Cauza se referea la faptul că un membru al personalului Oficiului de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale (PMO) al Comisiei Europene a trimis în mod accidental un e-mail reclamantului, pe care l-a considerat insultător.

Ombudsmanul a constatat că, într-adevăr, conținutul e-mailului în cauză era inadecvat, dar a considerat că Comisia a luat măsuri adecvate pentru a aborda problema, în special prin prezentarea de scuze reclamantului și prin luarea de măsuri pentru a preveni producerea unor astfel de incidente în viitor, în special prin reamintirea obligației membrilor personalului de a comunica politicos.

Ombudsmanul a închis cazul, constatând că nu sunt justificate alte anchete.  

Cauza privea refuzul Comisiei Europene de a acorda un ajutor unui membru al personalului pentru a acoperi nevoile educaționale speciale ale copilului său, posibilitate prevăzută de Statutul funcționarilor UE. Comisia și-a întemeiat decizia pe normele interne convenite de instituțiile UE cu privire la ajutor. Normele prevăd că copiii ale căror dizabilități sunt considerate a fi sub un anumit prag (20 %) nu sunt considerați eligibili. În cazurile care implică școlarizarea unui copil, Comisia solicită, de asemenea, ca un solicitant să prezinte un certificat eliberat de școlile europene care să ateste că școala nu poate răspunde nevoilor copilului, ceea ce reclamantul nu a făcut. 

Ombudsmanul a constatat că nu a existat nicio eroare vădită în modul în care Comisia a tratat cazul și a închis cazul, constatând că nu a existat o administrare defectuoasă din partea Comisiei.

Cu toate acestea, Ombudsmanul a considerat că dispozițiile din normele privind pragul de 20 % pentru persoanele cu handicap pot fi în contradicție cu obligațiile care îi revin Comisiei în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH). Prin urmare, Ombudsmanul a sugerat Comisiei să inițieze procesul de revizuire a normelor, ținând seama de constatările acestei anchete. Acest lucru implică un proces decizional care implică celelalte instituții ale UE.

Cauza privea refuzul Comisiei Europene de a acorda unui membru al personalului care are un copil cu handicap o „alocație pentru creșterea copilului în dublă întreținere”, care este prevăzută în Statutul funcționarilor UE pentru acordarea de asistență în îngrijirea copiilor cu handicap. Comisia și-a întemeiat decizia pe normele interne convenite de administrația UE cu privire la alocație, conform cărora copiii ale căror dizabilități sunt considerate a fi sub un anumit prag nu sunt considerați eligibili.

Ombudsmanul a considerat că utilizarea pragurilor privind gradul de dizabilitate pentru a exclude în mod automat anumiți copii cu dizabilități este în contradicție cu dispoziția relevantă din Statutul funcționarilor. Indemnizația este destinată să acopere cazurile care implică „cheltuieli grele”, iar Statutul funcționarilor nu face nicio referire la gradul de handicap. În plus, deși stabilirea unor praguri privind gradul de handicap pentru a stabili eligibilitatea pentru sprijin financiar poate face ca aspectele să fie mai simple și mai previzibile din punct de vedere administrativ, aceasta pare să fie în contradicție cu obligațiile administrației UE în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH).

În cursul anchetei, Ombudsmanul a prezentat Comisiei o propunere de soluție pentru a iniția procesul de revizuire a normelor aplicabile, care va implica celelalte instituții ale UE. Ea a îndemnat, de asemenea, Comisia să reevalueze cererea reclamantului de acordare a alocației pentru copilul aflat în dublă întreținere, ținând seama de constatarea de mai sus, și anume să nu o respingă doar din cauza gradului de handicap pe care s-a considerat că îl are copilul său. Întrucât procesul de revizuire a normelor aplicabile poate dura ceva timp și pentru a garanta egalitatea de tratament, Ombudsmanul a îndemnat, de asemenea, Comisia să ia în considerare această anchetă atunci când analizează toate cererile pendinte și viitoare privind alocația pentru creșterea copilului cu dublă dependență. Aceasta implică evaluarea fiecărei cereri de alocație pentru copilul aflat în dublă întreținere de la caz la caz, fără a exclude nicio cerere pentru simplul motiv că handicapul copilului este considerat a fi sub un anumit prag.

Ca răspuns la propunerea de soluție, Comisia a inițiat un proces de revizuire a normelor care stabilesc abordarea bazată pe praguri, ceea ce ar putea duce la revizuirea acestora. Ombudsmanul salută faptul că Comisia a acționat cu privire la acest aspect al propunerii sale de soluție.

Cu toate acestea, Comisia a declarat, de asemenea, că va aștepta rezultatul acestui proces înainte de a reevalua cererea reclamantului sau alte cereri. Având în vedere că acest lucru poate dura ceva timp și având în vedere constatările acestei anchete, Ombudsmanul rămâne nemulțumit cu privire la acest aspect al cazului. Ea solicită încă o dată Comisiei să ia în considerare aplicarea mai flexibilă a normelor în cazul cererilor de acum înainte. Ombudsmanul rămâne convins că normele în cauză ar fi trebuit revizuite mult mai devreme pentru a pune în aplicare angajamentele asumate de UE. Prin urmare, Ombudsmanul solicită Comisiei să ia măsuri în termen de trei luni și intenționează să reexamineze chestiunea în cazul în care rezultatul revizuirii nu este adecvat sau durează prea mult. Ombudsmanul va atrage, de asemenea, atenția celorlalte instituții asupra constatărilor sale.

 

Ancheta a vizat modul în care Comisia Europeană monitorizează modul în care statele membre utilizează fondurile structurale și de investiții ale UE (fondurile ESI) pentru a promova dreptul persoanelor cu handicap și al persoanelor în vârstă la o viață independentă și la incluziune în comunitate (dezinstituționalizare) și dacă Comisia aplică sancțiuni în caz contrar.

În cursul anchetei, Ombudsmanul a primit contribuții din partea ombudsmanilor naționali și a organizațiilor societății civile.  

Ombudsmanul a constatat că Comisia ar putea oferi orientări mai clare cu privire la necesitatea de a promova dezinstituționalizarea în contextul utilizării fondurilor ESI. Ea consideră, de asemenea, că Comisia ar putea lua măsuri pentru a îmbunătăți monitorizarea activităților finanțate de ESI și că ar trebui să adopte o abordare mai proactivă în ceea ce privește asigurarea respectării legislației, în special în cazul în care se ridică preocupări cu privire la faptul că activitățile finanțate de ESI sunt în contradicție cu obligația de a promova dezinstituționalizarea. Ombudsmanul a subliniat, de asemenea, necesitatea de a fi deosebit de vigilent în ceea ce privește fondurile mobilizate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Ombudsmanul a închis ancheta, făcând zece sugestii menite să îmbunătățească orientările emise de Comisie și procesul de monitorizare. Ea subliniază necesitatea ca Comisia să acționeze rapid, având în vedere programele de finanțare suplimentare create ca răspuns la pandemia de COVID-19, precum și modificările recente ale normelor în vigoare.

Ombudsmanul va lua în considerare revenirea asupra acestei chestiuni în viitor, pentru a evalua progresele înregistrate.