Strasbourg, 31 iulie 2007

Stimate domnule X,

La 29 noiembrie 2006, ați depus o plângere la Ombudsmanul European împotriva Oficiului European pentru Selecția Personalului („EPSO”). Plângerea se referea la conținutul testelor scrise pentru concursul general EPSO/AD/26/05.

La 24 ianuarie 2007, l-am informat pe directorul EPSO cu privire la plângerea dumneavoastră și i-am solicitat să prezinte un aviz cu privire la aceasta până la 30 aprilie 2007. La 22 martie 2007, v-am transmis-o cu invitația de a formula observații. La 28 aprilie 2007, mi-ați trimis observațiile dumneavoastră cu privire la avizul EPSO.

Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Plângerea

Potrivit reclamantului, faptele cauzei sunt, pe scurt, următoarele:

Reclamantul a participat la testele scrise din cadrul concursului general EPSO/AD/26/05 pentru selecția administratorilor (AD5), organizat de Oficiul European pentru Selecția Personalului („EPSO”). La 15 mai 2006, comisia de evaluare l‐a informat că, deși trecuse cu succes cele trei teste scrise de preselecție constând în întrebări cu variante multiple de răspuns, nu se număra printre cei mai buni 540 de candidați. În conformitate cu punctul B.1 din anunțul de concurs, reclamantul nu a putut participa la următoarea etapă a concursului.

La 3 iunie 2006, reclamantul s-a adresat în scris comisiei de evaluare, plângându-se de excluderea sa din următoarea etapă a concursului. Acesta a susținut că: (i) decizia adoptată de comisie de a anula întrebarea 14 de la testul (c) în toate versiunile lingvistice a fost neloială, întrucât a sancționat candidați precum el însuși, care au răspuns corect la întrebare într-o versiune lingvistică lipsită de ambiguitate; și (ii) textul întrebărilor 19, 24, 30 și 32 din cadrul testului (c), al întrebării 80 din cadrul testului (b) și al întrebărilor 33 și 38 din cadrul testului (a) păreau ambigue și, prin urmare, răspunsurile la aceste întrebări erau neclare. Acesta a solicitat comisiei de evaluare să reanalizeze răspunsul adecvat la aceste întrebări și să îl readmită în etapa următoare a concursului. În răspunsul său din 3 iulie 2006, EPSO a precizat că, după examinarea întrebărilor adresate de reclamant, consiliul de administrație a decis să își confirme decizia anterioară. Reclamantul s-a adresat din nou EPSO la 14 august 2006, reiterând argumentele sale. Răspunsul EPSO din 30 octombrie 2006 a insistat asupra argumentelor anterioare și a confirmat decizia ca reclamantul să fie exclus din concurs.

Reclamantul a depus apoi o plângere la Ombudsmanul European. Acesta a anexat la plângerea sa o copie a corespondenței sale cu EPSO, precum și textul întrebărilor din cadrul concursului pe care le-a considerat ambigue sau neclare.

Reclamantul a făcut următoarele afirmații și cereri, cu privire la care Ombudsmanul a solicitat EPSO să prezinte un aviz:

Reclamantul susține că:

1. Decizia luată de comisia de evaluare de a anula întrebarea 14 de la proba (c) în toate versiunile lingvistice a fost inechitabilă, întrucât a sancționat candidați precum el însuși, care au răspuns corect la întrebare într-o versiune lingvistică lipsită de ambiguitate; și
2. EPSO nu a răspuns în mod corespunzător solicitărilor sale din 3 iunie și din 14 august 2006, în care se plângea că textul întrebărilor 19, 24, 30 și 32 de la proba (c), al întrebării 80 de la proba (b) și al întrebărilor 33 și 38 de la proba (a) era ambiguu, iar răspunsurile la aceste întrebări erau neclare.

Reclamantul susține, de asemenea, că comisia de evaluare ar trebui să reevalueze întrebările de mai sus și să îl readmită la concurs.

INQUIRY

Avizul EPSO

În opinia sa, EPSO a oferit mai întâi câteva informații generale. Aceasta a explicat că concursul general EPSO/AD/26/05 viza selecția administratorilor în domeniul dreptului. În conformitate cu punctul C.2 din N otice of Competition (1), candidații care îndeplineau condițiile generale și își confirmaseră înscrierea în termenul stabilit urmau să fie invitați la testele de preselecție. La 27 octombrie 2005, reclamantul a fost informat, prin intermediul profilului său EPSO electronic, că candidatura sa a fost primită și că testele scrise și de preselecție ar trebui să aibă loc în martie 2006. Ulterior, reclamantul a fost invitat să participe la probele scrise din 6 martie 2006.

La 15 mai 2006, EPSO l-a informat pe reclamant că, deși trecuse cu succes cele trei teste scrise, punctajul său nu se număra printre cele mai bune 540 de punctaje și, prin urmare, nu fusese selectat pentru etapa următoare a concursului. De asemenea, candidatul a fost informat că comisia de evaluare a decis să anuleze întrebarea 14 de la proba (c), deoarece nu a fost formulată corect. EPSO a subliniat că această decizie a fost aplicată tuturor versiunilor lingvistice ale testelor pentru a se asigura că toți candidații sunt tratați în condiții de egalitate. În aplicarea acestui principiu, EPSO a decis să redistribuie punctajul total între întrebările rămase. Reclamantul s-a adresat în scris EPSO pentru a obține informații suplimentare cu privire la rezultatele sale. La 7 iunie 2006, EPSO i-a transmis, prin intermediul profilului său EPSO, informații suplimentare cu privire la răspunsurile date și la punctajul obținut. Prin e-mailurile din 3 iunie și 14 august 2006, reclamantul a depus la EPSO o plângere prin care contesta excluderea sa din concurs.

În ceea ce privește afirmațiile reclamantului, EPSO a explicat mai întâi că rolul său în orice concurs este de a oferi comisiei de evaluare asistență administrativă, logistică și informatică. După ce comitetul stabilește conținutul testelor, EPSO asigură traducerea și reproducerea acestora, asigurând coerența tuturor versiunilor lingvistice. EPSO a remarcat că, în unele cazuri, în pofida verificărilor și controalelor efectuate înainte de un concurs, erorile pot trece neobservate. În ceea ce privește testele pentru concursul general EPSO/AD/26/05, EPSO a explicat că, după efectuarea primelor teste, comisia a primit o serie de observații critice din partea candidaților care s-au plâns de formularea mai multor întrebări și/sau de răspunsurile propuse de aceștia. Comitetul a luat act de toate motivele și explicațiile furnizate de acești candidați și a ajuns la concluzia că întrebarea 14 de la testul (c) este neclară. Întrucât toți candidații trebuie evaluați în conformitate cu aceiași parametri, comisia a ales să anuleze întrebarea contestată pentru toți candidații, în toate versiunile lingvistice. EPSO a remarcat, de asemenea, că, după anularea unei întrebări, punctajul testului trebuie redistribuit între celelalte întrebări. Astfel cum s-a explicat tuturor candidaților, valoarea fiecărei întrebări rămase a fost calculată prin împărțirea punctajului total prevăzut în anunțul de concurs la numărul de întrebări rămase. În consecință, decizia comisiei de a majora valoarea întrebării rămase nu a implicat o sancțiune pentru niciunul dintre candidați. EPSO a reamintit că dispozițiile anunțului de concurs sunt obligatorii pentru camere și că, prin urmare, acestea nu au competența de a modifica valoarea totală atribuită prin anunțul de concurs unui anumit test. În opinia EPSO, decizia de anulare a unei întrebări și de redistribuire a valorii totale a testului între celelalte întrebări vizează respectarea principiului egalității de tratament și a subliniat că jurisprudența instanțelor comunitare a confirmat legalitatea acestei practici. Astfel cum au arătat instanțele comunitare, eliminarea unei întrebări lasă neschimbate șansele fiecărui candidat.

EPSO a susținut că, prin urmare, comisia de evaluare a acționat în limitele competențelor sale atunci când a decis să anuleze o întrebare și să redistribuie valoarea acesteia între celelalte întrebări și că decizia sa nu a încălcat principiul egalității de tratament. Aceasta a indicat, de asemenea, că anularea anumitor întrebări referitoare la un test nu a modificat anunțul de concurs, întrucât acest text nu prevedea un număr prestabilit de întrebări pentru fiecare test, ci a lăsat această chestiune la discreția camerei, care are o putere largă de a decide cu privire la numărul de întrebări, precum și la conținutul fiecărui test.

În ceea ce privește identificarea întrebărilor, EPSO a explicat că întrebarea 14 din testul (c) a fost anulată odată ce testul a fost efectuat, deoarece comisia de evaluare a ajuns la concluzia că niciunul dintre răspunsurile propuse nu a răspuns în mod corespunzător la această întrebare. EPSO a indicat că, astfel cum se menționează în anunțul de concurs, candidații trebuiau să obțină un total de 86 872 de puncte pentru a se număra printre cei mai buni 540 de candidați și pentru a fi admiși în etapa următoare a concursului. În consecință, dacă întrebarea nu ar fi fost anulată în toate cazurile și candidatul ar fi obținut un răspuns corect, pragul pentru cei mai buni 540 de candidați ar fi fost diferit. EPSO a susținut că, chiar și în acest caz, nu se putea deduce că punctajul total al reclamantului s-ar fi numărat în mod necesar printre cei mai buni 540 de candidați. EPSO a remarcat, de asemenea, că, chiar dacă candidatul a pierdut ceva timp răspunzând la întrebarea anulată, acest fapt nu ar constitui, în conformitate cu jurisprudența instanțelor comunitare, un tratament discriminatoriu.

În ceea ce privește lipsa motivării în răspunsurile date la cererile reclamantului, EPSO a susținut că, în primul său răspuns, comisia de evaluare a indicat în mod clar motivele care au determinat-o să anuleze întrebarea 14 de la testul (c) și implicațiile acestei decizii. În ceea ce privește existența unor ambiguități sau a unor inexactități care afectează alte întrebări ale concursului, EPSO a arătat că comitetul nu este obligat să inițieze o dezbatere cu candidații cu privire la motivele pentru care răspunsurile au fost considerate corecte sau nu. EPSO a subliniat că răspunsurile adresate reclamantului au arătat că comitetul a identificat în mod corespunzător aceste presupuse deficiențe și le-a evaluat. EPSO a adăugat că, pentru întrebările contestate de reclamant, răspunsul corect a fost, de fapt, identificat de majoritatea candidaților. EPSO a subliniat, de asemenea, că testele cu variante multiple de răspuns nu pot fi concepute astfel încât răspunsul corect să fie ușor de identificat.

Observațiile reclamantului

În observațiile sale, reclamantul nu a fost de acord cu argumentele EPSO. El a repetat argumentele prezentate în plângerea sa. În ceea ce privește întrebările referitoare la testele (b) și (c), reclamantul a remarcat că, deși instanțele comunitare au acordat o marjă largă de apreciere comisiilor de evaluare în ceea ce privește natura întrebărilor cu variante multiple de răspuns, acestea au stabilit, de asemenea, că această putere discreționară nu poate depăși limitele stabilite în anunțul de concurs sau nu poate intra în conflict cu scopul testului sau al concursului. În opinia reclamantului, formularea unor întrebări vădit eronate nu contribuie la o evaluare a cunoștințelor candidaților cu privire la afacerile UE, astfel cum au fost stabilite în sensul anunțului de concurs. Reclamantul a susținut că, pe baza jurisprudenței instanțelor comunitare, validitatea unei întrebări nu poate fi decisă pe baza procentului de răspunsuri corecte obținute de candidați la întrebarea respectivă, ci pe baza unei analize a priori a întrebărilor.

Prin urmare, reclamantul a solicitat asistența Ombudsmanului.

DECIZIA

1 Cu privire la decizia de anulare a unei întrebări din cadrul probelor scrise ale concursului general EPSO/AD/26/05

1.1 Reclamantul susține că decizia Comisiei de evaluare a concursului general EPSO/AD/26/05 de a anula întrebarea 14 de la proba (c) în toate versiunile lingvistice a fost neloială, întrucât a sancționat candidați precum el, care au răspuns corect la întrebare într-o versiune lingvistică lipsită de ambiguitate.

1.2 Oficiul European pentru Selecția Personalului ("EPSO") susține că ,, după ce a efectuat primele teste, comisia de evaluare a primit o serie de observații critice din partea candidaților care s-au plâns de formularea întrebării 14 de la testul (c) și au ajuns la concluzia că întrebarea era neclară. Din aceste motive, comisia a anulat această întrebare pentru toți candidații, în toate versiunile lingvistice, deoarece toți candidații trebuie evaluați în conformitate cu aceiași parametri.

EPSO susține de asemenea că, prin urmare, comisia de evaluare a acționat în limitele competențelor sale atunci când a decis să anuleze o întrebare și să îi redistribuie valoarea între celelalte întrebări și că o astfel de decizie nu a încălcat principiul egalității de tratament, astfel cum este definit de jurisprudența instanțelor comunitare.

1.3 Ombudsmanul observă că, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența instanțelor comunitare, comisiile de evaluare dispun de o marjă de apreciere considerabilă în definirea modalităților de organizare a unui concurs general. În consecință, modalitățile de desfășurare a unui test țin de puterea discreționară a consiliilor, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru a se asigura că candidații sunt tratați în mod egal și că alegerea făcută dintre aceștia este obiectivă (2).

Ombudsmanul observă, de asemenea, că, în ceea ce privește decizia unei comisii de evaluare de a anula retroactiv anumite întrebări din cadrul unui concurs, Tribunalul de Primă Instanță a statuat că această practică nu constituie o încălcare a principiului egalității de tratament (3).

1.4 După examinarea situației de fapt, Ombudsmanul constată că, în cursul anchetei sale, nu a fost furnizată nicio informație care să îl poată determina să concluzioneze că decizia comisiei de evaluare de a anula întrebarea 14 de la proba (c) din cadrul concursului general EPSO/AD/26/05 și de a redistribui punctajul total între celelalte întrebări a fost neloială.

În absența unor astfel de dovezi, Ombudsmanul a concluzionat că, în acest caz, comisia de evaluare a acționat în limitele autorității sale juridice. Prin urmare, Ombudsmanul constată că nu pare să existe un caz de administrare defectuoasă în ceea ce privește acest aspect al cazului.

2 Răspunsul EPSO la întrebările adresate de reclamant

2.1 Reclamantul susține că EPSO nu a răspuns în mod corespunzător solicitărilor sale din 3 iunie și 14 august 2006, în care s-a plâns că textul întrebărilor 19, 24, 30 și 32 de la proba (c), al întrebării 80 de la proba (b) și al întrebărilor 33 și 38 de la proba (a) era ambiguu, iar răspunsurile la aceste întrebări erau neclare.

2.2 EPSO susține că comisia de evaluare nu este obligată să inițieze o dezbatere cu candidații cu privire la motivele pentru care răspunsurile au fost considerate corecte sau nu. EPSO subliniază că răspunsurile adresate reclamantului au arătat că comitetul a identificat în mod corespunzător aceste presupuse deficiențe și le-a evaluat. EPSO adaugă că, pentru întrebările pe care candidatul le contestă, răspunsul adecvat a fost identificat de majoritatea candidaților și observă de asemenea că testele cu variante multiple de răspuns nu pot fi concepute astfel încât răspunsul corect să fie ușor de identificat.

2.3 În observațiile sale, reclamantul subliniază că întrebările pe care le-a identificat au fost în mod evident greșite și, prin urmare, nu au putut contribui la evaluarea cunoștințelor candidaților cu privire la afacerile UE, care, astfel cum se menționează în anunțul de concurs, a fost scopul testelor.

2.4 În ceea ce privește răspunsul adecvat al EPSO la solicitările reclamantului din 3 iunie și 14 august 2006, Ombudsmanul a examinat informațiile furnizate de EPSO ca răspuns la aceste întrebări. Pe baza informațiilor disponibile, se pare că EPSO s-a adresat mai întâi reclamantului la 15 mai 2006 pentru a-i explica punctajul obținut la diferitele teste ale concursului. Ulterior, reclamantul s-a adresat în scris EPSO la 3 iunie și 14 august 2006, exprimându-și dezacordul cu privire la textul unora dintre întrebările diferitelor teste. Ombudsmanul subliniază că EPSO a răspuns la întrebările reclamantului la 3 iulie și, respectiv, la 30 octombrie 2006. Se pare că, în ambele scrisori, EPSO a ținut seama de preocupările exprimate de reclamant și a explicat că, după examinarea întrebărilor specifice adresate de reclamant, comisia de evaluare nu a constatat nicio neregulă în ceea ce privește exactitatea întrebărilor în litigiu și, prin urmare, a decis să nu ia în considerare observațiile reclamantului.

2.5 Ombudsmanul observă că reclamantul nu susține că testele conțineau erori, ci mai degrabă că anumite întrebări erau ambigue și că răspunsurile la aceste întrebări erau neclare.

În primul rând, Ombudsmanul observă că testele cu variante multiple de răspuns, pentru a servi unui scop, nu pot fi formulate astfel încât răspunsul corect să poată fi ales cu ușurință printr-o simplă presupunere. În plus, testele cu variante multiple de răspuns, prin însăși natura lor, nu pot include descrieri exhaustive nici în întrebări, nici în răspunsurile la acestea.

Ombudsmanul a analizat cu atenție întrebările adresate de reclamant (4). Chiar dacă mai multe întrebări sau răspunsurile propuse au fost formulate în termeni generali, Ombudsmanul nu consideră totuși, pe baza informațiilor disponibile, că reclamantul a demonstrat că întrebările erau atât de ambigue sau că răspunsurile la întrebări erau atât de neclare încât să submineze validitatea testelor. Prin urmare, Ombudsmanul a concluzionat că răspunsurile oferite de EPSO la întrebările adresate de reclamant par a fi adecvate.

Prin urmare, Ombudsmanul constată că nu pare să existe un caz de administrare defectuoasă în ceea ce privește acest aspect al cazului.

3 Reevaluarea unora dintre întrebări și readmisia reclamantului

3.1 Reclamantul susține că comisia de evaluare ar trebui să reevalueze întrebările pe care le-a contestat și să îl readmită la concurs.

3.2 Având în vedere constatările de mai sus, Ombudsmanul nu consideră că este necesar să trateze cererea reclamantului.

4 Concluzie

Pe baza anchetelor Ombudsmanului cu privire la această plângere, se pare că nu a existat nicio administrare defectuoasă din partea EPSO. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Directorul EPSO va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

 

P. Nikiforos DIAMANDOUROS

---

(1) JO 2005, C 178 A.

(2) A se vedea cauza T-132/89 Gallone/Consiliul, Rec., 1990, p. II-549, punctul 27; Cauza T-27/92 Camera-Lampitelli și alții/Comisia, Rec., 1993, p. II-873, punctul 45; Cauza T-153/95 Kaps/Curtea de Justiție, RecFP, 1996, p. I-A-233 și II-663, punctul 37; și cauza C-254/95 Parlamentul/Innamorati, Rec., 1996, p. I-3423, punctul 33.

(3) A se vedea cauza T-189/99 Gerochristos/Comisia, RecFP, 2001, p. I-A-11 și II-53, punctele 25-26.

(4) Întrebările menționate de reclamant au implicat următoarele aspecte: Încercarea (c): întrebarea 19 (măsuri întreprinse de Comisie pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă în UE); întrebarea 24 (finanțarea de către Comisie pentru promovarea cercetării în domeniul luptei împotriva terorismului), întrebarea 30 și întrebarea 32 (proiectul de cercetare al Comisiei în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor); testul (b), întrebarea 80 (echilibru de gen în cele 25 de state membre începând cu 1 ianuarie 2004); criteriul (a), întrebarea 38 (sume forfetare pe care Curtea de Justiție le poate impune statelor membre în temeiul articolului 228 CE).