a furnizat, în iunie 2024, unsprezece documente identificate provizoriu ca intrând în domeniul de aplicare al cererii.

12. În iulie 2024, Ombudsmanul a transmis Comisiei opiniile sale preliminare pe baza celor unsprezece documente identificate în mod provizoriu. În plus, Ombudsmanul a considerat că este necesar să inspecteze consultările și schimburile interne privind cererea din cadrul Comisiei, astfel cum au existat până în prezent [10].

13. După o nouă întârziere, la 9 octombrie 2024 [11] echipa de anchetă a Ombudsmanului a inspectat schimburile interne solicitate. În cursul acestei reuniuni de inspecție, echipa de anchetă a Ombudsmanului a primit, de asemenea, o copie a deciziei de confirmare, pe care Comisia a adoptat-o cu o zi mai devreme, la 8 octombrie 2024.

14. În urma reuniunii, Ombudsmanul a solicitat o audiere cu un membru al personalului Comisiei implicat în tratarea dosarului.[12] Cu toate acestea, întrucât audierea nu a putut avea loc până la termenul prevăzut și având în vedere timpul necesar Comisiei pentru tratarea acestei cereri de acces public, Ombudsmanul a decis să nu continue audierea, pentru a nu întârzia ancheta în continuare. 

Argumentele prezentate

Cu privire la identificarea documentelor

15. Reclamantul a susținut în cererea sa de confirmare că nu este plauzibil ca vizita oficială a unei delegații formate din președintele Comisiei și prim-miniștrii a două state membre să nu fi fost coordonată în prealabil. Reclamantul a adăugat că nu este plauzibil nici ca pachetul cu cinci piloni, care implică mai multe domenii de politică și sume potențial considerabile din fondurile UE, să fi fost anunțat fără nicio pregătire, atât în cadrul Comisiei, cât și între Comisie și statele membre sau Fondul Monetar Internațional. 

16. În cursul reuniunii cu echipa de anchetă a Ombudsmanului din aprilie 2024 ^[13], reprezentanții Comisiei au declarat că procedura standard de căutare a documentelor a fost urmată în etapa inițială. Procedura standard implică o căutare în sistemul Comisiei de gestionare a documentelor „Ares”, precum și consultarea membrilor personalului care ar putea fi în posesia documentelor solicitate. În acest caz, a fost consultat cabinetul președintelui.

17. În cadrul celei de a doua reuniuni din octombrie 2024, Comisia a declarat că Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) a fost consultată în etapa de confirmare, împreună cu unitatea relevantă din cadrul Secretariatului General pentru aspectele legate de implicarea președintei, pentru a vedea dacă există documente suplimentare care intră în domeniul de aplicare al cererii.

18. Comisia a adoptat decizia sa de confirmare la 8 octombrie 2024. Acesta nu a oferit un răspuns separat la opiniile preliminare ale Ombudsmanului. În decizia de confirmare, Comisia a identificat treisprezece documente ca intrând în domeniul de aplicare al cererii. Lista documentelor corespunde celor identificate de DG NEAR în etapa inițială ca răspuns la o cerere paralelă de acces public în decembrie 2023 ^[14]. Comisia a acordat acces deplin la două documente aflate la dispoziția publicului și la părți din alte două documente ^[15].

19. Reclamantul a considerat că răspunsul Comisiei la cererea sa de confirmare a fost nesatisfăcător. El își reiterează opinia potrivit căreia pregătirea unei vizite de lucru comune a președintelui Comisiei și a unui astfel de parteneriat cuprinzător nu este posibilă fără o comunicare prealabilă, reuniuni sau consultări scrise între Comisie și statele membre, precum și între (cabinetul) președintelui Comisiei și diferite direcții generale. El a menționat că angajarea unei finanțări publice atât de semnificative ar trebui să fie, de asemenea, un motiv pentru care Comisia să furnizeze cetățenilor UE informațiile necesare pentru a trage Comisia la răspundere. El a subliniat, de asemenea, răspunsul autorităților olandeze la o cerere de acces public la documentele legate de această chestiune [17].

Cu privire la întârzierea cu care se răspunde la cererea de acces

20. Reclamantul a contestat întârzierea în tratarea cererii sale de acces și lipsa de comunicare din partea Comisiei cu privire la situația actuală. El a susținut că a existat o întârziere excesivă, încălcând termenele legale prevăzute de legislația UE privind accesul public la documente (Regulamentul 1049/2001), atât în etapa inițială, cât și în etapa de confirmare. Reclamantul a subliniat, de asemenea, dificultățile tehnice cu care s-a confruntat atunci când a utilizat portalul EASE, care l-au împiedicat să acceseze răspunsul inițial timp de mai multe săptămâni.

21. În cursul reuniunii cu echipa de anchetă a Ombudsmanului din aprilie 2024 [18], Comisia a recunoscut o problemă cu interfața dintre portalul EASE și sistemul Comisiei de înregistrare a documentelor „Ares”. Cu toate acestea, a afirmat că problema a fost investigată și soluționată între timp. Reprezentanții Comisiei au recunoscut, de asemenea, că ar fi putut comunica reclamantului într-un mod mai proactiv și în timp util cu privire la această problemă tehnică.

22. În ceea ce privește întârzierea în răspunsul la cererea de confirmare, reprezentanții Comisiei au explicat în cursul celei de a doua reuniuni cu echipa de anchetă a Ombudsmanului [19] că, în etapa de confirmare, Secretariatul General și-a dat seama că o altă cerere de acces public, tratată în etapa inițială de DG NEAR [20], se suprapunea parțial cu acest caz. Acest lucru a necesitat ca cele două cazuri să fie tratate în mod coerent.

Evaluarea Ombudsmanului

23. La 16 iulie 2024, Ombudsmanul a considerat, cu titlu preliminar, că pregătirea reuniunii la nivel înalt de la Tunis și pachetul de 5 piloni aferent ar fi necesitat în mod necesar schimburi prealabile în cadrul Comisiei, precum și între Comisie și statele membre. Cu toate acestea, cele unsprezece documente pe care Comisia le-a comunicat Ombudsmanului înainte de adoptarea deciziei de confirmare în iunie 2024 nu au inclus niciun schimb în cadrul Comisiei sau cu statele membre înainte de reuniune. Ombudsmanul a subliniat în opiniile sale preliminare că înregistrarea sau neînregistrarea unui document în sistemul instituției de gestionare a documentelor nu este decisivă pentru a stabili dacă acesta intră în domeniul de aplicare al unei cereri de acces public ^[21].

24. Prin urmare, Ombudsmanul a invitat Comisia să țină seama de opiniile sale la finalizarea căutării sale reînnoite de documente în etapa de confirmare și să acorde fără întârziere un acces cât mai larg posibil la toate documentele care intră în domeniul de aplicare al cererii. Ea a îndemnat, de asemenea, Comisia ca, în cazul în care nu identifică documente suplimentare înainte de reuniunea din 11 iunie 2023, să explice cum ar putea fi cazul.

25. Faptul că Comisia a identificat treisprezece documente în etapa de confirmare reprezintă o îmbunătățire în comparație cu răspunsul său inițial, potrivit căruia nu deținea niciun document care să intre în domeniul de aplicare al cererii. Cu toate acestea, rezultatul căutării reînnoite în etapa de confirmare este nesatisfăcător din mai multe motive.

26. În primul rând, Comisia nu a identificat niciun schimb cu statele membre care să fi precedat reuniunea din 11 iunie 2023. Astfel cum a subliniat Ombudsmanul în opiniile sale preliminare, este puțin plauzibil ca niciun schimb de opinii cu autoritățile naționale relevante din statele membre să nu fi avut loc înainte de reuniunea din iunie 2023 de la Tunis. Întrucât prim-miniștrii olandez și italian au participat, de asemenea, la această reuniune, trebuie să fi avut loc cel puțin schimburi cu aceste două state membre.

27. Ombudsmanul ia act, în acest sens, de faptul că, în documentele publicate de autoritățile neerlandeze ca răspuns la cererea de acces public menționată de reclamant [22], s-au făcut trimiteri la schimburile dintre autoritățile neerlandeze și Comisie în legătură cu reuniunea din Tunisia din iunie 2023 și cu aspectele conexe. Aceste documente se referă, de exemplu, la o reuniune și la un apel telefonic între Comisie și autoritățile neerlandeze legate de această chestiune în aprilie 2023.

28. În orice caz, decizia de confirmare prevede că negocierile cu Tunisia au urmat discuțiilor din cadrul Consiliului European din 9 martie 2023, al Consiliului Afaceri Externe din 20 martie 2023 și schimburilor ulterioare din cadrul Coreperului [23] și al altor formațiuni ale Consiliului axate pe migrație [24]. Prin urmare, ar trebui să existe documente deținute de Comisie în legătură cu aceste schimburi cu Consiliul, iar astfel de schimburi sunt în mod evident relevante pentru cerere.

29. În al doilea rând, Comisia nu a identificat niciun schimb intern între diferitele departamente ale Comisiei care să fi precedat reuniunea din 11 iunie 2023. De exemplu, rămâne neclar ce secțiuni din cadrul Comisiei au fost consultate cu privire la documentele neoficiale din aprilie 2023 [25]. Nu este plauzibil să nu fi avut loc schimburi interne în pregătirea pachetului privind cei 5 piloni.

30. Deși există o prezumție generală potrivit căreia declarațiile făcute de instituțiile UE cu privire la inexistența sau nedeținerea documentelor sunt exacte ^[26], această prezumție poate fi răsturnată. Considerațiile de mai sus constituie motive suficiente pentru a repune în discuție această prezumție generală. Cu toate acestea, Comisia nu a furnizat nicio explicație cu privire la absența documentelor care conțin schimburi între Comisie și statele membre sau schimburi interne înainte de reuniunea din 11 iunie 2023 – nici în decizia sa de confirmare, nici ca răspuns la opiniile preliminare ale Ombudsmanului.

31. Prin urmare, rămâne neclar dacă neidentificarea documentelor de mai sus se datorează faptului că Comisia a identificat documente pe care le-a considerat ca fiind în afara domeniului de aplicare al Regulamentului 1049/2001, dacă Comisia nu a întocmit și nu a păstrat documentația referitoare la activitățile sale într-un mod nearbitrar și previzibil [27] sau dacă rezultatul căutării rezultă dintr-o interpretare restrictivă a cererii de acces.

32. Examinarea de către Ombudsman a schimburilor interne privind cererea de acces nu a adus clarificări suplimentare în acest sens.

33. În plus, este îngrijorător faptul că, deși Secretariatul General al Comisiei, după consultarea cabinetului președintelui, nu a identificat niciun document în etapa inițială ^[28], DG NEAR, ca răspuns la o cerere foarte similară ^[29], a identificat documente relevante – inclusiv note de informare adresate președintelui Comisiei. Faptul că aceste informări, în special, au fost identificate numai în etapa de confirmare în acest caz este problematic.

34. Ombudsmanul este, de asemenea, foarte preocupat de timpul necesar Comisiei pentru a răspunde la cererea de acces a reclamantului.

35. În conformitate cu Regulamentul 1049/2001, o instituție a UE ar trebui, în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, fie să acorde acces la documentul solicitat, fie să indice, într-un răspuns scris, motivele unui refuz (parțial). Termenul de 15 zile lucrătoare poate fi prelungit cu încă 15 zile lucrătoare în circumstanțe excepționale ^[30]. Aceleași termene se aplică în etapa de confirmare ^[31].

36. În acest caz, Comisia nu a luat o decizie cu privire la cererea de acces a reclamantului în termenele stabilite în Regulamentul 1049/2001. Pe parcursul anchetei, Ombudsmanul a îndemnat în repetate rânduri Comisia să finalizeze procesul de revizuire fără întârziere. Cu toate acestea, Comisia a avut nevoie de aproape 12 luni pentru a prelucra cererea de confirmare a reclamantului.

37. Ombudsmanul este deosebit de preocupat de lipsa unui sentiment de urgență în tratarea cererii de acces public, inclusiv la cele mai înalte niveluri ale Comisiei, astfel cum se reflectă în schimburile interne pe care echipa sa de anchetă le-a inspectat.

38. Inspecția a arătat că, în etapa inițială, cabinetul președintelui a avut nevoie de două luni pentru a răspunde Secretariatului General cu privire la deținerea unor documente care intră în domeniul de aplicare al cererii. Termenul orientativ stabilit de Secretariatul General pentru a răspunde a fost de cinci zile lucrătoare. Această întârziere este deosebit de regretabilă având în vedere principiile stabilite în metodele de lucru ale Comisiei Europene, care prevede că transparența ar trebui să caracterizeze activitatea membrilor Comisiei și a cabinetelor acestora și care subliniază importanța cooperării zilnice și a asistenței reciproce între cabinete și departamentele Comisiei ^[32].

39. În etapa de confirmare, Secretariatul General a inițiat consultarea internă a DG NEAR la mai mult de patru luni de la primirea cererii de confirmare, și anume la mai mult de două luni de la expirarea termenului prelungit de răspuns la cerere. Existența cazului paralel de acces public tratat de DG NEAR în etapa inițială nu poate justifica această întârziere. Mai mult decât orice, răspunsul inițial în cauza paralelă ar fi trebuit să faciliteze și, prin urmare, să accelereze adoptarea unei decizii de confirmare în acest caz, întrucât a indicat documente care intră în domeniul de aplicare al cererii și care nu au fost identificate inițial.

40. Prin urmare, acest caz exemplifică ceea ce Ombudsmanul a concluzionat în ancheta sa din proprie inițiativă cu privire la această chestiune, și anume că, dacă și până când Comisia, la cele mai înalte niveluri, nu demonstrează în practică că transparența este o prioritate, vor continua să existe întârzieri în modul în care tratează cererile de acces public la documente. Ombudsmanul îndeamnă din nou Comisia să își îmbunătățească tratarea cu prioritate a cererilor de acces public și face trimitere la recomandarea din ancheta sa din proprie inițiativă OI/2/2022/OAM ^[33].

41. Comunicarea insuficientă cu reclamantul în ceea ce privește soluționarea problemelor tehnice cu care s-a confruntat cu portalul EASE a agravat și mai mult experiența sa negativă. În această privință, Ombudsmanul invită Comisia să îmbunătățească modul în care comunică cu persoanele care se confruntă cu astfel de dificultăți tehnice în contextul cererilor lor de acces public în viitor. Crearea unei linii de asistență telefonică sau a unei căsuțe poștale funcționale dedicate ar putea facilita procesul de soluționare a unor astfel de probleme care trebuie să se întâmple cu orice aplicație software la scară largă.

42. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul constată că modul în care Comisia a tratat cererea de acces public, inclusiv faptul că nu a identificat schimburile cu statele membre și schimburile interne dintre diferitele departamente ale Comisiei, precum și faptul că Comisia nu a furnizat nicio explicație rezonabilă pentru inexistența unor astfel de documente, constituie administrare defectuoasă.

Concluzie

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:

A existat o administrare defectuoasă din partea Comisiei Europene în ceea ce privește modul în care a tratat cererea de acces public, inclusiv neidentificarea schimburilor cu statele membre și a schimburilor interne dintre diferitele departamente ale Comisiei înainte de reuniunea de la Tunis din iunie 2023, precum și faptul că Comisia nu a furnizat nicio explicație rezonabilă pentru inexistența unor astfel de documente.

Reclamantul și Comisia vor fi informați cu privire la această decizie.

Emily O'Reilly Ombudsmanul
European

Strasbourg, 25.11.2024

 

[1] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/statement_23_3201

[2] În temeiul Regulamentului 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=celex%3A32001R1049.

[3] Cererea a fost specificată: „Documentația include: solicitările formale și informale ale unuia sau mai multor state membre de a iniția un astfel de pachet, comunicarea (texte, WhatsApp, e-mail, apeluri telefonice, ect) între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și statele membre, procesele-verbale ale reuniunilor din cadrul Comisiei sau dintre Consiliu și Comisie, documentele create în cursul procesului de elaborare. Se solicită, de asemenea, orice eventuală comunicare între Comisie și FMI cu privire la pachet. Calendarul ar fi: începutul mandatului până în prezent”.

[4] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_3887 ; textul integral al memorandumului de înțelegere este disponibil în limba franceză la adresa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/attachment/875834/Memorandum_d'entente.pdf. 

[5] Portalul EASE este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-request/home

[6] În aplicarea articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul 1049/2001.

[7] Ancheta nu a evaluat amploarea accesului acordat în etapa de confirmare.

[8] Scrisoarea de deschidere este disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/opening-summary/en/183115.

[9] Raportul reuniunii este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/doc/inspection-report/196162.

[10] Inclusiv toate schimburile dintre Secretariatul General și alte părți relevante ale Comisiei care au fost consultate cu privire la cererea de acces.

[11] Raportul reuniunii este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/doc/inspection-report/196163.

[12] A se vedea articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) 2021/1163 al Parlamentului European din 24 iunie 2021 de stabilire a

statutul și condițiile generale de exercitare a funcțiilor Ombudsmanului.

[13] Raportul reuniunii este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/doc/inspection-report/196162.

[14] https://www.asktheeu.org/en/request/political_agreement_on_a_compreh; a se vedea decizia inițială din 22 decembrie 2023, disponibilă la adresa: https://www.asktheeu.org/en/request/13304/response/51224/attach/6/Reply%20to%20IR%202023%204330.pdf?cookie_passthrough=1 , și lista anexată: https://www.asktheeu.org/en/request/13304/response/51224/attach/5/Anexă%20I%20List%20of%20documents.pdf?cookie_passthrough=1.

[15] Numai ocultarea datelor cu caracter personal.

[16] Această anchetă nu acoperă amploarea accesului acordat sau refuzat.

[17] https://www.rijksoverheid.nl/documenten/woo-besluiten/2024/04/23/besluit-op-woo-verzoek-over-migratiedeal-tussen-europese-unie-en-tunesie.

[18] Raportul reuniunii este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/doc/inspection-report/196162.

[19] Raportul reuniunii este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/doc/inspection-report/196163.

[20] A se vedea nota de subsol 14. Caz înregistrat cu numărul EASE 2023/4330, disponibil la adresa: https://www.asktheeu.org/en/request/political_agreement_on_a_compreh.

[21] Regulamentul 1049/2001 definește „documentele” ca fiind orice conținut, indiferent de suport (scris pe hârtie sau stocat în format electronic sau sub formă de înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală) referitor la o chestiune privind politicile, activitățile și deciziile care intră în sfera de responsabilitate a instituției; a se vedea articolul 3 litera (a) din Regulamentul 1049/2001.

[22] Decizia și documentele puse la dispoziție sunt disponibile la adresa: https://open.overheid.nl/documenten/2a7563e3-6987-4ff8-89f4-05d4e5054932/file.

[23] Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, a se vedea https://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/preparatory-bodies/coreper-i/.

[24] Decizia de confirmare, p. 4.

[25] Documentele 1, 2 și 3, astfel cum au fost numerotate în decizia de confirmare.

[26] A se vedea hotărârea din 23 aprilie 2018, Vereine Deutsche Sprache/Comisia Europeană, cauza T-468/16, punctele 35-36: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=201394&pageIndex=0&doclang=FR&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=6687181

[27] Hotărârea Tribunalului din 20 septembrie 2019 în cauza T‑433/17, Dehousse/CJUE, EU:T:2019:632, punctele 47-48, disponibilă la adresa: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=217989&pageIndex=0&doclang=FR&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=692664.

[28] Prezentat la 13 iunie 2023.

[29] Prezentat la 24 iulie 2023.

[30] Articolul 7 din Regulamentul 1049/2001.

[31] A se vedea articolul 8 din Regulamentul 1049/2001.

[32] „Comunicarea Președintelui către Comisie: metodele de lucru ale Comisiei Europene”, P(2019) 2, în special punctul V și anexa 2, disponibile la adresa: https://commissioners.ec.europa.eu/document/download/0dbda7ed-b7fb-4d7e-9e62-6c8b0f54be62_en?filename=working-methods.pdf.

[33] A se vedea decizia privind timpul necesar Comisiei Europene pentru a trata cererile de acces public la documente (ancheta strategică OI/2/2022/OAM), disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/175321 și recomandarea Ombudsmanului privind timpul necesar Comisiei Europene pentru a trata cererile de acces public la documente sunt disponibile la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/recommendation/en/167661.