Reclamantul este o societate poloneză care face obiectul unei investigații efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la o posibilă fraudă împotriva bugetului UE. Reclamantul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care OLAF a efectuat un „control la fața locului” la sediul reclamantului. În special, reclamantul a susținut că: consiliul său de administrație nu a fost informat cu privire la inspecție; unul dintre „investigatorii” OLAF care au efectuat verificarea nu a furnizat o dovadă adecvată a identității sale în contextul dreptului polonez; autenticitatea autorizației OLAF de a efectua controlul nu a putut fi verificată; iar anchetatorii au demonstrat o atitudine părtinitoare față de reclamant.

Ombudsmanul nu a constatat nicio administrare defectuoasă în ceea ce privește modul în care OLAF a efectuat controlul la fața locului.

Cazul se referea la modul în care Comisia Europeană a tratat o plângere de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la modul în care Franța deduce contribuțiile la asigurările sociale din pensiile elvețiene ale pensionarilor cu reședința în Franța. Reclamantul a susținut că Comisia a interpretat în mod eronat plângerea și nu a abordat problemele ridicate.

Ombudsmanul a constatat că Comisia nu a tratat în mod corespunzător plângerea privind încălcarea dreptului comunitar. Prin includerea plângerii reclamantului într-o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în curs, în contextul unei proceduri EU Pilot, Comisia nu a abordat problemele specifice ridicate de reclamant. Cu toate acestea, întrucât Comisia a abordat problemele ridicate de reclamant în contextul unei alte plângeri, Ombudsmanul a constatat că nu au fost justificate anchete suplimentare în acest caz.

Pentru a preveni apariția unor astfel de probleme în viitor, Ombudsmanul a sugerat că, în cazul în care Comisia decide să adauge o plângere la o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în curs, în special în contextul unei proceduri EU Pilot, aceasta ar trebui să se asigure că abordează în mod adecvat problemele specifice ridicate în plângerea respectivă.

Cazul a vizat informații furnizate de Comisia Europeană cu privire la stadiul a două plângeri privind încălcarea dreptului comunitar.

Ombudsmanul a constatat că Comisia ar fi putut furniza informații mai cuprinzătoare cu privire la stadiul uneia dintre plângeri, în special în ceea ce privește „procedura plângerilor multiple” în curs care acoperă unele dintre problemele ridicate în plângerea respectivă. Cu toate acestea, a tratat plângerile într-un mod rezonabil.

Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cauza privea decizia Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) de a nu permite unui candidat, care a fost plasat în carantină pentru COVID-19, să își reprogrameze testul în contextul unei proceduri de selecție pentru agenți contractuali (procedura de selecție CAST Permanent).

Ombudsmanul a constatat că EPSO a furnizat explicații rezonabile cu privire la motivul pentru care nu a fost în măsură să furnizeze reclamantului o dată alternativă de testare. Pe această bază, Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat o administrare defectuoasă din partea EPSO.

Reclamanții, un grup de organizații ale societății civile, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia Europeană nu a evaluat riscurile în materie de drepturi ale omului înainte de a oferi sprijin țărilor africane pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere, în special în contextul Fondului fiduciar de urgență al UE pentru Africa (EUTFA). Reclamanții au susținut că, înainte de a accepta să sprijine proiecte cu potențiale implicații în materie de supraveghere, cum ar fi bazele de date biometrice sau tehnologiile de monitorizare a telefoanelor mobile, Comisia ar fi trebuit să efectueze evaluări prealabile ale riscurilor și ale impactului pentru a se asigura că proiectele nu duc la încălcări ale drepturilor omului (cum ar fi dreptul la viață privată).

Pe baza anchetei, Ombudsmanul a concluzionat că măsurile în vigoare nu au fost suficiente pentru a se asigura că impactul proiectelor EUFTA asupra drepturilor omului a fost evaluat în mod corespunzător. Pentru a remedia deficiențele pe care le-a identificat, Ombudsmanul a făcut o sugestie de îmbunătățire pentru a se asigura că, pentru viitoarele proiecte din cadrul Fondului fiduciar al UE, există o evaluare prealabilă a impactului asupra drepturilor omului.