Contextul plângerii

1. Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale [1] ale Eurosistemului sunt responsabile pentru integritatea bancnotelor euro. În anul 1996, BCE a organizat un concurs de proiecte pentru prima serie de bancnote euro. Seria actuală de bancnote euro (a doua sau așa-numita serie „Europa”) se bazează pe designul primei serii, dar vizează asigurarea încrederii publicului în moneda unică ca mijloc sigur de plată prin includerea unor noi elemente de securitate îmbunătățite [2].

2. În august 2024, reclamantul a depus o cerere de acces public la documente [3] privind designul seriei Europa de bancnote euro. În special, reclamantul a solicitat acces public la (i) schița bancnotei de 500 de euro; (ii) documentația referitoare la selectarea modelului actual al bancnotelor; și (iii) alte schițe prezentate și respinse ca parte a procesului de proiectare.

3. În octombrie 2024, BCE a răspuns reclamantului. Aceasta a furnizat informații generale cu privire la selecția autorului pentru seria „Europa” și a identificat un document ca intrând în domeniul de aplicare al cererii. BCE a refuzat accesul la document pe baza necesității de a proteja interesul public în ceea ce privește integritatea bancnotelor euro [4].

4. Reclamantul a solicitat BCE să își revizuiască decizia, formulând o „cerere de confirmare”.

5. În decizia sa finală din 5 decembrie 2024, BCE a identificat un document suplimentar care intră în domeniul de aplicare al cererii, dar și-a menținut poziția de a refuza accesul pe baza necesității de a proteja interesul public în ceea ce privește integritatea bancnotelor euro, precum și interesele comerciale ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv proprietatea intelectuală [5].

6. Nemulțumit de rezultat, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în februarie 2025.

Ancheta

7. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la refuzul BCE de a acorda acces public la documentele solicitate.

8. În cursul anchetei, echipa de anchetă a Ombudsmanului a organizat o reuniune de inspecție cu reprezentanți ai BCE. Reclamantul a prezentat observații cu privire la părțile neconfidențiale ale raportului reuniunii.

Argumentele prezentate

9. BCE a considerat că divulgarea integrală sau parțială a documentelor ar aduce atingere interesului public în ceea ce privește integritatea bancnotelor euro.

10. BCE a declarat că toate conceptele de design prezentate pentru selectarea proiectantului și toate desenele ulterioare elaborate de proiectantul selectat în cooperare cu BCE „conțin elemente de siguranță la un anumit nivel de dezvoltare și sofisticare care nu pot fi separate de conceptele de design.” Din acest motiv, divulgarea acestora ar afecta securitatea și integritatea bancnotelor euro.

11. BCE a susținut că divulgarea documentelor identificate ar furniza informații cu privire la elementele de siguranță provizorii care au fost incluse în desenele pentru seria „Europa” și care diferă de elementele de siguranță finale incluse în bancnotele euro aflate în circulație în prezent. Publicarea de informații ar dezvălui politicile și evaluările tehnice ale BCE referitoare la protecția securității și integrității bancnotelor euro și ar exista o creștere a riscului de contrafacere potențială. Divulgarea documentelor solicitate și a informațiilor pe care acestea le conțin ar împiedica, de asemenea, BCE să utilizeze aceste elemente de siguranță, cu posibile ajustări, în viitor.

12. În decizia sa de confirmare, BCE a declarat că procesul de selecție pentru prima serie de bancnote euro s-a bazat pe design și că elementele de siguranță au fost adăugate într-o etapă ulterioară. Acest lucru a permis BCE să publice anumite informații cu privire la concepția și procesul de selecție a primei serii de bancnote euro [6]. BCE a declarat că va exista un nou model pentru cea de-a treia serie, care va face, de asemenea, obiectul unei consultări mai ample, deoarece elementele de siguranță vor fi adăugate doar într-o etapă ulterioară [7]. 

13. Cu toate acestea, seria Europa, care prezintă interes pentru reclamant, s-a axat pe elementele de securitate. Modelele au fost construite doar pe cele din prima serie. Prin urmare, procesul de selecție a vizat doar selectarea unui proiectant care să pună în aplicare modificările de proiectare necesare pentru încorporarea de noi elemente de securitate îmbunătățite. Din acest motiv, conceptele de proiectare prezentate de autorii participanți au încorporat deja posibile elemente de siguranță la un anumit nivel de dezvoltare, iar divulgarea acestora ar fi în detrimentul securității și integrității bancnotelor euro.

14. În cursul reuniunii cu echipa de anchetă a Ombudsmanului, reprezentanții BCE au furnizat exemple confidențiale și explicații cu privire la modul în care divulgarea documentelor solicitate ar putea afecta integritatea bancnotelor euro [8].

15. În plus, în decizia sa de confirmare, BCE a afirmat că divulgarea documentelor solicitate ar aduce atingere intereselor comerciale, inclusiv proprietății intelectuale. Reprezentanții BCE au explicat că drepturile de proprietate intelectuală aparțin autorilor desenelor sau modelelor industriale respinse și că, în lipsa unui acord de licență, divulgarea ar constitui o reproducere ilicită. Acestea au arătat că regimul proprietății intelectuale pentru desenul sau modelul industrial al primei serii, care a fost publicat și difuzat, era diferit prin faptul că toate drepturile de proprietate intelectuală asociate erau transferate BCE la momentul depunerii desenului sau modelului industrial. În ceea ce privește primul document (conceptul de design final al bancnotei de 500 de euro care a fost selectată, dar ulterior nu a fost utilizată), BCE a făcut referire la acordul de licență încheiat cu creatorul, care conferă BCE dreptul de a o reproduce numai în scopul emiterii/tipăririi de bancnote noi.

16. Reclamantul a clarificat faptul că a solicitat acces la desenul bancnotelor euro din seria „Europa” „fără niciun fel de informații suplimentare referitoare la elementele de siguranță”. Acesta a susținut că BCE ar trebui să publice, pentru seria „Europa”, aceleași informații pe care le-a publicat cu privire la prima serie de bancnote euro.

17. În opinia reclamantului, nu a fost clar modul în care divulgarea documentelor pe care le-a solicitat „ar crea confuzie utilizatorilor sau ar putea fi exploatată de cei care doresc să emită bancnote contrafăcute, în timp ce publicarea acelorași informații referitoare la prima serie (care a fost publicată chiar și împreună cu unele note de testare) a fost complet în regulă.”

18. Reclamantul a recunoscut că divulgarea unei „imagini” a unei bancnote (reale sau grafice) ar putea reproduce unele dintre elementele sale de siguranță. Cu toate acestea, în opinia sa, elementele de securitate nu ar fi „afișate suficient de detaliat”, prin urmare, nu există niciun risc rezonabil de contrafacere, deoarece „imaginea statică a unei bancnote nu prezintă majoritatea elementelor de securitate pe care le conține (și anume, filigran, bandă de securitate, elemente UV, elemente IR, mișcarea pe folie, OVI...) și nici interacțiunea acestora”.

19. În ceea ce privește excepția pentru protecția intereselor comerciale, inclusiv a proprietății intelectuale, reclamantul a susținut că BCE nu a furnizat suficiente explicații pentru a-și justifica poziția. În plus, reclamantul a pus sub semnul întrebării dacă acordarea accesului (parțial) ar constitui o reproducere ilicită.

Evaluarea Ombudsmanului

20. În conformitate cu jurisprudența UE [9], BCE dispune de o marjă largă de apreciere atunci când stabilește dacă divulgarea unui document ar aduce atingere oricărui interes public protejat în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din normele sale privind accesul public, inclusiv integritatea bancnotelor. Ca atare, ancheta Ombudsmanului a urmărit să evalueze dacă a existat o eroare vădită în evaluarea BCE pe care și-a întemeiat decizia de a refuza accesul, dacă normele procedurale au fost respectate și dacă nu a existat un abuz de putere [10].

21. În acest scop, echipa de anchetă a Ombudsmanului a organizat o reuniune de inspecție cu reprezentanții BCE. Pe baza acestei reuniuni și a explicațiilor confidențiale suplimentare furnizate, Ombudsmanul constată că nu a fost în mod vădit greșit ca BCE să considere că divulgarea (parțială) a documentelor ar putea submina interesul public în ceea ce privește protejarea integrității bancnotelor euro [11].

22. În temeiul normelor BCE privind accesul public la documente, excepția referitoare la protecția interesului public în ceea ce privește integritatea bancnotelor euro este absolută, ceea ce înseamnă că nu poate fi înlăturată de niciun alt interes public.

23. În decizia sa de confirmare și în cursul reuniunii de inspecție, BCE și-a motivat în mod detaliat poziția și, prin urmare, și-a respectat obligația de motivare, care constituie o normă fundamentală de procedură. În plus, niciun element din dosar nu ar putea sugera că BCE a săvârșit un abuz de putere.   

24. Întrucât Ombudsmanul consideră că aplicarea de către BCE a excepției pentru protecția integrității bancnotelor euro nu a fost vădit eronată, nu este necesar să se evalueze în detaliu dacă divulgarea ar submina, de asemenea, necesitatea de a proteja interesele comerciale, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală.  

Concluzie

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:

Nu a existat niciun caz de administrare defectuoasă din partea Băncii Centrale Europene.

Reclamantul și BCE vor fi informați cu privire la această decizie.

Teresa Anjinho Ombudsmanul
European

Strasbourg, 21.5.2025

[1] Mai multe informații cu privire la rolul BCE în cadrul politicii monetare unice sunt disponibile la adresa: https://www.ecb.europa.eu/ecb/orga/escb/html/index.en.html. 

[2] Mai multe informații privind bancnotele euro sunt disponibile la adresa: https://www.ecb.europa.eu/euro/banknotes/europa/html/index.en.html.

[3] În conformitate cu Decizia Băncii Centrale Europene din 4 martie 2004 privind accesul public la documentele Băncii Centrale Europene (BCE/2004/3), astfel cum a fost modificată: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32004D0003%2801%29.

[4] Articolul 4 alineatul (1) litera (a) a patra liniuță din Decizia Băncii Centrale Europene privind accesul public la documentele Băncii Centrale Europene (BCE/2004/3) (Decizia BCE), disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A02004D0003%2801%29-20150329. 

[5] Articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Decizia BCE.

[6] BCE a făcut trimitere la publicația sa: „The First Euros, The creation and issue of the first euro banknotes and the road to the Europa series” de Antti Heinonen, disponibilă la adresa: https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/the_first_euros_2015en.pdf.

[7] Mai multe informații despre cea de-a treia serie de bancnote euro sunt disponibile aici: https://www.ecb.europa.eu/euro/banknotes/future_banknotes/html/index.en.html.

[8] Biroul Ombudsmanului nu poate împărtăși aprecierea sa în acest caz, având în vedere că nu poate divulga informații confidențiale obținute în cursul unei anchete [în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Statutul Ombudsmanului European].

[9] Hotărârea în cauza T-827/17, Aeris Invest Sàrl/BCE, punctele 157-162, disponibilă la adresa: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=247114&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=2229357

[10] Hotărârea în cauza T-310/18, EPSU și Goudriaan/Comisia, punctele 32, 110-111, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:62018TJ0310.

[11] A se vedea nota de subsol 8 de mai sus.