- RO Română
Machine translations can contain errors potentially reducing clarity and accuracy; the Ombudsman accepts no liability for any discrepancies. For the most reliable information and legal certainty, please refer to the source version in English linked above.
For more information please consult our language and translation policy.
Nerespectarea de către Comisia Europeană a „Orientărilor privind o mai bună legiferare” în pregătirea unei propuneri legislative privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea și diligența necesară
Correspondence - Date Friday | 11 July 2025
Case 983/2025/MIK - Opened on Wednesday | 21 May 2025 - Recommendation on Tuesday | 25 November 2025 - Decision on Tuesday | 23 June 2026 - Institution concerned European Commission ( No further inquiries justified ) - Country Belgium
Complaint submitted
18/04/2025Analysis of the complaint
22/04/2025Inquiry ongoing
21/05/2025Preliminary outcome
25/11/2025Inquiry outcome
23/06/2026
președinte
Comisia Europeană
Stimate domnule președinte,
Vă scriu în legătură cu scrisoarea mea din 16 mai 2025, în care v-am informat că am deschis o anchetă cu privire la plângerea de mai sus [1].
Plângerea se referă la presupusa nerespectare de către Comisie a setului său de instrumente pentru o mai bună legiferare [2] în pregătirea propunerii legislative de modificare a Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD) și a Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD)[3], care este una dintre propunerile care fac parte din pachetul său de simplificare Omnibus I [4].
Mai precis, reclamanții sunt îngrijorați de faptul că Comisia s-a abătut de la cerințele procedurale esențiale prevăzute în Orientările privind o mai bună legiferare, prin faptul că nu a efectuat o evaluare a impactului și o consultare publică fără o justificare adecvată. În opinia acestora, Comisia a efectuat în grabă o consultare interservicii care nu a fost în conformitate cu regulamentul său de procedură. Reclamanții sunt, de asemenea, îngrijorați de faptul că Comisia nu a efectuat o evaluare a coerenței climatice, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei [5].
La 16 iunie 2025, echipa mea de anchetă a organizat o reuniune cu serviciile dumneavoastră. Anexat prezentei scrisori, veți găsi raportul reuniunii. Aș dori, de asemenea, să vă mulțumesc dumneavoastră și serviciilor dumneavoastră pentru furnizarea către biroul meu a documentației pe care am solicitat să o inspectez.
Am ajuns acum la concluzia că este necesar să primesc un răspuns scris din partea Comisiei cu privire la principalele probleme ridicate în acest caz, pe baza materialelor colectate până în prezent.
1. Cu privire la lipsa unei evaluări a impactului
Deși propunerea legislativă în cauză ar fi necesitat, în principiu, o evaluare completă a impactului [6], Comisia nu a efectuat o astfel de evaluare, pregătind în schimb un document analitic, sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei.
Orientările privind o mai bună legiferare și setul de instrumente prevăd posibilitatea de derogare de la cerințele acestora, inclusiv cerința de a efectua o evaluare a impactului. Totuși, aceste derogări trebuie să respecte anumite norme procedurale. Derogările trebuie să fie temeinic justificate și bine explicate la momentul adoptării propunerii legislative, pentru a permite publicului să examineze motivele Comisiei de a deroga de la normele sale. În caz contrar, cetățenii UE pot pune sub semnul întrebării angajamentul Comisiei față de un proces legislativ transparent, favorabil incluziunii și bazat pe dovezi.
Pe baza materialelor puse la dispoziție până în prezent, Comisia nu pare să fi justificat în mod corespunzător derogarea de la normele sale în acest caz.
În expunerea sa de motive, Comisia a justificat „urgența critică” a propunerii și derogarea aferentă de la cerința privind evaluarea impactului, cu necesitatea de a menține competitivitatea întreprinderilor din UE. În cursul reuniunii cu echipa mea de anchetă, Comisia a clarificat faptul că urgența a fost cauzată de situația economică dificilă din UE și de aspectele factuale ale punerii în aplicare, inclusiv de necesitatea de a permite întreprinderilor să planifice în avans. Comisia a făcut referire, de asemenea, la „Raportul Draghi”[7] și la provocările pe care le-a evidențiat în ceea ce privește competitivitatea economiei UE, inclusiv având în vedere sarcina de reglementare impusă întreprinderilor.
Cu toate acestea, Comisia nu a indicat niciun eveniment brusc sau neașteptat care să justifice urgența. De asemenea, Comisia nu a explicat de ce, într-o primă instanță, măsurile de „oprire a ceasului”[8] nu ar fi fost suficiente pentru a aborda urgența critică menționată. Se pare că adoptarea acestor măsuri ar fi putut acorda Comisiei suficient timp pentru a efectua o evaluare a impactului modificărilor de fond propuse la CSRD și CSDDD (prevăzute în propunerea legislativă în discuție în prezenta anchetă). Observăm de asemenea că Comisia nu a furnizat niciun document de inspecție care să abordeze urgența situației și, în consecință, necesitatea de a deroga de la cerința evaluării impactului. Prin urmare, v-aș fi recunoscător dacă Comisia ar putea comenta acest lucru.
De asemenea, v-aș fi recunoscător dacă Comisia ar putea explica, făcând trimitere la părțile relevante ale evaluărilor sale de impact ale actelor juridice existente (și anume CSRD și CSDDD), în ce măsură aceste evaluări de impact anterioare acoperă modificările din propunerea legislativă în cauză.
2. Cu privire la absența unei consultări publice
Înțeleg că, în acest caz, Comisia a considerat că o consultare publică nu era necesară în temeiul Orientărilor privind o mai bună legiferare (în absența unei evaluări a impactului), nici nu era fezabilă (având în vedere urgența menționată mai sus) sau necesară (având în vedere diverse alte schimburi cu părțile interesate).
Rămâne neclar în ce măsură cererea de contribuții privind raționalizarea cerințelor de raportare din octombrie până în decembrie 2023 și cele două mari forumuri hibride ale părților interesate privind CSRD din mai și noiembrie 2024 au acoperit elementele propunerii legislative specifice în cauză. V-aș fi recunoscător dacă am primi clarificări suplimentare din partea Comisiei în această privință.
Cele două reuniuni organizate în februarie 2025, la care au participat în principal interesele industriei și ale întreprinderilor, par să fi fost singurele schimburi de părți interesate organizate în mod specific cu privire la propunerea legislativă în cauză.
Nu este clar modul în care schimburile de părți interesate menționate în expunerea de motive au însemnat că o consultare publică nu ar fi adăugat informații noi, în special având în vedere că multe părți interesate care ar fi putut contribui altfel nu au fost invitate să participe la reuniunile din februarie 2025.
V-aș fi recunoscător dacă Comisia ar putea comenta aceste observații.
3. Cu privire la absența unei evaluări a coerenței climatice
În conformitate cu Legea europeană a climei, Comisia trebuie să efectueze o evaluare a coerenței climatice a oricărui proiect de măsură sau propunere legislativă „și să includă evaluarea respectivă în orice evaluare a impactului care însoțește aceste măsuri sau propuneri și să pună la dispoziția publicului rezultatul evaluării respective la momentul adoptării”.[9]
Înțelegem că, întrucât nu a fost efectuată nicio evaluare a impactului, Comisia a considerat că nu era necesar să publice o evaluare a coerenței climatice. Deși în expunerea de motive se afirmă că modificările propuse nu subminează obiectivele generale ale Pactului verde european [10], Comisia nu a inclus, în expunerea de motive sau în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nicio analiză în sprijinul acestei concluzii. În plus, deși Comisia a prezentat biroului meu documente care prezintă domeniul general de aplicare al noilor norme, aceste documente nu par să conțină o evaluare internă specifică a coerenței propunerii legislative cu obiectivul neutralității climatice.
Prin urmare, se pare că Comisia nu a efectuat o evaluare a coerenței climatice înainte de adoptarea propunerii legislative în cauză, deși Legea europeană a climei nu prevede nicio derogare de la efectuarea unei astfel de evaluări. V-aș fi recunoscător dacă Comisia ar putea comenta aceste preocupări.
4. Consultarea interservicii (ISC)
Regulamentul de procedură al Comisiei [11] prevede un CSI oficial al „serviciilor care au un interes legitim având în vedere natura, obiectul sau impactul proiectului de act”[12]. În mod normal, serviciile consultate în cadrul unui CSI au la dispoziție zece zile lucrătoare pentru a revizui propunerea și pentru a răspunde.[13] „În cazuri excepționale și din motive de urgență justificate în mod corespunzător”, regulamentul de procedură permite posibilitatea unui CSI rapid cu un interval de timp mai scurt, de 48 de ore [14].
Pentru propunerea în cauză, ISC a fost încheiat în termen de 24 de ore. A fost lansat într-o seară de vineri și s-a încheiat într-o seară de sâmbătă. Comisia nu a prezentat spre inspecție niciun document care să explice urgența extremă a dosarului și, în special, motivul pentru care calendarul ISC Fast-Track de 48 de ore nu a putut fi respectat. V-aș fi recunoscător dacă Comisia ar putea oferi clarificări cu privire la acest aspect.
5. Etapele următoare
V-aș fi recunoscător dacă ați primi răspunsul Comisiei, ținând seama de aspectele prezentate mai sus, până la 15 septembrie 2025.
Având în vedere importanța acestei anchete și faptul că Comisia are în vedere propuneri „omnibus” suplimentare, nu intenționez să acord nicio prelungire a acestui termen.
Cu stimă,
Teresa Anjinho Ombudsmanul
European
Strasbourg, 11.7.2025
[1] https://www.ombudsman.europa.eu/en/opening-summary/en/205174.
[2] https://commission.europa.eu/law/law-making-process/better-regulation/better-regulation-guidelines-and-toolbox_en.
[3] COM(2025) 81 final.
[4] https://commission.europa.eu/publications/omnibus-i_en.
[5] Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice.
[6] Orientările privind o mai bună legiferare prevăd că: „Este necesară o evaluare a impactului pentru inițiativele Comisiei care sunt susceptibile de a avea un impact economic, de mediu sau social semnificativ sau care implică cheltuieli semnificative și în cazul cărora Comisia are posibilitatea de a alege între mai multe opțiuni de politică”.
[7] Raportul Draghi privind competitivitatea UE, https://commission.europa.eu/topics/eu-competitiveness/draghi-report_en.
[8] Astfel cum se prevede în propunerea COM(2025)80 final.
[9] Articolul 6 alineatul (4) din Legea europeană a climei.
[10] A se vedea expunerea de motive referitoare la propunerea COM(2025)81 final, care prevede că: „Prin urmare, prezenta propunere conține dispoziții de simplificare și raționalizare a cadrului de reglementare în vederea reducerii sarcinii asupra întreprinderilor care rezultă din CSRD și CSDDD fără a submina obiectivele de politică ale oricărui act legislativ și pentru a asigura o realizare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor a ambiției generale a Pactului verde european în ceea ce privește tranziția verde și justă”(sublinierea noastră).
[11] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=JO:L_202403080.
[12] Articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Comisiei.
[13] Articolul 59 din Regulamentul de procedură al Comisiei.
[14] Articolul 60 din Regulamentul de procedură al Comisiei.