Contextul plângerii

1. Principalul organ de guvernanță al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) este consiliul său de administrație.[1] Consiliul de administrație este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și un reprezentant al Comisiei Europene. Comitetul se reunește de aproximativ patru ori pe an și oferă Europol orientări strategice, supraveghindu-i în același timp activitățile. În conformitate cu Regulamentul privind Europol [2], rezumatele rezultatelor reuniunilor Consiliului de administrație sunt publicate pe site-ul internet al Europol [3]. În ceea ce privește guvernanța de zi cu zi, un director executiv conduce Europol, asistat de trei directori adjuncți.

2. La 9 aprilie 2024, reclamantul a depus o cerere de acces public la procesele-verbale complete ale reuniunilor Consiliului de administrație al Europol și ale reuniunilor Comitetului executiv al Europol care au avut loc între 1 septembrie 2023 și data cererii de acces.

3. În răspunsul său inițial din mai 2024, Europol a identificat procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație al Europol din 10-11 octombrie 2023 și 12-13 decembrie 2023 ca intrând în domeniul de aplicare al cererii de acces. Europol a refuzat accesul la cele două documente în întregime. În acest sens, Comisia a invocat patru excepții în temeiul legislației UE privind accesul public la documente [Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 ^[4]]. Mai precis, Europol a susținut că divulgarea documentelor ar putea submina protecția interesului public în ceea ce privește siguranța publică ^[5], viața privată și integritatea persoanei ^[6], scopul auditurilor ^[7] și procesele decizionale în curs și închise ale Europol ^[8]. Europol nu a identificat un interes public superior care să justifice divulgarea.

4. Reclamantul a solicitat Europol să își revizuiască poziția cu privire la cererea de acces (prin depunerea unei „cereri de confirmare”), contestând aplicarea de către Europol a excepțiilor de la accesul public și refuzul său de a acorda acces parțial.

5. În urma deciziei sale de confirmare din iulie 2024, Europol a acordat reclamantului acces parțial la cele două documente în litigiu. Pentru a justifica ocultările rămase, Europol s-a bazat pe excepțiile invocate în etapa inițială și a adăugat alte două excepții la accesul public, susținând că unele dintre informațiile ocultate ar putea submina protecția interesului public în ceea ce privește relațiile internaționale ^[9] și a consultanței juridice ^[10]. Europol a reiterat faptul că nu a identificat un interes public superior care să justifice divulgarea.

6. Nemulțumit de acest rezultat, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în octombrie 2024.

Ancheta

7. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la decizia Europol de a acorda doar un acces parțial la documentele solicitate în temeiul Regulamentului 1049/2001.

8. În cursul anchetei, echipa de anchetă a Ombudsmanului a examinat cele două documente în litigiu.

Propunerea Ombudsmanului pentru o soluție

9. Ombudsmanul a recunoscut că mandatul Europol implică gestionarea unor informații extrem de sensibile privind anchetele penale, rapoartele serviciilor de informații și evaluările securității publice. Cu toate acestea, Europol are în continuare obligații în temeiul Regulamentului 1049/2001. Pe baza anchetei sale, Ombudsmanul a considerat că Europol ar fi trebuit să acorde publicului un acces mai larg la procesele-verbale ale reuniunilor solicitate, din motivele prezentate mai jos.

10. în primul rând, Ombudsmanul a subliniat că, deși Europol se bucură de o marjă largă de apreciere atunci când stabilește dacă divulgarea unui document ar aduce atingere protecției interesului public în ceea ce privește siguranța publică și relațiile internaționale, acesta este în continuare obligat să demonstreze un „risc specific și real” care este previzibil în mod rezonabil și nu pur ipotetic [11]. Ombudsmanul a observat că examinarea documentelor solicitate a arătat că nu este clar modul în care ar apărea un astfel de risc în cazul în care ar fi divulgate unele dintre informațiile ocultate pe baza acestor excepții de la accesul public. Deși mai multe subiecte de discuție menționate ar putea viza securitatea publică sau relațiile internaționale, reflectarea acestor discuții ale Consiliului de administrație în procesul-verbal al reuniunii nu este detaliată sau specifică pe parcursul întregului proces-verbal. Mai degrabă, unele dintre informațiile ocultate păreau să fie generice.

11. În al doilea rând, Ombudsmanul a subliniat că, pentru a refuza accesul la părți ale unui document pentru a proteja consultanța juridică, o instituție trebuie să stabilească faptul că documentul sau părți ale acestuia se referă la consultanță juridică. Apoi, trebuie să se examineze dacă divulgarea ar submina interesul instituției de a solicita și de a primi consultanță juridică sinceră, obiectivă și cuprinzătoare.^[12] Deși inspecția documentelor solicitate a confirmat că acestea reflectă discuțiile și actualizările privind situația actuală a supravegherii Europol de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, Ombudsmanul a considerat că acestea nu par să conțină consultanță juridică cu privire la aceste aspecte și că, prin urmare, nu este clar de ce Europol s-a bazat pe această excepție pentru a oculta părțile relevante ale procesului-verbal al reuniunii.

12. În al treilea rând, Ombudsmanul nu era convins că Europol se putea baza în mod rezonabil pe excepția pentru protecția obiectivelor auditurilor. Deși inspecția documentelor a confirmat că unele dintre informațiile ocultate se refereau la audituri ale Europol, nu a fost clar dacă acele părți ale documentelor conțin „detalii sensibile”. Ombudsmanul a adăugat că, în orice caz, nu este convins că divulgarea acestor informații ar submina scopul acestor audituri și a solicitat Europol să ia în considerare dacă auditurile menționate au fost încheiate atunci când răspunde la propunerea sa de soluție.

13. În al patrulea rând, Ombudsmanul a constatat că Europol a aplicat excepția pentru protecția unui proces decizional în sens prea larg. Ea a observat că Europol pare să fi aplicat această excepție la trei categorii diferite de informații: (i) informații destinate uzului intern, (ii) informații referitoare la relațiile internaționale și răspunsurile autorităților de aplicare a legii și (iii) informații privind opiniile reprezentanților statelor membre. Deși informațiile referitoare la cea de a doua categorie pot intra în domeniul de aplicare al excepțiilor pentru protecția interesului public în ceea ce privește siguranța publică și relațiile internaționale, Ombudsmanul a considerat că Europol nu a justificat suficient modul în care divulgarea oricăreia dintre cele trei categorii de informații i-ar submina grav procesul decizional.^[13] În ceea ce privește cea de a treia categorie, Ombudsmanul a reamintit Europol că poate, în caz de îndoială, să consulte [14] statele membre relevante cu privire la posibila divulgare a opiniilor lor.

14. În cele din urmă, în ceea ce privește posibila existență a unui interes public superior care justifică divulgarea , Ombudsmanul a subliniat că, în cazul în care Europol ocultează părți ale documentelor pe baza excepțiilor pentru protecția consultanței juridice, a scopului auditurilor sau a procesului său decizional, este necesar să se evalueze posibila existență a unui interes public superior care justifică divulgarea. Întrucât rezumatele publicate ale rezultatelor reuniunilor Consiliului de administrație [15] au un conținut destul de limitat, Ombudsmanul a susținut că este cu atât mai important ca Europol să acorde un acces cât mai larg posibil la procesele-verbale detaliate, dacă i se solicită acest lucru.

15. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul a propus [16] ca Europol să își reconsidere poziția cu privire la cererea de acces public în vederea acordării unui acces mai larg la documentele solicitate și să furnizeze justificări suplimentare pentru orice ocultări rămase.

16. În plus, Ombudsmanul a solicitat Europol să clarifice dacă au fost identificate toate procesele-verbale ale reuniunilor, deoarece reuniunile Consiliului de administrație au avut loc, de asemenea, la 26 ianuarie 2024 (rezumat publicat la 23 februarie 2024) și la 19-20 martie 2024 (rezumat publicat la 10 aprilie 2024). Prin urmare, procesele-verbale ale acestor reuniuni ar intra aparent în domeniul de aplicare al cererii de acces a reclamantului, care acoperă perioada cuprinsă între 1 septembrie 2023 și 9 aprilie 2024.

Răspunsul Europol la propunerea de soluție și observațiile reclamantului cu privire la răspuns

17. În răspunsul său la propunerea de soluție a Ombudsmanului [17], Consiliul de administrație al Europol a recunoscut că Europol are obligații în temeiul Regulamentului 1049/2001 în temeiul articolului 65 alineatul (1) din Regulamentul Europol. Acesta a susținut că procesele-verbale detaliate ale reuniunilor sale intră, prin natura lor, sub incidența excepției privind protecția procesului decizional [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001], deoarece sunt elaborate pentru uz intern și reflectă avize în cadrul deliberărilor și/sau al consultărilor preliminare într-un context fără caracter legislativ. Consiliul de administrație este preocupat de faptul că discuțiile libere și sincere care au loc în timpul reuniunilor sale ar fi subminate și că marja de reflecție și de negociere a membrilor consiliului ar fi limitată, în cazul în care astfel de procese-verbale ale reuniunilor ar fi divulgate. Această preocupare este exacerbată de contextul strategic și operațional sensibil al cooperării în materie de aplicare a legii în care își desfășoară activitatea Europol.

18. Prin urmare, Consiliul de administrație al Europol a considerat în răspunsul său că procesele-verbale detaliate ale reuniunilor sale „fac încă din faza de proiectare obiectul obligației de păstrare a secretului și de confidențialitate” și că divulgarea acestora „ar submina în mod grav însăși rațiunea unor astfel de reuniuni și [ar constitui] un obstacol previzibil și nu ipotetic în calea calității, a imparțialității și a „diversității de gândire” care sunt esențiale pentru procesul decizional în mediul sensibil al Europol”.

19. În plus, Consiliul de administrație al Europol a susținut că articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001 ar trebui interpretat în coroborare cu articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul Europol, care impune publicarea proactivă a rezumatelor rezultatelor reuniunilor sale. Aceasta a susținut că această dispoziție implică faptul că legiuitorul a recunoscut caracterul sui generis al procesului-verbal detaliat al reuniunii.

20. Pe baza unei interpretări combinate a articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001 și a articolului 65 alineatul (4) din Regulamentul Europol, Consiliul de administrație al Europol a concluzionat că există o prezumție generală de nedivulgare [18] pentru deliberările sale și că „satisfacerea interesului public în ceea ce privește un acces suficient de transparent la deliberările [Consiliului de administrație] al Europol trebuie, în principiu, să fie asigurată prin sinteze mai bogate, mai degrabă decât printr-un acces mai larg la procesele-verbale care intră, ca atare, [...] sub incidența articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001”.

21. În cele din urmă, Consiliul de administrație al Europol a adăugat că controlul democratic al activităților Europol este asigurat de rolul de supraveghere al Grupului mixt de control parlamentar (JPSG), care reunește Parlamentul European și parlamentele naționale.

22. Cu toate acestea, Consiliul de administrație al Europol a fost de acord cu Ombudsmanul că rezumatele publicate ale rezultatelor reuniunilor sale sunt „destul de limitate în ceea ce privește conținutul, în măsura în care nu mai sunt suficient de bine echipate pentru a satisface pe deplin interesul public”. Prin urmare, Comisia s-a angajat să „[își rafineze] abordarea cu privire la astfel de rezumate prin completarea informațiilor puse la dispoziție în prezent în acestea cu o înregistrare mai detaliată a lucrărilor comitetului pentru a spori vizibilitatea din faza de proiectare a discuțiilor sale”.

23. Cu toate acestea, în ceea ce privește procesul-verbal detaliat al reuniunii în discuție în prezenta cauză, Consiliul de administrație al Europol a indicat că verificase deja, în etapa de confirmare, ce acces public putea fi acordat pentru a completa informațiile disponibile în rezumatele publice. Deși mai multe excepții pentru a justifica ocultările din procesul-verbal în litigiu au fost invocate în etapa de confirmare, Consiliul de administrație al Europol a considerat că se poate întemeia pe o prezumție generală de nedivulgare întemeiată pe articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001 și pe articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul Europol și că nu trebuie să efectueze o evaluare individuală a procesului-verbal al reuniunii. În consecință, aceasta nu a acordat acces suplimentar la documentele solicitate.

24. Consiliul de administrație al Europol a clarificat, de asemenea, că nu a fost elaborat niciun proces-verbal detaliat al reuniunii din 26 ianuarie 2024 și că procesul-verbal al reuniunii din 19-20 martie 2024 a fost adoptat abia la 18 iunie 2024, așadar după ce reclamantul și-a prezentat cererea de acces. Între timp, ultimul proces-verbal a fost totuși publicat parțial ca răspuns la o altă cerere de acces [19].

25. În observațiile sale adresate Ombudsmanului, reclamantul a remarcat că este dezamăgit și alarmat de răspunsul Europol. Deși au salutat publicarea unor rezumate mai detaliate ale rezultatelor reuniunilor Consiliului de administrație, aceștia au subliniat importanța accesului la procesele-verbale ale reuniunilor, având în vedere rolul central al Consiliului de administrație în procesul decizional al Europol. În această privință, reclamantul a adăugat că rolul de control al JPSG nu poate, în niciun caz, să înlocuiască sau să slăbească obligațiile de transparență ale Europol.

26. Reclamantul a susținut că Europol urmărește să își reducă obligațiile în materie de transparență prin excluderea unei excepții de la Regulamentul 1049/2001 pentru consiliul său de administrație. Acestea au considerat că articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul Europol este menit să completeze obligațiile de transparență ale Europol în temeiul Regulamentului 1049/2001 și au subliniat că articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul Europol prevede în mod explicit că Regulamentul 1049/2001 se aplică documentelor deținute de Europol. În plus, reclamantul a afirmat că existența unei prezumții generale de nedivulgare a proceselor-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație nu este susținută de jurisprudența invocată (în care Curtea de Justiție a respins existența unei prezumții generale de nedivulgare) și că Europol a oferit în numeroase rânduri acces parțial la aceste procese-verbale.

27. În cele din urmă, reclamantul și-a exprimat regretul cu privire la faptul că Europol nu a furnizat o motivare suplimentară pentru ocultările sale în procesul-verbal al reuniunii în cauză.

Evaluarea Ombudsmanului în urma propunerii de soluție

28. Ombudsmanul salută angajamentul Europol de a oferi mai multe detalii în rezumatele sale publicate cu privire la rezultatele reuniunilor Consiliului de administrație pentru a spori transparența procesului său decizional. De la răspunsul Europol la propunerea de soluție a Ombudsmanului, rezumatul reuniunii Consiliului de administrație din 25-26 iunie 2025 a fost publicat [20] și comunicat Ombudsmanului, care salută nivelul sporit de detaliere. După cum a susținut Ombudsmanul înainte de [21], transparența proactivă este unul dintre principalele mijloace de asigurare a încrederii publicului în acțiunile administrației UE.

29. Acestea fiind spuse, Ombudsmanul subliniază că eforturile Europol de a publica în mod proactiv rezumate ale rezultatelor reuniunilor Consiliului de administrație nu exonerează agenția de obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului 1049/2001. În mod similar, supravegherea JPSG nu modifică obligațiile de transparență ale Europol. Articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul Europol stabilește în mod explicit că Regulamentul 1049/2001 se aplică documentelor deținute de Europol, inclusiv proceselor-verbale detaliate ale reuniunilor Consiliului său de administrație.

30. În răspunsul său la propunerea de soluție a Ombudsmanului, Europol a susținut că există o prezumție generală de nedivulgare pentru procesele-verbale detaliate ale reuniunilor Consiliului său de administrație, pentru a proteja discuțiile libere și sincere din cadrul reuniunilor și marja de manevră a membrilor Consiliului de administrație pentru a reflecta și a negocia. În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001, Europol a considerat că procesul-verbal detaliat al reuniunii nu ar trebui divulgat pentru a garanta calitatea, imparțialitatea și „diversitatea gândirii” procesului decizional al consiliului de administrație.

31. Ombudsmanul observă că, pentru ca o prezumție generală să fie recunoscută, trebuie să se demonstreze că este previzibil în mod rezonabil că divulgarea unei anumite categorii de documente ar putea aduce atingere interesului protejat de excepția în cauză [22]. În plus, Curtea de Justiție a subliniat că prezumțiile generale trebuie interpretate și aplicate în mod strict. În cauza citată de Europol, Curtea de Justiție a constatat că Comisia Europeană nu se putea baza pe o prezumție generală de nedivulgare pentru a refuza accesul la documentele întocmite în contextul unei evaluări a impactului. Curtea a constatat că referirile generale la necesitatea de a păstra un spațiu de deliberare sau la posibilitatea unor presiuni sau influențe externe care afectează în mod negativ procesul decizional al unei instituții nu sunt suficiente pentru a stabili o astfel de prezumție [23].

32. Astfel cum a statuat Tribunalul, utilizarea prezumțiilor generale „nu este un aspect nesemnificativ”, deoarece acestea „restricționează principiul fundamental al transparenței”; prin urmare, „utilizarea unor astfel de prezumții trebuie să se bazeze pe motive rezonabile și convingătoare”[24]. Astfel cum a afirmat anterior Ombudsmanul, prezumțiile generale implică riscul ca instituțiile să le invoce în mod automat, fără a lua în considerare circumstanțele specifice ale cazului de față [25].

33. Mai recent, Tribunalul [26] a stabilit că, în fiecare dintre cazurile în care o prezumție generală de nedivulgare a fost recunoscută de instanțele UE, refuzul de a acorda accesul se referea la un set de documente care au fost clar definite prin faptul că toate făceau parte dintr-un dosar referitor la proceduri administrative sau judiciare în curs [27]. În plus, Tribunalul a subliniat că, în cazul în care documentele în cauză se încadrează într-un anumit domeniu al dreptului Uniunii, prezumțiile generale de nedivulgare se bazează pe faptul că excepțiile prevăzute de Regulamentul 1049/2001 nu pot fi interpretate fără a ține seama de normele specifice care reglementează accesul la aceste documente [28]. În sfârșit, Tribunalul a observat că aplicarea prezumțiilor generale este dictată în esență de necesitatea imperativă de a asigura buna funcționare a procedurilor în cauză și de a garanta că obiectivele acestora nu sunt puse în pericol [29].

34. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul consideră că Europol nu se poate baza pe o prezumție generală de nedivulgare pentru a refuza accesul la procesele-verbale detaliate ale reuniunilor Consiliului său de administrație. O astfel de prezumție nu este susținută de jurisprudența prezentată mai sus. Argumentele invocate de Europol sunt prea generale pentru a demonstra că procesul-verbal al reuniunii aparține unei categorii de documente care ar trebui să fie protejate de o astfel de prezumție. În special, examinarea procesului-verbal al reuniunii de către echipa de anchetă a Ombudsmanului a arătat că este posibilă ocultarea părților care nu pot fi divulgate. Ombudsmanul ia act, de asemenea, de faptul că Europol a acordat acces parțial la procesul-verbal al reuniunii în cauză și la procesul-verbal al reuniunii Consiliului de administrație din 19-20 martie 2024, ca răspuns la o altă cerere de acces. În consecință, păstrarea confidențialității acestor procese-verbale, în integralitatea lor și fără a lua în considerare conținutul lor, nu pare a fi necesară pentru a asigura discuțiile sincere în cadrul reuniunilor consiliului de administrație.

35. Prin urmare, Ombudsmanul se așteaptă ca Europol să continue să efectueze o evaluare individuală a proceselor-verbale detaliate ale reuniunilor Consiliului său de administrație, ca răspuns la cererile de acces public în temeiul Regulamentului 1049/2001. Ea va face o sugestie corespunzătoare mai jos.

36. În ceea ce privește amploarea accesului parțial acordat la procesele-verbale ale reuniunilor în discuție în prezenta anchetă, Ombudsmanul regretă că Europol, ca răspuns la propunerea sa de soluție, nu a acordat acces parțial suplimentar la acestea și nici nu a furnizat justificări suplimentare pentru ocultările pe care le-a aplicat. Deși Ombudsmanul recunoaște că discuțiile din cadrul Consiliului de administrație al Europol pot aborda subiecte sensibile legate de asigurarea respectării legii în cadrul UE, restricțiile privind dreptul fundamental de acces public trebuie să fie justificate prin explicarea modului în care un interes protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul 1049/2001 ar fi subminat prin divulgarea (unei părți a) unui document. Astfel cum a susținut recent Ombudsmanul [30], Europol ar trebui să ofere solicitanților de acces public o motivare suficient de detaliată, care să le permită să înțeleagă de ce accesul (integral) nu poate fi acordat.

37. În general, deși Ombudsmanul salută nivelul sporit de detaliere din rezumatele publicate de Europol cu privire la rezultatele reuniunilor Consiliului său de administrație, acesta regretă că Europol nu a acordat un acces parțial suplimentar la procesele-verbale specifice ale reuniunilor în cauză în ancheta sa. Având în vedere că Europol și-a confirmat poziția ca răspuns la propunerea sa de soluție, Ombudsmanul consideră că urmărirea chestiunii în contextul acestui caz nu ar servi niciunui scop. Cu toate acestea, Ombudsmanul se așteaptă ca Europol să țină seama de evaluarea sa detaliată atunci când se ocupă de viitoarele cereri de acces public la procesele-verbale ale reuniunilor, cum ar fi cele în cauză.

Concluzie

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:

Deși Ombudsmanul salută nivelul sporit de detaliere din rezumatele publicate de Europol cu privire la rezultatele reuniunilor Consiliului său de administrație, acesta regretă că Europol nu a acordat un acces parțial suplimentar la procesele-verbale specifice ale reuniunilor în cauză în ancheta sa. Având în vedere că Europol și-a confirmat poziția ca răspuns la propunerea de soluție a Ombudsmanului, Ombudsmanul consideră că urmărirea chestiunii în contextul acestui caz nu ar servi niciunui scop. Cu toate acestea, Ombudsmanul se așteaptă ca Europol să țină seama de evaluarea sa detaliată atunci când se ocupă de viitoarele cereri de acces public la procesele-verbale ale reuniunilor, cum ar fi cele în cauză.

Reclamantul și Europol vor fi informați cu privire la această decizie.

Sugestie de îmbunătățire

Europol ar trebui să continue să efectueze o evaluare individuală a proceselor-verbale detaliate ale reuniunilor Consiliului său de administrație, ca răspuns la viitoarele cereri de acces public în temeiul Regulamentului 1049/2001.

Teresa Anjinho Ombudsmanul
European

Strasbourg, 02/12/2025

[1] Pentru mai multe informații, a se vedea: https://www.europol.europa.eu/about-europol/governance-accountability.

[2] Articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul 2016/794 din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol): https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A02016R0794-20220628.

[3] A se vedea: https://www.europol.europa.eu/publications-events/publications/europol-management-board-meetings-summaries.

[4] Regulamentul 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX%3A32001R1049, aplicabil Europol în conformitate cu articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul 2016/794. Normele detaliate de aplicare a Regulamentului 1049/2001 sunt stabilite în Decizia Consiliului de administrație al Europol din 13 decembrie 2016, disponibilă la adresa: https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/documents/decision_of_the_mb_rules_applying_reg_1049_2001.pdf.

[5] Articolul 4 alineatul (1) litera (a) prima liniuță din Regulamentul 1049/2001.

[6] Articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 1049/2001. Reclamantul nu contestă aplicarea acestei excepții. Prin urmare, cererea sa nu intră în domeniul de aplicare al prezentei anchete.

[7] Articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul 1049/2001.

[8] Articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001.

[9] Articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță din Regulamentul 1049/2001.

[10] Articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul 1049/2001.

[11] Hotărârea Tribunalului din 27 noiembrie 2019, Izuzquiza și Semsrott/Frontex, T-31/18, punctele 65-66: https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?num=T-31/18.  

[12] Hotărârea din 1 iulie 2008, Suedia & Turco/Consiliul, C-39/05 P și C-52/05 P, punctele 37-45: https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?num=C-39/05&language=en.

[13] Hotărârea din 7 iunie 2011, Toland/Parlamentul, T-471/08, punctele 71 și 78: https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=T-471/08.

[14] În conformitate cu articolul 4 alineatele (4) și (5) din Regulamentul 1049/2001.

[15] În conformitate cu articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul 2016/794.

[16] Propunerea de soluție a Ombudsmanului este disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/solution/215619.

[17] Răspunsul Europol la propunerea de soluție a Ombudsmanului este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/doc/correspondence/215620.

[18] Europol face trimitere la următoarea jurisprudență pentru a-și susține poziția: Hotărârea din 22 ianuarie 2020, PTC Therapeutics International/EMA, C-175/18P, disponibilă la adresa: https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&td=ALL&num=C-175/18%20P și hotărârea din 4 septembrie 2018, ClientEarth/Comisia, C-57/16 P, punctele 79-80, disponibile la adresa: https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-57/16%20P.

[19] Disponibilă la adresa: https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/Minutes_of_the_136th_meeting_of_the_Management_Board_19-20_March_2024.pdf.

[20] Rezumatul public al celei de a 143-a reuniuni a Consiliului de administrație, disponibil la adresa: https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/MB_143__Public_Summary_25-26_June_2025.pdf.

[21] Recomandarea privind timpul necesar Comisiei Europene pentru a trata cererile de acces public la documente (ancheta strategică OI/2/2022/OAM), punctul 54, disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/recommendation/en/167661.

[22] Hotărârea ClientEarth/Comisia, C-57/16 P, punctul 80.

[23] ClientEarth/Comisia, C-57/16 P, punctele 102-109.

[24] Hotărârea din 25 septembrie 2014, Spirlea/Comisia, T-306/12, punctul 52, disponibilă la adresa: https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=T-306/12.  

[25] Propunere a Ombudsmanului European pentru o soluție în cazul 1379/2020/MAS privind refuzul Comisiei Europene de a acorda acces la documentele pregătitoare referitoare la măsurile antidumping privind importurile de elemente de fixare din fier sau oțel din China, disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/solution/en/138837. A se vedea, de asemenea: Decizia privind refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la o notă referitoare la avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind politicile și practicile Israelului în teritoriile palestiniene ocupate (855/2025/ACB), disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/215601. 

[26] Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2025, Nouwen/Consiliul, T‑255/24, disponibilă la adresa: https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&td=ALL&num=T-255/24.

[27] Hotărârea Nouwen/Consiliul, citată anterior (punctul 97). 

[28] Hotărârea Nouwen/Consiliul, citată anterior (punctul 98). 

[29] Hotărârea Nouwen/Consiliul, citată anterior (punctul 99). 

[30] Decizie privind modul în care Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a tratat o cerere de acces public la documente referitoare la aspectele legate de drepturile fundamentale ale activității sale (cauza 851/2024/SF), disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/214746.