Cazul a vizat refuzul Băncii Centrale Europene (BCE) de a acorda acces public la documentele care conțin recomandări referitoare la politica sa de gen și la măsurile conexe. BCE a considerat că divulgarea ar submina protecția consultanței juridice și procesul său decizional intern. Reclamantul a susținut că există un interes public superior care justifică divulgarea, și anume înțelegerea raționamentului juridic care stă la baza politicii de gen a BCE și a măsurilor conexe.

Echipa de anchetă a Ombudsmanului a examinat documentele în litigiu. Pe această bază, Ombudsmanul a constatat că conținutul documentelor putea fi considerat în mod rezonabil drept consultanță juridică și că era rezonabil ca BCE să considere că divulgarea documentelor ar fi adus atingere protecției acordate consultanței juridice. În plus, Ombudsmanul a considerat că este rezonabil ca BCE să considere că nu există un interes public superior care să justifice divulgarea.

Astfel, Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cazul a vizat o cerere de acces public la documente referitoare la patru reuniuni între comisarul Jourová și mai multe părți interesate externe. După ce a așteptat un răspuns din partea Comisiei timp de șase luni, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului.

Ombudsmanul a închis ancheta deoarece, după intervenția sa, Comisia a răspuns reclamantului și a acordat acces parțial la documentele solicitate.