Contextul plângerii

1. Programul „Accelerator” al Consiliului European pentru Inovare este un program de finanțare din cadrul programului Orizont Europa care oferă sprijin întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care au produse, servicii sau modele de afaceri inovatoare care ar putea crea noi piețe sau le-ar putea perturba pe cele existente în Europa și în afara acesteia [1].

2. Reclamantul este o societate care a solicitat fonduri în cadrul programului menționat mai sus în 2023, prin prezentarea unei propuneri. În ianuarie 2024, reclamantul a fost informat că propunerea sa a fost respinsă. Reclamantul nu a contestat această decizie în termenul stabilit de 14 zile.

3. Cu toate acestea, reclamantul s-a adresat în scris Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri (EISMEA)[2] în noiembrie 2024 și din nou în mai 2025. Aceasta a susținut că, pe baza unui aviz tehnic pe care l-a obținut între timp, una sau mai multe revizuiri ale propunerii sale trebuie să fi fost pregătite cu ajutorul unui sistem terț de inteligență artificială (IA) (cum ar fi un chatbot online). Comisia a subliniat, de asemenea, inconsecvențe în evaluarea globală a propunerii sale și a afirmat că secretele sale de afaceri incluse în propunere trebuie să fi fost divulgate sistemului de IA terț, pentru care a solicitat compensații.

4. EISMEA a răspuns preocupărilor plângerii în decembrie 2024 și august 2025. Comisia și-a menținut evaluarea globală a propunerii. Printre altele, aceasta a afirmat că i-a contactat pe cei trei experți care i-au evaluat propunerea. Două dintre acestea au confirmat utilizarea instrumentelor de IA pentru a îndeplini numai sarcini auxiliare, cum ar fi perfecționarea limbajului recenziilor și colectarea de informații despre piețe pentru produsul reclamantului. Al treilea expert a spus că nu a folosit niciun instrument AI. Experții au declarat că nu au dezvăluit nicio informație transmisă de reclamant unui sistem de IA terț. De asemenea, EISMEA i-a reamintit reclamantului că, în temeiul normelor care reglementează programul de finanțare în cauză, cererile nu ar trebui să conțină informații confidențiale fără indicarea clară a utilizării lor restricționate.

5. Nemulțumit de răspunsul EISMEA, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în octombrie 2025.

Ancheta

6. Ombudsmanul a găsit motive insuficiente pentru a investiga evaluarea de fond a propunerii reclamantului și preocupările legate de divulgarea informațiilor sensibile. Ombudsmanul a considerat că explicația EISMEA cu privire la modul în care propunerea reclamantului a fost evaluată este clară și rezonabilă, inclusiv că utilizarea limitată a IA în acest caz este acceptabilă; că rezultatul cererii reclamantului depindea mai degrabă de punctajele formale acordate de experți decât de observațiile calitative ale acestora (care ar fi putut fi pregătite cu o anumită utilizare a IA); că EISMEA nu a putut ghici în al doilea rând punctajele obținute de evaluatorii experți independenți; că propuneri precum cea prezentată de reclamant nu ar trebui să conțină informații confidențiale fără indicarea clară a utilizării lor restricționate; și că reclamantul ar putea să își prezinte din nou propunerea în cadrul viitoarei cereri de propuneri.

7. Cu toate acestea, Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la problema potențial sistemică ridicată de această plângere, și anume normele care reglementează modul în care evaluatorii experți contractați de Comisie, EISMEA și alte agenții executive în contextul unor programe de finanțare similare ale UE pot utiliza sisteme de IA terțe atunci când examinează cereri și propuneri, precum și dacă această utilizare este transparentă față de solicitanți și înregistrată în mod corespunzător.

8. Deși plângerea a fost introdusă împotriva EISMEA, Ombudsmanul a decis să includă Comisia Europeană în anchetă, întrucât aceasta din urmă a adoptat normele în litigiu.

9. În contextul anchetei, echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a întâlnit cu reprezentanții Comisiei și ai EISMEA [3] și a inspectat documentele relevante furnizate de aceste organisme. Raportul privind reuniunea a fost comunicat reclamantului, care nu a prezentat observații cu privire la aceasta.

Argumentele prezentate Ombudsmanului

10. Reclamantul a susținut că EISMEA nu a reușit să asigure o evaluare echitabilă, imparțială și transparentă a propunerii sale, deoarece evaluarea s-a bazat în mare măsură pe revizuiri generate de IA, mai degrabă decât pe o evaluare umană. În opinia reclamantului, permițând experților să delege analiza propunerilor către IA, EISMEA nu a reușit să asigure alocarea și utilizarea corespunzătoare a fondurilor UE. În acest sens, reclamantul s-a bazat pe un aviz tehnic pe care l-a obținut, conform căruia IA trebuie să fi fost utilizată în evaluarea propunerii sale și nu numai în editarea revizuirilor.

11. De asemenea, reclamantul a susținut că abordarea de către EISMEA a preocupărilor sale a fost superficială și respingătoare și că EISMEA nu a abordat fondul argumentelor. În plus, singurul mecanism de recurs disponibil a fost limitat la un termen de 14 zile, care, în opinia reclamantului, era insuficient pentru a obține dovezi ale experților privind utilizarea IA în procesul de reexaminare în cauză.

12. În răspunsurile sale adresate reclamantului, EISMEA a afirmat că contractele pentru experții care evaluează propunerile depuse în cadrul cererilor de propuneri din cadrul programului Orizont Europa, cum ar fi programul în cauză, nu îi împiedică pe experți să utilizeze instrumente de IA pentru a îndeplini sarcini auxiliare, cum ar fi îmbunătățirea limbajului și a clarității revizuirilor lor, atât timp cât o astfel de utilizare este în conformitate cu obligațiile contractuale de protejare a informațiilor confidențiale. EISMEA a mai spus că experții sunt informați cu privire la riscurile legate de utilizarea IA și că nu pot delega evaluarea propunerilor instrumentelor AI.

13. În cursul întâlnirii cu echipa de anchetă a Ombudsmanului, reprezentanții EISMEA au declarat că sunt conștienți de preocupările solicitanților legate de utilizarea instrumentelor de IA de la terți de către evaluatorii experți, inclusiv de riscul potențial de divulgare a informațiilor tehnice și comerciale sensibile, precum și a datelor cu caracter personal. Cu toate acestea, EISMEA a recunoscut că instrumentele de IA de la terți pot fi utile pentru anumite sarcini auxiliare, inclusiv pentru editarea limbajului și a stilului, ceea ce îi ajută pe unii experți să își formuleze mai clar recenziile complexe. În acest context, EISMEA instruiește evaluatorii cu privire la modul de utilizare responsabilă a instrumentelor IA. Prin urmare, calitatea comentariilor experților s-a îmbunătățit în general, în special în ceea ce privește limbajul și stilul, ceea ce îi ajută pe solicitanți să înțeleagă mai bine recenziile pe care le obțin. În ansamblu, EISMEA a observat că, în urma cererii de propuneri la care reclamantul a participat în 2023, EISMEA a primit în 2024 doar câteva plângeri cu privire la utilizarea instrumentelor de IA ale terților de către experți externi.

14. EISMEA a afirmat că normele relevante pentru utilizarea IA de către experți sunt cuprinse în modelul de contract pentru experți și în anexa la acesta care stabilește un „cod de conduită” (punctul 1.3.).[4] Comisia a elaborat aceste documente la „nivel corporativ”, ceea ce înseamnă că acestea sunt aplicabile în toate programele UE gestionate de Comisie, și nu numai în cele gestionate de EISMEA. De asemenea, EISMEA și-a actualizat în permanență propria informare internă obligatorie pentru evaluatorii experți, care se bazează pe informarea standard a Comisiei pentru evaluatorii experți externi din cadrul programului Orizont Europa și care conține în prezent instrucțiuni specifice privind utilizarea instrumentelor IA. În paralel, EISMEA și-a actualizat, de asemenea, orientările interne pentru toate unitățile și programele cu privire la modul de gestionare a plângerilor legate de IA. Documentele relevante au fost furnizate echipei de anchetă a Ombudsmanului pentru inspecție.

15. Comisia a confirmat că continuă să monitorizeze evoluțiile din acest domeniu și, dacă este necesar, își adaptează orientările și documentele pentru a se asigura că practicile de evaluare rămân solide, echitabile și demne de încredere.

16. Comisia a observat, de asemenea, că Codul de conduită a fost actualizat la 15 decembrie 2025 pentru a clarifica condițiile de utilizare a instrumentelor de IA de către experți. În conformitate cu punctul 1.3 din Codul de conduită, „experții nu pot delega activitatea altor persoane și nici nu pot fi înlocuiți de alte persoane. Instrumentele de IA pot fi utilizate numai în scopuri auxiliare și sub întreaga responsabilitate a expertului; utilizarea acestora trebuie să fie documentată în mod corespunzător și pusă la dispoziția autorității contractante la cerere”.[5] Comisia a clarificat faptul că există multe modalități de pregătire a unei astfel de documentații, dar o modalitate ar putea fi păstrarea a două versiuni ale expertizei, și anume o versiune înainte și o altă versiune după editarea cu instrumente de IA. Acest lucru ar permite o comparație, dacă este necesar, ca dovadă clară a faptului că versiunea inițială a revizuirii a fost pregătită de expert fără utilizarea instrumentelor de IA. Cu toate acestea, acest formular nu este obligatoriu și sunt posibile diferite modalități de păstrare a documentației, care sunt discutate în timpul informării experților.

17. Comisia a adăugat că au fost discutate și alte opțiuni, cum ar fi solicitarea ca experții externi să declare utilizarea instrumentelor de IA în mod proactiv, atunci când își prezintă revizuirile propunerilor, și nu numai în cazul plângerilor ulterioare. Cu toate acestea, s-a considerat că solicitarea declarațiilor privind orice utilizare proactivă a IA ar conduce la necesitatea de a înregistra și de a verifica un număr mare de documente suplimentare. Administrația competentă ar trebui să aloce acestei sarcini suplimentare resurse semnificative, având în vedere că experții externi participă la numeroase programe diferite ale UE gestionate nu numai de EISMEA, ci și de Comisie, precum și de alte agenții executive.

Evaluarea Ombudsmanului

18. În ceea ce privește preocupările reclamantului cu privire la utilizarea IA în evaluarea propunerii sale, Ombudsmanul recunoaște că, în general, este dificil, dacă este posibil, să se stabilească cu deplină certitudine, într-un caz ca acesta, dacă și în ce mod experții externi care consiliază instituțiile sau organismele UE au utilizat IA pentru a elabora o revizuire, un aviz sau un raport. Ombudsmanul înțelege că nu sunt încă disponibile metode pe deplin fiabile de detectare a utilizării IA. În acest caz specific, EISMEA a luat măsuri rezonabile și adecvate pentru a încerca să răspundă preocupărilor reclamantului. EISMEA a contactat experții relevanți pentru a verifica dacă și în ce mod au utilizat IA atunci când au examinat propunerea reclamantului și, ulterior, a analizat impactul problemelor potențiale asupra rezultatului general al cererii reclamantului.

19. Având în vedere provocările în detectarea utilizării IA, ceea ce se poate aștepta în mod rezonabil din partea instituțiilor și organismelor UE în această privință este ca acestea să adopte norme clare pentru utilizarea IA de către experți externi și să se asigure că aceste norme sunt comunicate în mod clar experților contractați. În plus, instituțiile UE ar trebui să se asigure că experții, la rândul lor, documentează în mod corespunzător utilizarea instrumentelor IA.

20. În acest context, Ombudsmanul salută decizia Comisiei de a actualiza Codul de conduită și de a stabili norme clare privind utilizarea IA de către terți de către experți numai pentru sarcini auxiliare, subliniind în același timp responsabilitatea experților pentru fondul revizuirilor acestora, precum și necesitatea de a documenta orice utilizare a IA de către terți.[6] În opinia Ombudsmanului, stabilirea unor astfel de norme constituie o îmbunătățire sistemică.

21. De asemenea, Ombudsmanul ia act de motivele pentru care nu interzice utilizarea IA de la terți atunci când examinează propunerile prezentate în contextul programelor de finanțare ale UE, și anume că utilizarea limitată a IA pare să fie, în general, benefică pentru calitatea revizuirilor transmise. În plus, astfel cum s-a menționat mai sus, o interdicție în această privință ar putea fi dificil de pus în aplicare în practică. În acest context, este rezonabil ca Comisia să își concentreze eforturile asupra formării experților cu privire la principiile utilizării responsabile și trasabile a IA [7].

22. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul consideră că nu sunt justificate anchete suplimentare cu privire la această plângere.

23. Acestea fiind spuse, Comisia ar trebui să încerce să îmbunătățească modul în care este documentată utilizarea IA de către experți. Solicitarea documentației experților relevanți cu privire la utilizarea IA doar pentru a reacționa la o anumită plângere nu este optimă și este posibil să nu fie întotdeauna suficient de fiabilă. Nu toți experții, în special cei care examinează mai multe propuneri sau care oferă consultanță cu privire la multe programe în paralel, pot reuși să păstreze documentația adecvată, în special având în vedere că forma acestei documentații nu este specificată de Comisie. În cazul în care nu se creează o documentație adecvată în cursul procesului de reexaminare, experții contactați pentru informații la mai multe luni după reexaminarea în cauză pot întâmpina dificultăți în a-și aminti detaliile. De asemenea, în cazul în care acești experți sunt în același timp notificați cu privire la o plângere introdusă împotriva lor, cunoașterea acestui fapt îi poate descuraja să divulge informații exacte, deoarece acest lucru i-ar putea expune la răspundere contractuală sau la alte consecințe profesionale și reputaționale.

24. Prin urmare, Ombudsmanul sugerează Comisiei să analizeze în continuare modul în care experții care oferă consultanță cu privire la programele de finanțare ar putea documenta utilizarea IA de către terți în cursul procesului de revizuire și să furnizeze aceste informații organismelor de finanțare relevante ale UE, împreună cu revizuirile acestora. Astfel de evidențe s-ar putea concentra pe utilizarea sau nu a IA de la terți, pentru care activitate auxiliară (elaborare, cercetare de fond, rezumate ale documentelor etc.) și care a fost contribuția specifică a IA (cum ar fi cercetarea informațiilor privind piața relevantă pentru produsul solicitantului etc.).

25. Ombudsmanul face mai jos o sugestie corespunzătoare de îmbunătățire.

Concluzie

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:

Întrucât Comisia a precizat recent că experții care consiliază organismele UE în contextul programelor de finanțare pot utiliza sisteme de IA ale terților numai pentru sarcini auxiliare și trebuie să păstreze o documentație adecvată, nu se justifică nicio anchetă suplimentară cu privire la această plângere.

Reclamantul, Comisia și EISMEA vor fi informate cu privire la această decizie.

Sugestii de îmbunătățire

Comisia ar trebui să exploreze în continuare modul în care experții își pot documenta utilizarea IA în cursul procesului de revizuire și să furnizeze în mod proactiv aceste informații, împreună cu revizuirile lor, organismelor de finanțare relevante ale UE.

Teresa Anjinho Ombudsmanul
European 

Strasbourg, 28.10.2026 

[1] https://eic.ec.europa.eu/eic-funding-opportunities/eic-accelerator_ro

[2] Cuprins Această agenție executivă este responsabilă de gestionarea aspectelor administrative legate de programul „Accelerator” al CEI.

[3] https://www.ombudsman.europa.eu/en/doc/inspection-report/en/235911

[4] A se vedea „Expert Model Contract” la adresa https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/experts/model-contract_en.pdf. A se vedea „Codul de conduită” la adresa https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/experts/code-of-conduct_en.pdf.

[5] https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/experts/code-of-conduct_en.pdf

[6] Ombudsmanul a susținut deja că, în temeiul principiilor bunei administrări, instituțiile și organismele UE nu își pot delega complet sarcinile sistemelor de IA, deși pot utiliza IA pentru a-și sprijini activitățile și pentru a îndeplini sarcini auxiliare. A se vedea Nota de închidere privind inițiativa strategică referitoare la modul în care Comisia Europeană decide cu privire la inteligența artificială și o utilizează (SI/4/2024/MIK), https://www.ombudsman.europa.eu/en/doc/closing-note/en/196934.

[7] După cum a subliniat și Ombudsmanul în nota de închidere, ibidem.