Contextul plângerii

1. Reclamantul, un jurnalist care reprezintă un post public de televiziune german, investighează transportul animalelor vii din UE către țări terțe^[1].

2. În martie 2020, reclamantul a solicitat Comisiei să acorde acces public^[2] la informațiile înregistrate în baza de date TRACES^[3] a Comisiei. În special, reclamantul a solicitat o listă de date privind exporturile de bovine de reproducție din Germania către țări din afara UE, pentru anul 2019, precum și pentru lunile ianuarie și februarie 2020. El a dorit o listă care să indice autoritatea locală responsabilă respectivă, numărul de transporturi care au avut loc, numărul de bovine exportate și țările de destinație ale acestor transporturi.

3. Informațiilesolicitate proveneau de la autoritățile germane, pe care Comisia le-a consultat^[4], și care s-au opus divulgării anumitor informații, și anume numele autorităților locale competente responsabile cu aprobarea transporturilor în cauză^[5]. Ulterior, Comisia a acordat reclamantului acces la părți din lista solicitată extrase din baza de date TRACES, ocultând informațiile indicate de autoritățile germane.

4. În urma unei cereri de reexaminare din partea reclamantului (o așa-numită „cerere de confirmare”), Comisia a consultat din nou autoritățile germane. Întrucât nu au mai formulat obiecții cu privire la comunicarea constatărilor, Comisia a acordat reclamantului acces deplin la listă în iunie 2020.

5. La 3 iunie 2020, reclamantul a adresat Comisiei o cerere similară de acces public, solicitând o listă care să conțină aceleași informații privind transporturile de bovine de reproducție ca cea divulgată, dar referitoare la perioada martie-iunie 2020.

6. Comisia a consultat autoritățile germane, care s-au opus din nou divulgării denumirilor autorităților locale competente. Acestea au susținut că divulgarea ar aduce atingere vieții private și integrității medicilor veterinari în cauză, care, pe baza acestor informații, ar putea fi identificați.

7. La 8 iulie 2020, Comisia a acordat reclamantului acces la părți din lista solicitată, ocultând numele autorităților locale competente.

8. La 23 iulie 2020, reclamantul a depus o cerere de confirmare.

9. Întrucât nu a primit un răspuns, reclamantul a trimis Comisiei o atenționare la 17 august 2020.

10. La 19 august 2020, Comisia a informat reclamantul că nu a fost în măsură să răspundă la cererea sa de confirmare în termenul stabilit, deoarece încă așteaptă observațiile autorităților germane.

11. La 21 august 2020, după ce a solicitat să fie actualizat, Comisia a informat reclamantul că, între timp, a primit observațiile autorităților germane, afirmând că va răspunde acum la cererea sa de confirmare cât mai curând posibil.

12. La 4 septembrie 2020, reclamantul a trimis o altă atenționare. În răspunsul său din 14 septembrie 2020, Comisia a declarat că nu a fost încă în măsură să colecteze toate elementele necesare pentru a lua o decizie. Aceasta a afirmat din nou că va răspunde cererii de confirmare a reclamantului cât mai curând posibil.

13. După ce a trimis alte două atenționări, la care Comisia nu a răspuns, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului în ianuarie 2021.

Ancheta

14. Ombudsmanula deschis o anchetă cu privire la (i) refuzul Comisiei de a acorda acces public deplin la documentul solicitat și (ii) neabordarea de către Comisie a cererii de confirmare a reclamantului în termenul prevăzut.

15. În cursul anchetei, echipa de anchetă a Ombudsmanului a inspectat documentul solicitat, precum și o parte din corespondența Comisiei cu autoritățile germane care au fost consultate.

16. La 2 martie 2021, Comisia a comunicat integral lista solicitată (a se vedea punctul 23 de mai jos).

Argumente prezentate Ombudsmanului

17. Comisia a susținut că nu poate acorda publicului acces deplin la lista solicitată, deoarece divulgarea numelor autorităților locale competente ar putea pune în pericol viața privată și integritatea medicilor veterinari în cauză^[6].

18. În cererea sa de confirmare, reclamantul a făcut referire la normele UE privind protecția și bunăstarea animalelor, care, a susținut el, sunt aplicabile și în afara UE, și anume transporturilor între statele membre ale UE și țări terțe care implică o călătorie lungă pentru animalele în cauză.^[7] Reclamantul a subliniat că este de competența biroului veterinar responsabil din statul membru al UE respectiv să asigure respectarea normelor respective. În acest scop, biroul veterinar responsabil trebuie să verifice dacă sunt prevăzute suficiente opriri pentru o anumită călătorie și dacă există instalații adecvate („locuri de odihnă”) la stațiile care permit îngrijirea corespunzătoare a animalelor transportate.

19. Reclamantul a adăugat că un cabinet veterinar dintr-o țară terță a informat autoritățile germane că nu există locuri de odihnă certificate pentru călătoriile pe teritoriul său și pe teritoriul țărilor învecinate. Pe baza anchetei sale, reclamantul a suspectat că autoritățile germane au aprobat totuși călătorii în țările respective în perioada relevantă (martie-iunie 2020).

20. Reclamantul a considerat că există un interes public specific în divulgarea informațiilor ocultate, și anume un interes pentru respectarea și asigurarea respectării normelor UE privind protecția și bunăstarea animalelor. El a susținut că, într-o societate democratică, mass-media trebuie să aibă posibilitatea de a verifica dacă normele UE sunt puse în aplicare și dacă autoritățile competente exercită controlul necesar, precum și de a descoperi eventualele deficite structurale.

21. Reclamantula indicat, de asemenea, decizia Comisiei privind cererea sa anterioară de acces, în care a divulgat aceleași informații referitoare la o perioadă anterioară.

22. Reclamantul a concluzionat că, în acest caz, interesul public de a ști dacă și în ce mod sunt puse în aplicare drepturile animalelor trebuie să prevaleze și că lista solicitată ar trebui, prin urmare, să fie divulgată în întregime.

23. La 10 februarie 2021, Comisia a luat o decizie cu privire la cererea de confirmare a reclamantului. Aceasta a afirmat că argumentele prezentate de autoritățile germane nu erau suficiente pentru a justifica aplicarea necesității de a proteja viața privată și integritatea persoanelor. Prin urmare, Comisia a decis să acorde reclamantului acces deplin la lista solicitată, cu condiția ca autoritățile germane să nu inițieze acțiuni în instanță în termen de zece zile lucrătoare. După expirarea acestui termen, Comisia a comunicat reclamantului lista completă (la 2 martie 2021).

24. În ceea ce privește durata procedurii, reclamantul a susținut că Comisia nu a respectat termenul prevăzut pentru prelucrarea cererii sale de confirmare^[8], a remarcat, de asemenea, că Comisia nu a explicat motivul pentru care a avut loc întârzierea și a declarat că are nevoie de informații în timp util pentru activitatea sa de jurnalist.

25. În cursul anchetei, Comisia a explicat că departamentul său responsabil cu tratarea cererii de acces a reclamantului^[9] a fost supus unei presiuni deosebite din cauza volumului mare de muncă generat de pandemia de COVID-19.

Evaluarea Ombudsmanului

26. Ombudsmanul salută decizia Comisiei de a divulga lista solicitată. Ea observă că Comisia a luat această decizie, în ciuda faptului că autoritățile germane, de la care provin datele relevante, s-au opus divulgării. Petiționara consideră că plângerea a fost soluționată.

27. În ceea ce privește întârzierea care a avut loc în acest caz, Ombudsmanul ia act de faptul că Regulamentul nr. 1049/2001 impune instituțiilor UE să trateze prompt cererile de acces public, și anume în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării^[10].

28. Ombudsmanul înțelege provocarea fără precedent pe care o reprezintă pandemia de COVID-19 și apreciază că pot apărea întârzieri în astfel de circumstanțe.

29. În plus, lista la care reclamantul solicita acces provenea de la un terț pe care Comisia a trebuit să îl consulte.

30. Cu toate acestea, întârzierea care a avut loc în acest caz nu a fost nesemnificativă. Mai degrabă, Comisia a răspuns la cererea de confirmare a reclamantului la numai șase luni de la expirarea termenului aplicabil. În plus, din septembrie 2020, Comisia nu a mai răspuns la atenționările trimise de reclamant. Aceasta nu i-a furnizat niciun motiv pentru întârzierea ulterioară și nici (cel puțin) un moment indicativ în ceea ce privește momentul în care se putea aștepta la un răspuns.

31. De asemenea, este important de remarcat faptul că acest caz se referă la informații la care reclamantul a avut acces complet, deși pentru o perioadă de timp diferită.

32. După cum a afirmat în repetate rânduri Ombudsmanul, accesul întârziat este refuzat. Acest lucru este ilustrat în mod clar de prezenta cauză, care a fost formulată de un jurnalist care a intenționat să utilizeze informațiile conținute în documentul solicitat pentru activitatea sa și, prin urmare, s-a bazat pe acestea pentru a-i fi furnizate în timp util. Ombudsmanul invită Comisia să se asigure că întârzieri similare în prelucrarea cererilor de acces public la documente sunt evitate în viitor.

Concluzii

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarele concluzii:

Comisia a soluționat plângerea divulgând documentul în litigiu în cererea de acces public a reclamantului.

Reclamantul și Comisia vor fi informați cu privire la această decizie.

Emily O’Reilly Ombudsmanul
European

Strasbourg, 4/03/2021

[1] A se vedea articolul din 16 iulie 2020: https://www.tagesschau.de/investigativ/mittagsmagazin/tiertransporte-

107~amp.html, și raportul difuzat în august 2020: https://www.daserste.de/information/politik-weltgeschehen/mittagsmagazin/videos/schwerpunkt-rinderexporte-video-100.html.

[2] În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001R1049&from=EN.

[3] TRACES este o platformă online care permite schimbul de date/documente în vederea obținerii certificării necesare pentru importul/exportul/comerțul intra-UE cu animale, produse de origine animală, produse alimentare și hrană pentru animale și plante. Pentru mai multe informații, a se vedea: https://ec.europa.eu/food/animals/traces_en.

[4] În conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul 1049/2001.

[5] În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul 1049/2001.

[6] În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 1049/2001.

[7] Reclamantul a făcut referire la hotărârea Curții din 23 aprilie 2015 în cauza Zuchtvieh-Export GmbH/Stadt Kempten, C-424/13: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=163872&pageIndex=0&doclang=EN&mode=req&dir=&occ=first&part=1

[8] În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul 1049/2001, o instituție trebuie să prelucreze o cerere de confirmare în termen de cincisprezece zile lucrătoare. Articolul 8 alineatul (2) permite o prelungire cu încă cincisprezece zile lucrătoare în cazuri excepționale.

[9] Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (SANTE).

[10] Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul 1049/2001.