Reclamantul a solicitat accesul public la documentele referitoare la desenul seriei de bancnote euro „Europa”. Banca Centrală Europeană (BCE) a identificat două documente care se încadrează în domeniul de aplicare al cererii reclamantului și a refuzat accesul la documente în întregime. În acest sens, BCE a invocat excepții în temeiul normelor sale privind accesul public la documente, susținând că divulgarea integrală ar putea submina interesul public în ceea ce privește protejarea integrității bancnotelor euro, precum și interesele comerciale, inclusiv proprietatea intelectuală.

Echipa de anchetă a Ombudsmanului a organizat o reuniune de inspecție cu reprezentanții relevanți ai BCE. Pe baza explicațiilor confidențiale suplimentare furnizate în cursul reuniunii de inspecție și având în vedere marja largă de apreciere de care dispune BCE atunci când stabilește dacă divulgarea unui document ar submina interesul public de a proteja integritatea bancnotelor euro, Ombudsmanul a constatat că decizia BCE de a refuza accesul la documentele solicitate nu a fost vădit eronată. Având în vedere că această excepție a fost invocată în mod valabil, nu a fost necesar ca Ombudsmanul să evalueze dacă divulgarea ar submina, de asemenea, interesele comerciale, inclusiv proprietatea intelectuală.

Astfel, Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Reclamantul a solicitat acces public la documentele privind măsurile de contingență și de pregătire legate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Banca Centrală Europeană (BCE) a refuzat accesul public la cele două documente pe care le-a identificat, invocând o dispoziție din tratate care impune ca lucrările Consiliului guvernatorilor să nu fie făcute publice. BCE a invocat, de asemenea, mai multe excepții în temeiul normelor sale privind accesul public la documente, inclusiv faptul că divulgarea integrală ar submina protecția interesului public în ceea ce privește politica financiară, monetară sau economică a Uniunii și relațiile financiare internaționale.

Echipa de anchetă a Ombudsmanului a examinat documentele în litigiu. Pe baza acestei inspecții și având în vedere marja largă de apreciere de care beneficiază BCE atunci când consideră că interesul public în ceea ce privește relațiile financiare internaționale ale Uniunii este în pericol, Ombudsmanul a constatat că decizia BCE de a refuza accesul la unul dintre documentele solicitate nu a fost vădit eronată. În ceea ce privește celălalt document, Ombudsmanul a considerat că invocarea de către BCE a confidențialității lucrărilor reuniunilor Consiliului guvernatorilor, astfel cum este prevăzută în tratate, era justificată.

Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cazul a vizat decizia BCE de a refuza accesul public la documentele referitoare la Programul său de achiziționare de titluri emise de sectorul public (Public Sector Purchase Programme – PSPP). Documentele au fost comunicate guvernului federal german pentru a-i permite să aprecieze proporționalitatea PSPP în urma unei hotărâri a Curții Constituționale germane.

Pentru a refuza accesul, BCE s-a întemeiat pe o normă din tratat care impune ca procedurile Consiliului guvernatorilor BCE să nu fie făcute publice. Aceasta a invocat de asemenea necesitatea de a proteja interesul public în ceea ce privește confidențialitatea procedurilor organelor sale de decizie, necesitatea de a proteja politica monetară a Uniunii și confidențialitatea documentelor destinate uzului intern.

Ombudsmanul a constatat că refuzul BCE de a acorda acces public a fost justificat. Pentru a trage această concluzie, Ombudsmanul a remarcat că un document intră sub incidența normelor tratatului care impun ca procedurile Consiliului guvernatorilor BCE să nu fie făcute publice. BCE a explicat în mod adecvat motivul pentru care divulgarea celorlalte documente ar submina interesul public în ceea ce privește politica monetară. Luând act de interesul public semnificativ în această privință, Ombudsmanul a ținut seama de eforturile BCE de a furniza reclamantului și publicului cât mai multe informații posibil cu privire la această chestiune și a închis cazul.

Cazul a vizat o cerere de acces public la documente care conțin informații detaliate privind două programe de achiziționare de active ale Băncii Centrale Europene (BCE). Prin refuzul accesului, BCE a susținut că divulgarea ar putea aduce atingere protecției interesului public în ceea ce privește politica financiară, monetară sau economică a Uniunii sau a unui stat membru, care este un interes protejat prin lege. Reclamantul a considerat că BCE nu a prezentat suficiente dovezi cu privire la modul în care divulgarea informațiilor solicitate ar afecta în mod negativ interesul public invocat și că, prin urmare, informațiile ar trebui divulgate.

BCE dispune de o largă marjă de apreciere atunci când evaluează modul optim de protejare a interesului public invocat, și anume protecția politicii financiare, monetare sau economice a Uniunii sau a unui stat membru. De exemplu, Comisia își poate baza considerațiile pe modul în care divulgarea ar putea afecta comportamentul piețelor și al participanților la piață. În acest caz, BCE a furnizat o explicație rezonabilă cu privire la modul în care piețele și participanții la piață ar putea utiliza informațiile solicitate pentru a submina politica financiară, monetară sau economică a Uniunii sau a unui stat membru. Decizia BCE de a refuza accesul publicului era, așadar, justificată.

Ombudsmanul ia act de declarația BCE potrivit căreia aceasta publică deja cât mai multe informații posibil cu privire la PEPP și CSPP pe website-ul său. Ea încurajează BCE să evalueze periodic dacă pot fi publicate informații suplimentare cu privire la aceste programe. Este probabil ca acest lucru să devină și mai important, deoarece publicul așteaptă de la BCE dovada că se ridică la înălțimea declarațiilor ambițioase ale președintelui său în ceea ce privește eforturile băncii de a face politica monetară „mai ecologică”.

Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cauza se referea la refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la o notă a serviciului său juridic privind hotărârea Curții Constituționale germane referitoare la un program al Băncii Centrale Europene și o hotărâre conexă a Curții de Justiție a UE. Pentru a refuza accesul la document, Comisia s-a întemeiat pe necesitatea de a proteja politica financiară, monetară și economică a Uniunii, precum și pe necesitatea de a proteja consultanța juridică și procesul său decizional.

Ombudsmanul a examinat documentul și a constatat că nu a existat nicio eroare evidentă în evaluarea Comisiei. Astfel, aceasta a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Hotărârea Curții Constituționale germane este fără precedent în ceea ce privește posibilele consecințe asupra ordinii juridice a Uniunii. Ombudsmanul recunoaște că publicul are interesul de a fi asigurat că Comisia evaluează în mod corespunzător și, dacă este necesar, acționează în urma unor astfel de consecințe, în conformitate cu rolul său de gardian al tratatelor. Ea este încrezătoare că Comisia va continua să informeze publicul, în măsura posibilului, cu privire la orice măsuri viitoare pe care decide să le ia ca răspuns la hotărâre.