Contextul plângerii

1. Grupurile politice din Parlamentul European sunt alianțe de deputați în Parlamentul European organizate în funcție de afinități ideologice și nu de naționalitate. Aceste grupuri primesc finanțare și spațiu de birouri pentru munca lor.[1]

2. Între 2019 și 2024, unul dintre grupurile politice din Parlament a fost grupul „Identitate și democrație” (ID). Grupul ID a fost dizolvat la 8 iulie 2024, mulți dintre membrii săi alăturându-se ulterior grupului politic „Patrioți pentru Europa”.

3. În iulie 2025, mass-media a relatat despre un audit parlamentar intern care a făcut obiectul unor scurgeri de informații, susținând că Grupul ID finanțase ilegal organizații din UE. Potrivit relatărilor din mass-media, Parchetul European (EPPO) a deschis o anchetă privind presupusa utilizare abuzivă a fondurilor de către Grupul ID.

4. La 3 iulie 2025, reclamantul, jurnalist, a prezentat Parlamentului European o cerere de acces public la documente [2]. Ea a solicitat acces la „raportul de audit al administrației Parlamentului privind cheltuielile Grupului ID”, făcând referire la articolele din mass-media referitoare la raportul respectiv [3].

5. Parlamentul și-a adoptat decizia inițială cu privire la cerere în august 2025. Acesta a identificat un document relevant, intitulat „Evaluarea finală a administrației”. Aceasta a refuzat integral accesul, invocând necesitatea de a proteja scopul inspecțiilor, al investigațiilor și al auditurilor, precum și procesul decizional în curs al Parlamentului [4].

6. Reclamantul a solicitat Parlamentului să își revizuiască poziția (prin formularea unei „cereri de confirmare”), contestând nedivulgarea documentului. Parlamentul și-a adoptat decizia de confirmare în octombrie 2025, confirmând refuzul accesului. Aceasta a susținut că divulgarea documentului nu era posibilă, deoarece făcea obiectul unei investigații în curs a EPPO cu privire la finanțele grupului ID.

7. Nemulțumit de refuzul Parlamentului, reclamantul a depus o plângere la Ombudsman în noiembrie 2025.

Ancheta

8. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la refuzul Parlamentului European de a acorda acces public la documentul în litigiu.

9. În cursul anchetei, echipa de anchetă a Ombudsmanului a inspectat o copie a documentului și, ulterior, a primit opiniile suplimentare ale Parlamentului cu privire la plângere.

Argumentele prezentate Ombudsmanului

De către reclamant

10. În cererea sa de confirmare, reclamanta a susținut că există un interes public superior care justifică divulgarea documentului solicitat. Ea s-a întemeiat, în esență, pe următoarele elemente:

• Accesul la informații cu privire la posibila utilizare abuzivă a fondurilor publice este un element central al supravegherii democratice și le permite cetățenilor să participe mai îndeaproape la procesul decizional.
• Există un interes public de a ști despre ceea ce a descris ca fiind un istoric de abateri financiare ale unor membri cheie ai Grupului ID, menționând în special condamnările anterioare din Franța legate de utilizarea abuzivă a fondurilor Parlamentului European.
• Publicul ar trebui să poată înțelege modul în care echipa de audit intern a Parlamentului a identificat neregulile financiare care au condus la investigația EPPO. Acest lucru ar restabili încrederea publicului în instituție.
• Presa germană a raportat deja și a descris părți ale documentului în urma unei scurgeri. Reclamantul a susținut că informațiile nu sunt în mod inerent confidențiale, deoarece divulgarea parțială a avut loc fără a aduce prejudicii evidente intereselor pe care excepțiile urmăresc să le protejeze.

11. Ea a susținut, de asemenea, că raționamentul Parlamentului este insuficient; ar fi trebuit să efectueze o analiză concretă, secțiune cu secțiune, a documentului. Reclamantul a susținut, de asemenea, că Parlamentul nu a examinat în mod corespunzător posibilitatea de a acorda un acces parțial.

12. În plângerea sa adresată Ombudsmanului, reclamanta a adăugat că argumentele Parlamentului conțin contradicții: a susținut în același timp că documentul se află în „nucleul” procesului său decizional, descriindu-l în același timp ca conținând „doar un prim pas preliminar” cu „constatări preliminare”. Parlamentul, a spus ea, nu a explicat modul în care transparența cu privire la o evaluare financiară preliminară a unui grup politic dizolvat ar afecta grav deliberările în curs.

De către Parlament

13. În decizia sa inițială, Parlamentul a susținut că documentul conține o evaluare internă a raportului financiar final al Grupului ID, inclusiv constatările și măsurile subsecvente propuse, efectuate pentru a verifica respectarea normelor interne. Aceasta a considerat că, în astfel de circumstanțe, divulgarea ar interfera în mod necesar cu activitățile subsecvente în curs și ar submina în mod fundamental exercițiul de verificare. Astfel, Parlamentul a refuzat accesul pe baza excepției privind protecția obiectivelor inspecțiilor, investigațiilor și auditurilor [5].

14. Parlamentul a precizat, de asemenea, că nu luase încă o decizie finală cu privire la utilizarea fondurilor în cauză. Aceasta a considerat că divulgarea în etapa respectivă ar pune în pericol integritatea și eficacitatea procesului său decizional în curs [6] prin dezvăluirea de informații și opinii interne preliminare și prin expunerea deliberărilor interne la interpretări greșite și influențe externe nejustificate.

15. În decizia sa de confirmare, Parlamentul a susținut, de asemenea, că documentul face parte dintr-o investigație în curs a EPPO privind finanțele Grupului ID. Parlamentul a făcut trimitere la jurisprudența potrivit căreia documentele referitoare la investigații fac în continuare obiectul excepției pentru inspecții, investigații și audituri atât timp cât investigația este în curs, în cazul în care divulgarea lor ar putea pune în pericol scopul investigației respective.[7] Acesta a considerat că există un risc clar și concret ca divulgarea publică a unui document care face parte dintr-o investigație în curs a EPPO să submineze desfășurarea și finalizarea efectivă a investigației respective și, prin urmare, scopul și obiectivele acesteia, în special prin faptul că permite terților să intervină în procedurile pe care EPPO le desfășoară sau pe care poate decide să le întreprindă în cadrul investigației.

16. Parlamentul a explicat, de asemenea, că documentul conține o evaluare internă efectuată de administrație cu privire la raportul financiar final al Grupului ID dizolvat pentru perioada 1 ianuarie-15 iulie 2024. Evaluarea a fost pregătită în contextul procedurii de stabilire a responsabilității pentru pregătirea, verificarea și închiderea conturilor finale ale grupurilor politice dizolvate [8].

17. Parlamentul a declarat că evaluarea sa internă este încă în curs de desfășurare și că nu s-a luat încă nicio decizie finală în cadrul acestei proceduri. Documentul identificat, a afirmat Parlamentul, reprezintă doar un prim pas preliminar în acest proces. Aceasta a considerat că divulgarea documentului în această etapă ar aduce în mod previzibil atingere scopului acestei aprecieri.

18. Parlamentul a recunoscut că există un interes public pentru transparență în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice. Cu toate acestea, Comisia a considerat că considerațiile generale cu privire la dreptul publicului de a fi informat nu sunt suficiente pentru a stabili un interes public superior care prevalează asupra motivelor care justifică refuzul.[9] În opinia Parlamentului, transparența procedurii este asigurată de avizul Comisiei pentru control bugetar, care este pus la dispoziția publicului. În plus, interesele publice invocate de reclamant sunt deservite de procedurile în curs.

19. Parlamentul a declarat că accesul parțial la document nu este posibil. Aceasta a explicat că faptul că este posibil ca conținutul unui document să fi fost raportat sau divulgat presei nu împiedică o instituție să se bazeze pe excepțiile prevăzute în Regulamentul 1049/2001.[10]

20. În opiniile sale suplimentare adresate Ombudsmanului, Parlamentul a oferit clarificări suplimentare cu privire la protecția investigației EPPO în curs. Aceasta a făcut trimitere la normele aplicabile EPPO [11], care prevăd că obligația de confidențialitate se aplică tuturor informațiilor primite de EPPO, cu excepția cazului în care informațiile respective au fost deja făcute publice în mod legal. Parlamentul a clarificat, de asemenea, că evaluarea sa, împreună cu raportul financiar și raportul de audit prezentate de grup, a fost transmisă Comisiei pentru control bugetar pentru avizul său, care a fost furnizat la 4 septembrie 2025.[12]

Evaluarea Ombudsmanului

Excepția referitoare la protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit - articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul 1049/2001

21. Refuzând accesul la documentul în litigiu, Parlamentul s-a întemeiat în special pe o excepție prevăzută de Regulamentul 1049/2001 care permite instituțiilor să refuze accesul în cazul în care divulgarea conținutului ar aduce atingere protecției obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit, cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului.

22. Parlamentul a explicat în esență că divulgarea documentului ar aduce atingere atât scopului unei investigații a EPPO, cât și scopului unui audit intern legat de verificarea efectuată de administrația Parlamentului.

23. În primul rând, Parlamentul a arătat că documentul în litigiu face parte dintr-o investigație efectuată de EPPO cu privire la finanțele Grupului ID. Ca răspuns la o întrebare suplimentară din partea echipei de anchetă a Ombudsmanului, Parlamentul a confirmat că investigația EPPO este în curs de desfășurare. Faptul că EPPO a deschis o investigație privind presupusa abatere financiară a Grupului ID a fost raportat pe scară largă în presă, cu referire la o declarație a unui purtător de cuvânt al EPPO.[13] Investigațiile EPPO fac obiectul unor norme stricte de confidențialitate și al unui regim diferit de transparență, care exclude dosarele EPPO de la accesul public.[14]

24. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul consideră că era rezonabil ca Parlamentul să considere că divulgarea documentului ar putea submina scopul investigației în curs a EPPO, atât prin dezvăluirea informațiilor colectate de EPPO, cât și prin influențarea potențială a desfășurării investigației.

25. În al doilea rând, Parlamentul a susținut că divulgarea documentului ar aduce atingere și scopului propriei proceduri interne de verificare privind conturile finale ale grupului ID. Aceasta a reamintit că excepția invocată nu este menită să protejeze auditurile ca atare, ci scopul acestora [15].

26. Inspecția documentului efectuată de echipa de anchetă a Ombudsmanului a confirmat că documentul în litigiu conține evaluarea internă a Parlamentului pregătită în cadrul procedurii care reglementează conturile finale ale grupurilor politice dizolvate.

27. Ombudsmanul consideră că Parlamentul ar putea concluziona în mod rezonabil că divulgarea documentului solicitat în această etapă ar submina procedura sa de verificare în curs.

28. Prin urmare, Ombudsmanul constată că Parlamentul putea invoca excepția privind protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit pentru a refuza accesul la document.

29. Întrucât Ombudsmanul a considerat că invocarea de către Parlament a necesității de a proteja scopul inspecțiilor, investigațiilor și auditurilor este justificată, acesta nu a considerat necesar să analizeze celălalt motiv de refuz invocat de Parlament, și anume excepția referitoare la protecția unui proces decizional în curs.

Interes public superior

30. Excepția invocată de Parlament nu se aplică în cazul în care există un interes public superior care justifică divulgarea [16].

31. Ombudsmanul recunoaște că există un interes public semnificativ pentru transparență în ceea ce privește cheltuirea fondurilor publice de către grupurile politice, în special în cazul în care au fost raportate acuzații de utilizare abuzivă gravă a fondurilor și în cazul în care există o atenție activă din partea mass-mediei. În această privință, argumentele reclamantului subliniază un interes public real și legitim pentru acest subiect. Cu toate acestea, întrebarea care trebuie evaluată este dacă acest interes public este, în acest context specific și în această etapă, suficient pentru a prevala asupra riscului concret ca divulgarea să submineze scopul investigațiilor și al auditurilor în curs.

32. Ombudsmanul consideră că există un interes public puternic de a permite ca atât EPPO, cât și investigațiile și procedurile respective ale Parlamentului privind finanțele Grupului ID să se desfășoare cu toată seninătatea. Întrucât acestea sunt încă în curs de desfășurare, Ombudsmanul consideră că a fost rezonabil ca Parlamentul să constate că echilibrul este în favoarea necesității de a le proteja scopul și, prin urmare, confidențialitatea documentului solicitat.

33. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul nu constată o administrare defectuoasă în decizia Parlamentului de a refuza accesul public la documentul în cauză.

Concluzie

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:

În acest caz, nu a existat o administrare defectuoasă din partea Parlamentului European.

Reclamantul și Parlamentul European vor fi informați cu privire la această decizie.

Teresa Anjinho Ombudsmanul
European

Strasbourg, 25 martie 2026

[1] Pentru mai multe informații, a se vedea https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/en/organisation-and-rules/organisation/political-groups

[2] Cuprins În temeiul Regulamentului 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei: http://data.europa.eu/eli/reg/2001/1049/oj.

[3] În cazul în care Reclamantul a menționat un articol în Die Zeit (https://www.zeit.de/politik/2025-07/id-fraktion-europaparlament-finanzskandal-rechtsextremismus-afd) și Le Monde (https://www.lemonde.fr/les-decodeurs/article/2025/07/03/le-rn-et-ses-allies-menaces-par-une-nouvelle-affaire-de-detournements-financiers-au-parlement-europeen_6617477_4355770.html).

[4] În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță și cu articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul 1049/2001.

[5] În cazul în care Articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul 1049/2001.

[6] Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul 1049/2001.

[7] Parlamentul a făcut trimitere la hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 6 iulie 2006, Franchet și Byk/Comisia, cauzele conexate T-391/03 și T-70/04, punctul 113, disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:62003TJ0391.

[8] Procedura este prevăzută la articolele 1.3.2 și 2.7 din Normele privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 400, în conformitate cu articolul 33 alineatul (7) și cu articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al Parlamentului.

[9] Parlamentul a făcut trimitere la jurisprudența UE, în special la hotărârile Curții din 21 septembrie 2010, Suedia și alții/API și Comisia, cauzele conexate C-514/07 P, C-528/07 P și C-532/07 P, punctele 156-159, disponibile la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:62007CA0514; și Hotărârea din 5 septembrie 2024, ClientEarth/Comisia, C-249/23 P, punctul 54, disponibilă la adresa: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=289814&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=7183520

[10] A se vedea Hotărârea din 21 aprilie 2021, Pech/Consiliul, T-252/19, punctul 91, disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:62019TJ0252

[11] Articolul 108 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1939 (Regulamentul EPPO), disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2017/1939/oj/eng

[12] Parlamentul a furnizat următorul link: https://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2024_2029/plmrep/COMMITTEES/CONT/DV/2025/09-04/20250902_ID_Opinion_EN.pdf

[13] A se vedea https://www.belganewsagency.eu/european-public-prosecutor-opens-investigation-into-former-far-right-id-group-in-eu-parliament

[14] A se vedea, în special, articolul 108 din Regulamentul EPPO referitor la „Confidențialitate și secret profesional”, care conține o obligație de confidențialitate pentru toate informațiile primite de EPPO. În plus, articolul 109 alineatul (1) din Regulamentul privind EPPO prevede că „Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului se aplică altor documente decât dosarele, inclusiv imaginilor electronice ale dosarelor respective”. A se vedea https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2017/1939/oj/eng

[15] A se vedea Hotărârea Tribunalului din 19 noiembrie 2014, Ntouvas/ECDC, T-223/12, punctul 28, disponibilă la adresa: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=F67869B2BCD58C0A18CBB8FBB384B99B?text=&docid=159783&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=1109549.

[16] Sistemul de excepții prevăzut la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001, în special la alineatul (2), se întemeiază pe o evaluare comparativă a intereselor opuse într‐o situație dată, și anume, pe de o parte, interesele care ar fi favorizate de divulgarea documentelor în cauză și, pe de altă parte, cele care ar fi periclitate de o astfel de divulgare. Decizia adoptată cu privire la o cerere de acces la documente depinde de interesul care trebuie să prevaleze în speță (a se vedea Hotărârea din 14 noiembrie 2013, LPN și Finlanda/Comisia, C‐514/11 P și C‐605/11 P, punctul 42, disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A62011CJ0514).