Strasbourg, 22 mai 2007

Stimate domnule M.,

La 12 octombrie 2005, Volksanwalt (Ombudsmanul) pentru regiunea Vorarlberg din Austria mi-a transmis o plângere, pe care i-ați transmis-o prin scrisorile din 16 mai și 21 iulie 2005. I-ai cerut Volksanwalt-ului să-mi transmită cazul, urmând îndrumările pe care ți le-a dat. La 10 noiembrie 2005, mi-ați trimis informații suplimentare referitoare la plângerea dumneavoastră.

Plângerea dumneavoastră se referea la anumite norme regionale privind creșterea cailor care, în opinia dumneavoastră, nu erau în conformitate cu legislația comunitară. În esență, v-ați plâns de tratarea de către Comisia Europeană a cererilor de clarificare juridică trimise atât de dumneavoastră, cât și de guvernul regional din Vorarlberg în acest sens.

La 5 decembrie 2005, am transmis plângerea președintelui Comisiei. Comisia și-a trimis avizul la 11 aprilie 2006. La 12 aprilie 2006, v-am transmis-o împreună cu o invitație de a formula observații, pe care ați trimis-o la 18 mai 2006.

La 9 august 2006, am solicitat Comisiei un aviz suplimentar cu privire la un aspect al plângerii dumneavoastră și informații suplimentare, care să fie trimise până la 30 septembrie 2006. Prin scrisoarea din 7 septembrie 2006, Comisia mi‐a solicitat o prelungire a termenului până la 31 octombrie 2006, invocând ca motiv al cererii sale complexitatea dosarului și absența unora dintre funcționarii săi în perioada vacanței. La 26 septembrie 2006, am acordat prelungirea solicitată. V-am informat în consecință în aceeași zi.

La 11 decembrie 2006, Comisia a transmis răspunsul său. V-am transmis-o la 14 decembrie 2006, împreună cu o invitație de a formula observații, pe care ați trimis-o la 18 decembrie 2006.

Prin scrisoarea dumneavoastră din 19 martie 2007, m-ați informat că problemele care au stat la baza plângerii dumneavoastră au fost soluționate în mod satisfăcător.

La 24 aprilie 2007, într-o conversație telefonică cu consilierul juridic responsabil de cazul dumneavoastră, ați declarat că sunteți mulțumit de modul în care Comisia a tratat plângerea dumneavoastră.

Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Pentru a evita neînțelegerile, este important să se reamintească faptul că Tratatul CE împuternicește Ombudsmanul European să investigheze posibile cazuri de administrare defectuoasă numai în cadrul activităților instituțiilor și organismelor comunitare. Statutul Ombudsmanului European prevede în mod expres că nicio acțiune a unei alte autorități sau persoane nu poate face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului.

Prin urmare, anchetele Ombudsmanului cu privire la plângerea dumneavoastră au vizat să examineze dacă a existat un caz de administrare defectuoasă în activitățile Comisiei.

Plângerea

Reclamantul este un crescător de cai cu reședința în regiunea Vorarlberg din Austria. În plângerea sa, care a fost transmisă Ombudsmanului European de către Volksanwalt (Ombudsmanul) pentru Vorarlberg, reclamantul și-a exprimat opinia că anumite norme privind registrele genealogice, aplicate de o asociație regională de crescători de cai („Verein der Vorarlberger Warmblutpferdezüchter”, denumită în continuare: „asociația”), nu erau conforme cu dreptul comunitar. Preocupările sale se refereau în special la o normă cuprinsă în „Zuchtbuchordnung des Vereins der Vorarlberger Warmblutpferdezüchter”(„Zuchtbuchordnung”), care prevede o subdiviziune în registrul genealogic. Reclamantul a considerat că o subsecțiune numită „Vorbuch II” este ilegală în măsura în care exclude referirea la descendenții armăsarilor cu o anumită descendență dovedită din secțiunea principală a registrului genealogic. În plus, plângerea se referea la formatul și conținutul documentelor de identificare pentru cai („pașapoarte pentru cai”) eliberate de autoritățile locale austriece.

Potrivit documentelor anexate de reclamant și în conformitate cu scrisoarea Volksanwalt care însoțește plângerea, reclamantul și guvernul regional din Vorarlberg nu au primit nicio clarificare de fond cu privire la această chestiune din partea Comisiei, în pofida mai multor solicitări și atenționări.

În scrisoarea adresată Ombudsmanului, Volksanwalt a declarat că l-a informat pe reclamant că nu era sarcina Ombudsmanului să verifice conformitatea Zuchtbuchordnung cu dreptul comunitar, ci doar să investigheze o posibilă nerezolvare corespunzătoare a problemei de către Comisie. Prin urmare, Ombudsmanul a decis să interpreteze plângerea ca fiind îndreptată împotriva Comisiei. El a reformulat afirmațiile și revendicările reclamantului după cum urmează:

1. Reclamantul susține că Comisia nu a răspuns solicitărilor sale și solicitărilor guvernului regional din Vorarlberg de clarificare juridică privind conformitatea Zuchtbuchordnung cu dreptul comunitar.
2. El susține că Comisia ar trebui să răspundă pe fond cererilor și că ar trebui să clarifice situația juridică.

INQUIRY

Avizul Comisiei

În avizul său, Comisia a prezentat o imagine de ansamblu a corespondenței pe care a purtat-o cu reclamantul. Aceasta a precizat că, la 14 februarie 2000, a trimis reclamantului un răspuns foarte detaliat la trei scrisori primite în decembrie 1999 și în ianuarie 2000. În acest răspuns, Comisia a explicat că informațiile prezentate de reclamant nu constituie în sine o dovadă suficientă a unei încălcări a dreptului comunitar de către asociație, dar că Comisia va contacta autoritățile austriece competente pentru a clarifica anumite aspecte pe care le-a invocat. În cursul anului 2001, Comisia a primit alte scrisori din partea reclamantului, la care a răspuns prin scrisorile din 10 octombrie și 30 noiembrie 2001. În aceste răspunsuri, Comisia a observat că anumite dificultăți cu care s-a confruntat reclamantul au fost rezolvate între timp. În ceea ce privește o chestiune care a rămas contestată între reclamant și asociație, și anume înregistrarea cailor în registrul genealogic al asociației, Comisia a recomandat reclamantului să introducă o acțiune în fața unei instanțe austriece competente pentru a stabili dacă asociația a aplicat în mod corect legislația regională relevantă.

Pe de altă parte, Comisia a arătat că, la 18 februarie 2002, l‐a informat pe reclamant că a discutat cu statele membre mai multe aspecte pe care acesta le‐a adus în discuție în cadrul unei reuniuni a Comitetului zootehnic permanent din februarie 2002.

Comisia a susținut că a rămas în contact cu autoritățile austriece și că, într‐o nouă scrisoare din 14 mai 2002, le‐a furnizat indicații cu privire la interpretarea corectă a dreptului comunitar în domeniul în cauză. Aceasta a solicitat autorităților să se asigure că dreptul comunitar este aplicat în mod corect în diferitele regiuni ale Austriei.

În paralel și pe baza observațiilor reclamantului și ale altor crescători de cai, Comisia a modificat normele UE privind pașapoartele cabaline prin adoptarea Deciziei 2000/68/CE de modificare a Deciziei 93/623/CEE a Comisiei și de stabilire a identificării ecvideelor pentru reproducție și producție (1).

În plus, problema generală a aplicării Deciziei 92/353/CEE de stabilire a criteriilor de autorizare sau recunoaștere a organizațiilor și asociațiilor care țin sau creează registre genealogice pentru ecvideele înregistrate (2) în Austria a fost înaintată în mod repetat instanțelor austriece și a făcut obiectul unei cereri de decizie preliminară adresate Curții Europene de Justiție (3). În urma hotărârii Curții, Comisia a primit o plângere privind încălcarea dreptului comunitar (număr de înregistrare 2005/4421). În cursul investigării acestei plângeri, Comisia a contactat din nou autoritățile austriece competente.

Comisia a concluzionat că a menținut în mod constant contactul cu autoritățile austriece competente pentru a contribui la soluționarea problemelor de interes general privind aplicarea dreptului comunitar.

Comisia a adăugat că, la 1 august 2005, primise o nouă scrisoare din partea reclamantului, în care acesta ridicase suspiciuni de fraudă în legătură cu utilizarea pașapoartelor pentru cai în Vorarlberg. Întrucât Comisia a considerat că această chestiune merită o investigație aprofundată, aceasta a decis să înregistreze noua scrisoare a reclamantului ca o nouă plângere privind încălcarea dreptului comunitar (numărul de înregistrare 2005/4832). Această plângere este în curs de investigare. Comisia a subliniat că reclamantul va fi informat cu privire la orice evoluții ulterioare în acest caz și că își păstrează libertatea de a contacta funcționarul responsabil de caz pentru a primi informații cu privire la evoluțiile cazului.

Observațiile reclamantului

În observațiile sale, reclamantul și-a exprimat opinia că modul în care pașapoartele pentru cai au fost eliberate în Vorarlberg constituie o discriminare, având în vedere că aceste pașapoarte nu conțineau aproape nicio informație semnificativă. Ca rezultat, au fost lipsite de valoare în vânzarea de cai.

El a susținut, de asemenea, că nu consideră util să urmeze sugestia Comisiei și să sesizeze instanțele austriece cu anumite probleme, având în vedere durata preconizată a procedurilor și influența camerei agricole. Prin urmare, reclamantul a susținut că Comisia ar trebui să investigheze în mod corespunzător această chestiune pentru a restabili ordinea și continuitatea în creșterea cailor în Austria.

Solicitarea
Ombudsmanului de a emite un aviz suplimentar și de a obține informații suplimentare

După o analiză atentă a avizului Comisiei și a observațiilor reclamantului, s-a constatat că sunt necesare investigații suplimentare. Din documentele prezentate Ombudsmanului, reiese că reclamantul a ridicat un număr mare de probleme diferite în cursul tratării problemei de către Comisie. Cu toate acestea, Comisia nu a formulat observații cu privire la rezultatele anumitor proceduri la care s-a referit. De exemplu, nu a fost clar dacă a existat o monitorizare a „indicațiilor privind interpretarea dreptului comunitar”, pe care Comisia, conform avizului său, le-a dat autorităților austriece. În plus, Ombudsmanul a observat că Comisia nu a formulat observații cu privire la întrebarea dacă a răspuns în mod corespunzător la solicitările guvernului regional din Vorarlberg.

Pe baza acestor considerații, Ombudsmanul a solicitat Comisiei un aviz suplimentar cu privire la întrebarea dacă a răspuns în mod corespunzător solicitărilor din partea guvernului regional. De asemenea, acesta i-a solicitat să prezinte o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri în cadrul cărora s-a ocupat sau se ocupă în continuare de problemele ridicate de reclamant. În special, Ombudsmanul a solicitat Comisiei:

1. rezultatul sau situația actuală la care a ajuns fiecare dintre direcțiile de acțiune la care s-a referit Comisia în avizul său;
2. ce întrebări substanțiale au fost clarificate și ce întrebări sunt încă în curs de examinare; și
3. dacă obiectul procedurii de depunere a plângerilor 2005/4832 a fost doar utilizarea pașaportului pentru cai sau dacă oricare dintre celelalte probleme ridicate de reclamant au fost incluse în anchete.

Răspunsul Comisiei

În răspunsul său, Comisia a formulat următoarele observații:

În ceea ce privește solicitările guvernului regional din Vorarlberg, Comisia a afirmat că, deși în arhivele sale nu s-a găsit niciun răspuns oficial adresat guvernului, problema ridicată în scrisorile guvernului a fost discutată de mai multe ori cu autoritățile naționale competente în cadrul Comitetului zootehnic permanent. În plus, poziția Comisiei a fost clară pentru guvern în urma scrisorii Comisiei din 14 februarie 2000, care a fost trimisă reclamantului și guvernului. Guvernul a recunoscut acest lucru într-o nouă scrisoare trimisă Comisiei la 4 iulie 2006.

În ceea ce privește diferitele proceduri în care Comisia a tratat observațiile reclamantului, Comisia a subliniat că reclamantul a contactat frecvent serviciile competente ale Comisiei, uneori prin scrisoare, iar alteori, într-un mod mai informal, prin telefonarea funcționarului responsabil. Având în vedere diferitele preocupări exprimate de reclamant, Comisia a stabilit contacte periodice cu autoritățile austriece competente pentru a clarifica aspectele de interes general. Acestea se refereau în principal la aplicarea de către Austria a dispozițiilor privind pașapoartele pentru cai (4) și înregistrarea cailor în registrele genealogice (5).

Comisia a declarat că este încrezătoare că majoritatea problemelor ridicate de reclamant între 1999 și 2006 au fost rezolvate. Aceasta a explicat în continuare, în detaliu, etapele anterioare și stadiul actual al tratării plângerii 2005/4832, care era încă în curs de investigare. Potrivit Comisiei, prin scrisoarea din 28 aprilie 2006, aceasta solicitase Austriei un aviz cu privire la informațiile prezentate de reclamant. Răspunsul, primit la 4 iulie 2006, este în curs de evaluare. Comisia a subliniat că, în cursul acestei proceduri de depunere a plângerilor, reclamantul a adăugat în mod repetat noi acuzații, ceea ce a obligat Comisia să evalueze aspecte noi în mai multe rânduri și, prin urmare, nu i-a facilitat sarcina. Cu toate acestea, serviciul competent a purtat o corespondență amplă cu reclamantul, pentru a clarifica problemele ridicate de acesta și pentru a răspunde tuturor preocupărilor sale. Aceasta a afirmat că reclamantul a fost informat prin scrisoarea din 27 ianuarie 2006 că unele dintre afirmațiile sale sunt considerate nefondate de către Comisie, dar că aceasta continuă să investigheze chestiunile rămase nesoluționate. Comisia a anexat copii ale mai multor scrisori pe care le-a adresat reclamantului. Aceasta a subliniat că toate problemele legate de dreptul comunitar în acest domeniu cu care reclamantul s-a confruntat și care nu au fost încă soluționate sunt încă în curs de investigare.

De asemenea, Comisia a amintit că, pe lângă investigațiile pe care le-a efectuat în legătură cu plângerea 2005/4832, în cadrul procedurii de plângere 2005/4421 a abordat și alte aspecte referitoare la aplicarea legislației comunitare privind caii în Austria. Această procedură se referea, în special, la criteriile de recunoaștere a organizațiilor și asociațiilor care țin sau creează registre genealogice pentru ecvideele înregistrate în Austria. În acest caz, Comisia a concluzionat că erau necesare anumite informații suplimentare privind situația exactă din diferitele regiuni austriece. O scrisoare în acest sens va fi trimisă autorităților austriece în scurt timp.

Al doilea set de observații ale reclamantului

În observațiile sale cu privire la răspunsul Comisiei, reclamantul a afirmat că activitatea sa și eforturile Ombudsmanului au dat rezultate pozitive, în special în ceea ce privește chestiunea pașapoartelor pentru cai. El a raportat că lucrurile par să fi fost îndreptate în acest sens în Vorarlberg și în toată Austria. În acest context, el a menționat o bază de date cu cai și mecanisme de control îmbunătățite. Cu toate acestea, reclamantul a raportat, de asemenea, că el și o serie de alți crescători de cai au părăsit asociația Vorarlberg și au devenit membri ai unei asociații germane, care, potrivit reclamantului, le-a oferit un sprijin excelent.

Contacte suplimentare cu reclamantul

Într-o altă scrisoare din 19 martie 2007, reclamantul a informat Ombudsmanul că problemele legate de pașapoartele pentru cai și de Zuchtbuchordnung au fost soluționate în mod satisfăcător în cursul procedurilor de depunere a plângerilor în regiunea Vorarlberg. Reclamantul a mulțumit Ombudsmanului pentru eforturile sale.

La 24 aprilie 2007, într-o conversație telefonică cu consilierul juridic responsabil de cazul său, reclamantul s-a declarat pe deplin mulțumit de modul în care plângerea sa a fost tratată la nivelul UE, și anume de către Comisie și Ombudsman. Acesta a confirmat că Comisia continuă procedurile de depunere a plângerilor cu privire la anumite aspecte pe care le-a semnalat și că este optimist că activitatea Comisiei va duce la soluționarea problemelor rămase. Reclamantul a subliniat că autoritățile regionale din Austria și nu instituțiile UE sunt responsabile pentru aceste probleme rămase. El mulțumește serviciilor Ombudsmanului pentru timpul și eforturile depuse.

DECIZIA

1 Tratarea cererilor și a plângerilor referitoare la legislația regională privind creșterea cailor

1.1 Reclamantul este un crescător de cai cu reședința în regiunea Vorarlberg din Austria. În plângerea sa, care a fost transmisă Ombudsmanului European de către Volksanwalt (Ombudsmanul) pentru Vorarlberg, reclamantul și-a exprimat opinia că anumite norme privind registrele genealogice, aplicate de o asociație regională de crescători de cai („Verein der Vorarlberger Warmblutpferdezüchter”, denumită în continuare: „asociația”), nu erau conforme cu dreptul comunitar. Preocupările sale se refereau în special la o normă cuprinsă în „Zuchtbuchordnung des Vereins der Vorarlberger Warmblutpferdezüchter”(„Zuchtbuchordnung”), care prescrie o anumită subdiviziune în registrul genealogic. În plus, plângerea sa se referea la formatul și conținutul documentelor de identificare pentru cai („pașapoarte pentru cai”) eliberate de autoritățile locale austriece. În plângerea sa adresată Ombudsmanului European, reclamantul a susținut, în esență, că Comisia nu a răspuns solicitărilor sale și solicitărilor guvernului regional din Vorarlberg de clarificare juridică privind conformitatea Zuchtbuchordnung cu dreptul comunitar. Acesta a susținut că Comisia ar trebui să clarifice situația juridică.

1.2 În opinia sa, Comisia a susținut că, pe baza problemelor ridicate de reclamant, a rămas în contact permanent cu autoritățile austriece competente și le-a oferit indicații cu privire la interpretarea corectă a dreptului comunitar. În paralel, Comisia a modificat normele UE privind pașapoartele pentru cai. În plus, problema generală a aplicării dreptului Uniunii care stabilește criteriile de autorizare sau de recunoaștere a organizațiilor și a asociațiilor care țin sau creează registre genealogice a fost prezentată în mod repetat instanțelor austriece și a făcut obiectul unei cereri de decizie preliminară adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene. În urma hotărârii Curții, Comisia a primit o plângere privind încălcarea dreptului comunitar (număr de înregistrare 2005/4421), în cadrul căreia a contactat din nou autoritățile austriece. Aceasta a adăugat că, la 1 august 2005, primise o nouă scrisoare din partea reclamantului, în care acesta ridicase suspiciuni de fraudă în legătură cu utilizarea pașapoartelor pentru cai în Vorarlberg. Întrucât Comisia a considerat că această chestiune merită o investigație aprofundată, aceasta a decis să înregistreze scrisoarea ca o nouă plângere (numărul de înregistrare 2005/4832). Această plângere este în curs de investigare.

1.3 În observațiile sale, reclamantul și-a menținut, în esență, plângerea.

1.4 După o analiză atentă a avizului Comisiei și a observațiilor reclamantului, s-a constatat că sunt necesare investigații suplimentare. Prin urmare, Ombudsmanul a solicitat Comisiei un aviz suplimentar cu privire la întrebarea dacă a răspuns în mod corespunzător solicitărilor guvernului regional din Vorarlberg, o chestiune pe care Comisia nu a abordat-o în avizul său. În plus, Comisiei i s-a solicitat să furnizeze o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri în cadrul cărora s-a ocupat sau se ocupă în continuare de problemele ridicate de reclamant. În special, i s-a solicitat să precizeze rezultatul sau situația actuală la care a ajuns fiecare dintre direcțiile de acțiune menționate de Comisie în avizul său.

1.5 În ceea ce privește solicitările guvernului regional din Vorarlberg, Comisia a răspuns că, deși nu a găsit în arhivele sale niciun răspuns oficial adresat guvernului, problema ridicată în scrisorile guvernului a fost discutată de mai multe ori cu autoritățile naționale competente. În plus, poziția Comisiei a fost clară pentru guvern în urma unei scrisori a Comisiei trimise reclamantului și guvernului la 14 februarie 2000. Guvernul a recunoscut acest lucru într-o nouă scrisoare trimisă Comisiei la 4 iulie 2006.

În ceea ce privește diferitele proceduri în cadrul cărora Comisia a tratat observațiile reclamantului, Comisia a oferit o prezentare detaliată a modului în care a tratat plângerile 2005/4421 și 2005/4832, ambele fiind încă în curs de investigare. Comisia a subliniat că reclamantul a contactat frecvent serviciile competente ale Comisiei și a adăugat în mod repetat noi acuzații, care nu au facilitat sarcina serviciilor. Cu toate acestea, ele au purtat o corespondență voluminoasă cu reclamantul, pentru a răspunde tuturor preocupărilor acestuia. Comisia a declarat că este încrezătoare că majoritatea problemelor ridicate de reclamant între 1999 și 2006 au fost rezolvate. Aceasta a subliniat că toate problemele care nu au fost soluționate în trecut în legătură cu dreptul comunitar în domeniu sunt încă în curs de investigare.

1.6 În observațiile sale, reclamantul a afirmat că au fost obținute anumite rezultate pozitive. Într-o scrisoare ulterioară, acesta a informat Ombudsmanul că problemele care stau la baza plângerii sale au fost soluționate într-un mod satisfăcător. Într-o conversație telefonică cu consilierul juridic responsabil de cazul său, acesta a adăugat că este pe deplin mulțumit de modul în care plângerea sa a fost tratată la nivelul UE, și anume de Comisie și de Ombudsman. El se declară optimist cu privire la faptul că activitatea continuă a Comisiei va duce la soluționarea problemelor rămase. El mulțumește serviciilor Ombudsmanului pentru timpul și eforturile depuse.

1.7 Ombudsmanul constată cu satisfacție că reclamantul este în prezent mulțumit de modul în care Comisia a tratat sau continuă să trateze problemele pe care le-a ridicat. Ombudsmanul salută explicațiile detaliate furnizate de Comisie în cadrul anchetei Ombudsmanului și își exprimă încrederea că va face tot posibilul pentru a contribui la soluționarea problemelor rămase menționate de reclamant. Prin urmare, Ombudsmanul concluzionează că Comisia pare să fi luat măsuri pentru a soluționa problema în discuție în prezenta cauză.

2 Concluzie

Din observațiile Comisiei și din observațiile reclamantului reiese că Comisia a luat măsuri pentru a soluționa problema și, prin urmare, l-a satisfăcut pe reclamant. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Președintele Comisiei va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

 

P. Nikiforos DIAMANDOUROS

---

(1) JO 2000, L 23, p. 72.

(2) JO 1992, L 192, p. 63.

(3) Cauza C-216/02 Zuchtverband für Ponys, Rec., 2004, p. I-10683.

(4) Decizia 93/623/CEE (a se vedea nota de subsol 1 de mai sus).

(5) Decizia 96/78/CE a Comisiei de stabilire a criteriilor de înscriere și înregistrare a ecvideelor în registrele genealogice pentru reproducere (JO 1996, L 19, p. 39).