Stimate domnule președinte,

Am primit o plângere împotriva Comisiei Europene din partea ClientEarth și BirdLife Europe și Asia Centrală.

Reclamanții sunt îngrijorați de modul în care Comisia a pregătit o propunere de modificare a legislației referitoare la politica agricolă comună.[1] Propunerea a venit ca răspuns la protestele masive ale fermierilor din mai multe state membre ale UE împotriva, printre altele, a anumitor norme ale UE pe care fermierii le-au considerat ca impunându-le o sarcină excesivă. Prin propunerea legislativă în cauză, Comisia a urmărit să ofere fermierilor o mai mare flexibilitate în ceea ce privește respectarea anumitor norme ale UE privind protecția mediului.

Comisia și-a prezentat propunerea, fără o evaluare a impactului, la 15 martie 2024. Parlamentul European și Consiliul au adoptat actul legislativ la 24 aprilie 2024 și, respectiv, la 13 mai 2024[2].

Reclamanții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care Comisia a pregătit propunerea legislativă. Acestea consideră că procesul Comisiei nu a fost în conformitate cu Orientările și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare, precum și cu jurisprudența[3]. Acestea sunt deosebit de preocupate de faptul că Comisia ar fi putut relaxa anumite cerințe de mediu fără să fi examinat, în mod cuprinzător, dovezile disponibile pentru a se asigura că noile norme nu ar submina obiectivele de mediu și climatice ale UE, precum și sustenabilitatea agriculturii UE pe termen lung. De asemenea, acestea sunt preocupate de faptul că Comisia nu a consultat în mod corespunzător publicul cu privire la propunerea sa.

După o examinare atentă a plângerii, am decis să deschid o anchetă cu privire la aplicarea de către Comisie a orientărilor și a setului său de instrumente pentru o mai bună legiferare, precum și a cerințelor juridice, atunci când pregătesc propuneri legislative pe care le consideră urgente.

Într-o primă etapă, am concluzionat că ar fi util să primesc un răspuns scris din partea Comisiei la întrebările enumerate în anexa la prezenta scrisoare.

Aș dori să solicit Comisiei să trimită răspunsul său biroului meu până la 16 decembrie 2024.

În același timp, am decis că ar fi util ca echipa mea de anchetă să se întâlnească cu reprezentanți ai Comisiei pentru a discuta răspunsul Comisiei la scurt timp după furnizarea acestui răspuns, la începutul anului 2025. V-aș fi recunoscător dacă personalul dumneavoastră l-ar putea contacta pe dl Michał Krajewski, care este responsabil de această anchetă, pentru a organiza această reuniune.

Consider, de asemenea, că este util să se examineze documentele menționate în anexă.

Vă atragem atenția asupra faptului că este probabil să trimit reclamantului răspunsul dumneavoastră și anexele aferente pentru observații. De asemenea, intenționez să public răspunsul dumneavoastră.^[4]

În cazul în care, în cursul acestei anchete, Comisia este implicată în proceduri judiciare având același obiect ca și această plângere, v-aș ruga să-mi comunicați acest lucru.

Cu stimă,

Emily O'Reilly Ombudsmanul
European

Strasbourg, 16.9.2024

Anexă: Lista întrebărilor cu solicitare de răspuns scris

1) Dispune Comisia de proceduri interne pentru a decide dacă să deroge de la cerințele evaluării impactului din Orientările și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare în cazul unor propuneri legislative „urgente”? În ce etapă a pregătirii unei propuneri legislative se decide că este necesară o derogare? Cum se iau astfel de decizii și de către cine?[5]

2) În cazul propunerilor legislative pe care Comisia le consideră urgente, cum se asigură Comisia că respectă principiul procesului decizional bazat pe dovezi, astfel cum este prevăzut în orientările și setul său de instrumente pentru o mai bună legiferare, precum și în jurisprudență?

În acest caz, Ombudsmanul înțelege că Comisia s-a bazat pe o evaluare anterioară a impactului efectuată în 2018. Ce măsuri, dacă este cazul, a luat Comisia pentru a se asigura că constatările formulate în evaluarea impactului din 2018 au rămas relevante și actualizate la momentul propunerii legislative în cauză? Vă rugăm să transmiteți orice documentație referitoare la evaluarea internă a Comisiei în această privință.

3) Ar putea Comisia să confirme dacă a completat „documentul analitic”, care înlocuiește evaluarea impactului în cazul de față? Dacă da, vă rugăm să transmiteți o copie a „documentului analitic”. Dacă nu, vă rugăm să explicați de ce nu a fost încă finalizată.

4) Cum pune Comisia în aplicare articolul 6 alineatul (4) din Legea europeană a climei[6]? Monitorizează Comisia câte dintre propunerile legislative pe care le adoptă fac obiectul unei evaluări a coerenței climatice? Dacă da, vă rugăm să ne furnizați aceste statistici.

Există circumstanțe în care Comisia consideră că poate deroga de la obligația de a asigura coerența propunerilor legislative cu obiectivele neutralității climatice prevăzute în Legea europeană a climei și, în caz afirmativ, din ce motive?

Dispune Comisia de o procedură internă pentru a se asigura că această coerență este evaluată în mod sistematic?

În cazurile în care Comisia nu efectuează o evaluare a impactului, cum este pusă la dispoziția publicului evaluarea coerenței?

În cazul de față, Comisia a efectuat o astfel de evaluare a coerenței? Dacă da, vă rugăm să o împărtășiți cu noi.

5) În cazul propunerilor legislative pe care le consideră urgente, cum se asigură Comisia că respectă principiul consultării publice sau cerințele unei consultări specifice, astfel cum sunt prevăzute în orientările și setul său de instrumente pentru o mai bună legiferare, și, la un nivel mai general, principiul deschiderii consacrat în tratatele UE?

În acest caz, Comisia a solicitat punctele de vedere ale anumitor organizații agricole. Ar putea Comisia să explice de ce a decis să nu consulte, în același interval de timp, alte părți interesate, cum ar fi organizațiile de mediu? Vă rugăm să transmiteți orice documentație referitoare la evaluarea internă a Comisiei în această privință.

[1] COM(2024) 139 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52024PC0139.

[2] Regulamentul (UE) 2024/1468 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și (UE) 2021/2116 în ceea ce privește standardele privind bunele condiții agricole și de mediu, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, modificarea planurilor strategice PAC, revizuirea planurilor strategice PAC și derogările de la controale și sancțiuni, JO L 2024/1468, 24.5.2024, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32024R1468.

[3] Hotărârea din 3 decembrie 2019, C-482/17, Republica Cehă/Parlamentul și Consiliul, ECLI:EU:C:2019:1035, punctele 76-94 cu privire la luarea în considerare de către Comisie a tuturor informațiilor relevante la elaborarea unei propuneri legislative, https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=DFDE68DF1B893E5168C274A2224623E3?text=&docid=221244&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=8291960.

[4] Dacă doriți să transmiteți documente sau informații pe care le considerați confidențiale și care nu ar trebui divulgate reclamantului sau publicate pe site-ul Ombudsmanului, vă rugăm să le marcați cu „Confidențial”. E-mailurile criptate pot fi trimise la căsuța noastră poștală dedicată.

[5] A se vedea, în acest context, observația suplimentară a OE în Decizia în cazul 904/2014/OV privind consultarea publică a Comisiei Europene înainte de propunerea sa legislativă de regulament privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice, https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/60965.

[6] Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”), JO L 243/1, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32021R1119.