Stimate domnule C.,
La 14 martie 1997 ați depus o plângere la Reprezentanța Comisiei Europene la Viena cu privire la limita de vârstă în cadrul concursului organizat de Consiliul Uniunii Europene. Reprezentanța din Austria a transmis plângerea dumneavoastră Ombudsmanului European la 2 aprilie 1997.
Ombudsmanul European a primit o serie de plângeri din partea unor cetățeni ai Uniunii nemulțumiți, care s-au plâns de limitele de vârstă. Prin urmare, la 14 iulie 1997, am decis să inițiez o anchetă din proprie inițiativă 626/97/BB privind utilizarea limitelor de vârstă pentru recrutarea în instituțiile europene.
La 24 iulie 1997, l-am informat pe Secretarul General al Consiliului cu privire la plângerea dumneavoastră, deoarece am deschis deja o anchetă din proprie inițiativă cu privire la acest subiect. Consiliul a trimis avizul său referitor la ancheta mea din proprie inițiativă la 12 mai 1998 și vi l-am transmis împreună cu o invitație de a formula observații, dacă doriți. La 22 mai 1998, am primit observațiile dumneavoastră cu privire la avizul Consiliului. La 4 noiembrie 1998, am finalizat ancheta din proprie inițiativă.
Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Plângerea

În plângerea sa, reclamantul a explicat că a citit dintr-un ziar că Consiliul recrutează administratori. Anunțul de concurs prevedea ca solicitanții să se fi născut după 31 decembrie 1960. Potrivit reclamantului, acest lucru a discriminat, de fapt, potențialii solicitanți.
El s-a adresat în scris secretarului general al Consiliului și președintelui Santer, subliniind că decizia de a utiliza limitele de vârstă trebuie să fi fost nechibzuită, în special într-o perioadă în care Europa se confruntă cu o rată ridicată a șomajului, în special în rândul candidaților bine calificați cu vârsta de peste patruzeci de ani. Acesta a solicitat Consiliului să adopte o poziție cu privire la afirmația sus-menționată pe care a prezentat-o. În plus, el a solicitat Consiliului să decidă să renunțe la orice discriminare pe motive de vârstă și să publice un nou anunț de concurs „neutru din punctul de vedere al vârstei”.

INQUIRY

Avizul
Consiliului din proprie inițiativă privind utilizarea limitelor de vârstă
La 2 martie 1998, Consiliul Uniunii Europene a transmis observațiile sale, care pot fi rezumate după cum urmează:

Instituțiile dispun nu numai de o marjă de apreciere în ceea ce privește alegerea celor mai adecvate mijloace de îndeplinire a cerințelor lor în materie de personal, ci și de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește elaborarea cerințelor unui concurs.

Vârsta nu figurează printre criteriile pe baza cărora orice distincție efectuată la momentul recrutării este interzisă de statut.

Potrivit articolului 1 litera (g) din anexa III la statut, una dintre condițiile care pot fi stabilite, dacă este cazul, în mod legitim de autoritatea împuternicită să facă numiri este o limită de vârstă.

Rămâne de văzut dacă statutul respectă în această privință principiile generale ale dreptului comunitar, în special respectarea drepturilor fundamentale garantate de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, și astfel cum rezultă acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, ca principii generale ale dreptului comunitar.

Consiliul a luat act de faptul că Tratatul de la Amsterdam nu a intrat încă în vigoare.

La începutul anilor ’90, a fost examinată problema dacă vârsta ar trebui să joace vreun rol în calitate de criteriu de selecție. După ce a constatat consecințele nedorite pentru instituție ale eliminării tuturor limitelor de vârstă, cum ar fi candidații care au reușit la concurs și au ajuns la vârsta de pensionare, limita de vârstă a fost stabilită la 50 de ani pentru o întreagă serie de concursuri.

După 1995, au fost luate măsuri pentru organizarea în comun a concursurilor și au fost armonizate condițiile de acces la acestea, care au inclus stabilirea unei limite de vârstă de 35 de ani pentru candidații la posturile din gradele inițiale, ținând seama de problemele șomajului în rândul tinerilor care trăiesc în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește cele mai recente concursuri privind noile state membre, limitele de vârstă au fost stabilite la 55 și 45 de ani pentru a ține seama de experiența necesară pentru astfel de posturi.

Anunțurile de concurs lansate recent prevăd posibilitatea prelungirii limitei de vârstă cu maximum șase ani în anumite cazuri.

Normele care reglementează limitele de vârstă nu sunt stabilite în mod mecanic, ci variază în funcție de natura nevoilor serviciului, în conformitate cu cerințele articolului 27 din Statutul funcționarilor, și permit să se facă o distincție între candidați pentru a ține seama de situațiile lor respective.

Secretariatul General al Consiliului a considerat că aplicarea limitelor de vârstă pe baza posturilor care urmează să fie ocupate de candidații care au reușit la un concurs - astfel cum se prevede în Statutul funcționarilor, în special la articolul 1 litera (g) din anexa III - împreună cu posibilitatea unei prelungiri pentru a ține seama de situații specifice, nu reprezintă o măsură „discriminatorie” în sensul dat acestui concept de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.

Spre informare, Secretariatul General a adăugat că, în prezent, discută o propunere de modificare a Statutului funcționarilor în ceea ce privește egalitatea de tratament (1).

În observațiile
sale, reclamantul și-a menținut plângerea adresată Ombudsmanului. El a declarat că nu este de acord cu poziția Consiliului. Potrivit acestuia, discriminarea pe motive de vârstă persistă în continuare, iar Consiliul pare să nu fie dispus să facă nimic în acest sens.

DECIZIA

1. Ancheta din proprie inițiativă 626/97/BB privind utilizarea limitelor de vârstă pentru recrutarea în instituțiile comunitare
1.1 Decizia Ombudsmanului din 14 iulie 1997 de a deschide o anchetă din proprie inițiativă 626/97/BB privind utilizarea limitelor de vârstă pentru recrutarea în instituțiile europene a fost motivată de un număr considerabil de plângeri, inclusiv cea a reclamantului. În temeiul articolului 138e din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Ombudsmanul este împuternicit să desfășoare o anchetă cu privire la posibila administrare defectuoasă a activităților instituțiilor și organismelor comunitare.
1.2 Înainte de a lansa o anchetă din proprie inițiativă, Ombudsmanul a efectuat o cercetare comparativă cu privire la utilizarea limitelor de vârstă în diferitele state membre. Această cercetare a indicat că, în prezent, nu există un principiu juridic sau constituțional comun care să permită sau să interzică discriminarea pe motive de vârstă în sectorul public. Statele membre aplică o limită de vârstă care este, în general, mai mare de 35 de ani. Cu toate acestea, în unele state membre s-a observat o tendință de interzicere a limitelor de vârstă ca fiind discriminatorii.
1.3 Ancheta din proprie inițiativă a Ombudsmanului, precum și anchetele sale privind plângerile individuale au indicat faptul că limitele de vârstă utilizate de instituțiile comunitare variază de la 35, 40 și 45 la 55 de ani. Motivele pentru utilizarea acestora au fost explicate, de exemplu, pentru gestionarea echilibrată a structurii carierei, echilibrul geografic, raportul bun între angajații bărbați și femei, problemele tot mai mari legate de vârstă în ceea ce privește adaptarea la un mediu multicultural și multilingv, posibilitatea ca mobilitatea să scadă odată cu vârsta, șomajul în rândul tinerilor și posibilitatea de a limita numărul de candidați.
1.4 În ceea ce privește dispozițiile privind drepturile omului referitoare la nediscriminare, ancheta din proprie inițiativă a arătat că nu se poate exclude faptul că domeniul de aplicare al Convenției europene a drepturilor omului ar putea include și discriminarea pe motive de vârstă în cazurile în care nu există o justificare obiectivă și rezonabilă pentru o astfel de discriminare.
1.5 Ombudsmanul a considerat că vârsta trebuie considerată o posibilă cauză de discriminare. În ceea ce privește Uniunea Europeană, acest lucru a fost clarificat în mod special prin Tratatul de la Amsterdam și, prin urmare, necesitatea de a combate discriminarea pe motive de vârstă va culmina doar cu intrarea sa în vigoare.
1.6 Pe baza anchetei sale din proprie inițiativă, Ombudsmanul este de părere că fiecare cetățean al Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a căuta un loc de muncă în cadrul administrației Uniunii Europene. În cazul în care se consideră oportun să se limiteze această posibilitate, acest lucru trebuie realizat cu o justificare suficientă, evitând în procedurile de recrutare orice elemente care ar putea fi considerate discriminatorii sau arbitrare.
2. Temeiul juridic pentru utilizarea limitelor de vârstă
2.1 Ombudsmanul înțelege că, în temeiul articolului 1 alineatul (1) litera (g) din anexa III la Statutul funcționarilor, Consiliul Uniunii Europene și alte instituții comunitare pot specifica o limită de vârstă în anunțurile de concurs. Cu toate acestea, Ombudsmanul este de părere că practica actuală din cadrul instituțiilor comunitare de a stabili diferite limite de vârstă din motive diferite și fără o justificare suficientă nu poate fi considerată o aplicare corectă a limitelor de vârstă.
2.2 Anchetele Ombudsmanului par să indice că instituțiile comunitare ar putea avea în vedere stabilirea unei limite comune de vârstă, cu o motivare adecvată și o justificare suficientă.
3. Principiul de politică privind renunțarea la utilizarea limitelor de vârstă
3.1 La 20 octombrie 1997, Parlamentul European a decis să ridice limita de vârstă la 45 de ani pentru viitoarele concursuri pentru gradele de început, cu o revizuire după doi ani, pe baza unui raport care urmează să fie prezentat Secretarului General al Parlamentului de către serviciul de personal.
3.2 În plus, Comisia Europeană a decis, la 21 ianuarie 1998, un principiu politic de abandonare a limitelor de vârstă în politica sa de recrutare. În observațiile sale cu privire la ancheta din proprie inițiativă a Ombudsmanului, Comisia a considerat că este necesar ca decizia sa să fie pusă în practică de comun acord cu alte instituții și că, între timp, Comisia va aplica o limită de vârstă de 45 de ani.
3.3 În cazul în care instituțiile comunitare nu sunt în măsură să renunțe la utilizarea limitelor de vârstă, ar fi preferabil să se clarifice dispoziția relevantă din statut pentru a garanta că limitele de vârstă nu sunt aplicate în mod discriminatoriu sau arbitrar.
3.4 Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul recunoaște că este într-adevăr nevoie de un acord interinstituțional comun. Pe baza anchetelor Ombudsmanului European din proprie inițiativă și ținând seama de anunțul Comisiei Europene privind un principiu politic de renunțare la utilizarea limitelor de vârstă cu un posibil acord interinstituțional, Ombudsmanul nu a găsit niciun motiv pentru a continua ancheta din proprie inițiativă cu privire la utilizarea limitelor de vârstă.
Concluzie Ancheta Ombudsmanului
European cu privire la această plângere nu a evidențiat un caz de administrare defectuoasă din partea Consiliului Uniunii Europene și, prin urmare, acesta a decis să închidă cazul.

ÎN ALTĂ RĂSPUNSURI

Ombudsmanul
a solicitat Comisiei Europene să îl informeze cu privire la acțiunile întreprinse pentru a obține un astfel de acord interinstituțional comun de eliminare a limitelor de vârstă.
Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.
Cu stimă
Jacob SÖDERMAN

---

(1) Propunere de regulament al Consiliului (Euratom, CECO, CEE) de modificare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene în ceea ce privește egalitatea de tratament, COM(96) 77 final, 4.3.1996.