Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?
- RO Română
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.
Decizie în cazul 73/2021/MIG privind refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la un document privind exportul de bovine de reproducție către țări terțe
Decizie
Caz 73/2021/MIG - Deschis la Marți | 12 ianuarie 2021 - Decizie din Joi | 04 martie 2021 - Instituţia vizatǎ Comisia Europeană ( Soluţionate de instituţie ) - Ţară Germania
Cazul a vizat o cerere de acces public la o listă care conține informații privind transporturile de bovine vii din Germania către țări din afara UE.
Comisia a acordat reclamantului acces la părți ale listei, ocultând numele autorităților locale responsabile cu aprobarea transporturilor în cauză pe baza necesității de a proteja datele cu caracter personal. În cursul anchetei, Comisia a acordat reclamantului acces nerestricționat la lista solicitată.
Ombudsmanul a salutat divulgarea listei, dar regretă întârzierea considerabilă în tratarea de către Comisie a cererii de acces a reclamantului. Comisia a explicat că a fost supusă unei presiuni deosebite din cauza volumului mare de muncă generat de pandemia de COVID-19. Ombudsmanul a închis ancheta, solicitând Comisiei să se asigure că nu vor apărea întârzieri similare în viitor.
Contextul plângerii
1. Reclamantul, un jurnalist care reprezintă un post public de televiziune german, investighează transportul de animale vii din UE către țări terțe [1].
2. În martie 2020, reclamantul a solicitat Comisiei să acorde acces public [2] la informațiile înregistrate în baza de date TRACES [3] a Comisiei. În special, reclamantul a solicitat o listă de date privind exporturile de bovine de reproducție din Germania către țări din afara UE, care să acopere anul 2019, precum și lunile ianuarie și februarie 2020. El a dorit o listă care să indice autoritatea locală responsabilă, numărul de transporturi care au avut loc, numărul de bovine exportate și țările de destinație ale acestor transporturi.
3. Informațiile solicitate proveneau de la autoritățile germane, pe care Comisia le-a consultat [4] și care s-au opus divulgării anumitor informații, și anume numele autorităților locale competente responsabile cu aprobarea transporturilor în cauză [5]. Ulterior, Comisia a acordat reclamantului acces la părți din lista solicitată extrase din baza de date TRACES, ocultând informațiile indicate de autoritățile germane.
4. În urma unei cereri de reexaminare din partea reclamantului (o așa-numită „cerere de confirmare”), Comisia a consultat din nou autoritățile germane. Întrucât nu s-au mai opus comunicării constatărilor, Comisia a acordat reclamantului acces deplin la listă în iunie 2020.
5. La 3 iunie 2020, reclamantul a adresat Comisiei o cerere similară de acces public, solicitând o listă care să conțină aceleași informații privind transporturile de bovine de reproducție ca cea comunicată, dar care să se refere la perioada martie-iunie 2020.
6. Comisia a consultat autoritățile germane, care s-au opus din nou divulgării numelor autorităților locale competente. Acestea au susținut că divulgarea ar aduce atingere vieții private și integrității medicilor veterinari în cauză, care, pe baza acestor informații, ar putea fi identificați.
7. La 8 iulie 2020, Comisia a acordat reclamantului acces la părți din lista solicitată, ocultând numele autorităților locale competente.
8. La 23 iulie 2020, reclamantul a depus o cerere de confirmare.
9. Întrucât nu a primit niciun răspuns, reclamantul a trimis o atenționare Comisiei la 17 august 2020.
10. La 19 august 2020, Comisia l-a informat pe reclamant că nu a fost în măsură să răspundă la cererea sa de confirmare în termenul stabilit, deoarece aștepta încă observațiile autorităților germane.
11. La 21 august 2020, după ce a solicitat să fie actualizat, Comisia l-a informat pe reclamant că, între timp, a primit observațiile autorităților germane, precizând că va răspunde la cererea sa de confirmare cât mai curând posibil.
12. La 4 septembrie 2020, reclamantul a trimis o altă scrisoare de atenționare. În răspunsul său din 14 septembrie 2020, Comisia a afirmat că nu a fost încă în măsură să colecteze toate elementele necesare pentru a lua o decizie. Aceasta a afirmat din nou că va răspunde cererii de confirmare a reclamantului cât mai curând posibil.
13. După ce a trimis încă două atenționări, la care Comisia nu a răspuns, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în ianuarie 2021.
Ancheta
14. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la (i) refuzul Comisiei de a acorda acces public deplin la documentul solicitat și (ii) netratarea de către Comisie a cererii de confirmare a reclamantului în termenul stabilit.
15. În cursul anchetei, echipa de anchetă a Ombudsmanului a examinat documentul solicitat, precum și o parte din corespondența Comisiei cu autoritățile germane care a fost consultată.
16. La 2 martie 2021, Comisia a comunicat integral lista solicitată (a se vedea punctul 23 de mai jos).
Argumente prezentate Ombudsmanului
17. Comisia a susținut că nu poate acorda acces public integral la lista solicitată, deoarece divulgarea numelor autorităților locale competente ar putea pune în pericol viața privată și integritatea medicilor veterinari în cauză [6].
18. În cererea sa de confirmare, reclamantul a făcut referire la normele UE privind protecția și bunăstarea animalelor, care, a susținut el, sunt aplicabile și în afara UE, și anume transporturilor între statele membre ale UE și țările terțe care implică o călătorie de lungă durată pentru animalele în cauză [7]. Reclamantul a subliniat că este de competența biroului veterinar responsabil din statul membru al UE respectiv să asigure respectarea acestor norme. În acest scop, biroul veterinar responsabil trebuie să verifice dacă sunt prevăzute suficiente opriri pentru o anumită călătorie și dacă există instalații adecvate („locuri de odihnă”) la opririle respective care să permită îngrijirea corespunzătoare a animalelor transportate.
19. Reclamantul a adăugat că un birou veterinar dintr-o țară terță a informat autoritățile germane că nu există locuri de odihnă certificate pentru călătoriile pe teritoriul său și pe teritoriul țărilor învecinate. Pe baza anchetei sale, reclamantul a suspectat că autoritățile germane au aprobat totuși călătorii către țările respective în perioada relevantă (martie-iunie 2020).
20. Reclamantul a considerat că există un interes public specific pentru divulgarea informațiilor ocultate, și anume un interes pentru respectarea și asigurarea respectării normelor UE privind protecția și bunăstarea animalelor. El a susținut că, într-o societate democratică, mass-media trebuie să aibă posibilitatea de a verifica dacă normele UE sunt puse în aplicare și dacă autoritățile competente exercită controlul necesar, precum și de a descoperi posibile deficite structurale.
21. Reclamantul a subliniat, de asemenea, decizia Comisiei cu privire la cererea sa anterioară de acces, în care a divulgat aceleași informații referitoare la o perioadă anterioară.
22. Reclamantul a concluzionat că, în acest caz, interesul public de a ști dacă și în ce mod sunt puse în aplicare drepturile animalelor trebuie să prevaleze și că lista solicitată ar trebui, prin urmare, să fie divulgată în întregime.
23. La 10 februarie 2021, Comisia a luat o decizie cu privire la cererea de confirmare a reclamantului. Aceasta a afirmat că argumentele prezentate de autoritățile germane nu au fost suficiente pentru a justifica aplicarea necesității de a proteja viața privată și integritatea persoanelor. Prin urmare, Comisia a decis să acorde reclamantului acces deplin la lista solicitată, cu condiția ca autoritățile germane să nu inițieze acțiuni în justiție în termen de zece zile lucrătoare. După expirarea acestui termen, Comisia a comunicat reclamantului lista completă (la 2 martie 2021).
24. În ceea ce privește durata procedurii, reclamantul a susținut că Comisia nu a respectat termenul prevăzut atunci când a prelucrat cererea sa de confirmare [8]. De asemenea, reclamantul a observat că Comisia nu a explicat motivul întârzierii și a declarat că a solicitat informații în timp util pentru activitatea sa de jurnalist.
25. În cursul anchetei, Comisia a explicat că departamentul său responsabil cu tratarea cererii de acces a reclamantului [9] a fost supus unei presiuni deosebite din cauza volumului mare de muncă generat de pandemia de COVID-19.
Evaluarea Ombudsmanului
26. Ombudsmanul salută decizia Comisiei de a divulga lista solicitată. Ea observă că Comisia a luat această decizie, în pofida faptului că autoritățile germane, de la care provin datele relevante, s-au opus divulgării. Ea consideră că plângerea a fost soluționată.
27. În ceea ce privește întârzierea care a avut loc în acest caz, Ombudsmanul ia act de faptul că Regulamentul 1049/2001 impune instituțiilor UE să trateze cererile de acces public cu promptitudine, și anume în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării [10].
28. Ombudsmanul înțelege provocarea fără precedent pe care o reprezintă pandemia de COVID-19 și apreciază că pot apărea întârzieri în astfel de circumstanțe.
29. În plus, lista la care reclamantul solicita accesul provenea de la un terț pe care Comisia trebuia să îl consulte.
30. Cu toate acestea, întârzierea care a avut loc în acest caz nu a fost nesemnificativă. Dimpotrivă, Comisia a răspuns la cererea de confirmare a reclamantului numai după șase luni de la expirarea termenului aplicabil. În plus, începând din septembrie 2020, Comisia nu a mai răspuns la atenționările trimise de reclamant. Aceasta nu i-a furnizat niciun motiv pentru întârzierea suplimentară și nici un termen (cel puțin) indicativ în care să se poată aștepta la un răspuns.
31. De asemenea, este important de remarcat faptul că acest caz se referă la informații la care reclamantului i s-a acordat anterior acces deplin, deși pentru o perioadă de timp diferită.
32. După cum a afirmat în repetate rânduri Ombudsmanul, accesul întârziat este refuzat. Acest lucru este ilustrat în mod clar de prezenta cauză, care a fost introdusă de un jurnalist care a intenționat să utilizeze informațiile cuprinse în documentul solicitat pentru activitatea sa și, prin urmare, s-a bazat pe faptul că acestea i-au fost furnizate în timp util. Ombudsmanul solicită Comisiei să se asigure că întârzieri similare în prelucrarea cererilor de acces public la documente sunt evitate în viitor.
Concluzii
Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarele concluzii:
Comisia a soluționat plângerea prin divulgarea documentului în litigiu în cererea reclamantului de acces public.
Reclamantul și Comisia vor fi informați cu privire la această decizie.
Emily O'Reilly Ombudsmanul
European
Strasbourg, 4.3.2021
[1] A se vedea articolul din 16 iulie 2020: https://www.tagesschau.de/investigativ/mittagsmagazin/tiertransporte-
107~amp.html și raport difuzat în august 2020: https://www.daserste.de/information/politik-weltgeschehen/mittagsmagazin/videos/schwerpunkt-rinderexporte-video-100.html.
[2] În temeiul Regulamentului 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001R1049&from=EN.
[3] TRACES este o platformă online care permite schimbul de date/documente în vederea obținerii certificării necesare pentru importul/exportul/comerțul intra-UE cu animale, produse de origine animală, produse alimentare și hrană pentru animale și plante. Pentru mai multe informații, a se vedea: https://ec.europa.eu/food/animals/traces_en.
[4] În conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul 1049/2001.
[5] În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul 1049/2001.
[6] În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 1049/2001.
[7] Reclamantul a făcut trimitere la hotărârea Curții din 23 aprilie 2015 în cauza Zuchtvieh-Export GmbH/Stadt Kempten, cauza C-424/13: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=163872&pageIndex=0&doclang=EN&mode=req&dir=&occ=first&part=1
[8] În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul 1049/2001, o instituție trebuie să prelucreze o cerere de confirmare în termen de cincisprezece zile lucrătoare. Articolul 8 alineatul (2) permite o prelungire cu încă cincisprezece zile lucrătoare în cazuri excepționale.
[9] Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (SANTE).
[10] Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul 1049/2001.