Cazul se referea la presupusa concediere abuzivă a unui fost angajat de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și la hărțuirea acestuia.

Ancheta Ombudsmanului s-a axat pe faptul că BEI i-ar fi refuzat în mod eronat reclamantului beneficiul așa-numitei „proceduri de conciliere” prevăzute la articolul 41 din Statutul funcționarilor BEI (care prevede că membrii personalului pot introduce o acțiune în fața Curții de Justiție a UE atunci când apare un litigiu cu BEI și că, înainte de a face acest lucru, ar trebui să caute o soluționare pe cale amiabilă, prin intermediul procedurii de conciliere). Ombudsmanul a făcut constatarea preliminară că, prin faptul că a considerat că procedura de conciliere nu putea fi aplicată unui fost membru al personalului care nu primea o pensie din partea BEI, BEI a comis o administrare defectuoasă. Prin urmare, Ombudsmanul a propus ca BEI să inițieze fără întârziere procedura de conciliere, atât în ceea ce privește aspectele legate de concediere, cât și cele legate de hărțuire. Banca a fost de acord să inițieze procedura de conciliere în ceea ce privește chestiunea concedierii și a trimis reclamantul la o altă procedură privind chestiunea hărțuirii.

Ombudsmanul a concluzionat că, în urma intervenției sale, a fost găsită o soluție. Prin urmare, ea a închis cazul.

Cazul a vizat acțiunile OLAF în urma primirii unui raport de avertizare în interes public care leagă Autoritatea Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) de presupusa manipulare a unui raport de inspecție de securitate a aviației. În urma unei evaluări preliminare, Ombudsmanul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce părea a fi decizia OLAF de a respinge cazul și de a retrimite cazul AESA, în pofida faptului că avertizorul a ales în mod conștient să transmită raportul său către OLAF, mai degrabă decât către AESA. Ombudsmanul a considerat, cu titlu preliminar, că o astfel de decizie ar putea avea un impact negativ asupra eficacității dispozițiilor privind avertizarea în interes public în general. Prin urmare, a decis să se intereseze de această chestiune.

În urma unei inspecții a dosarelor OLAF, Ombudsmanul a constatat că OLAF a luat în considerare în mod corespunzător oportunitatea deschiderii unei investigații. De asemenea, a reieșit că OLAF nu închisese efectiv cazul, ci solicitase AESA să examineze chestiunea și să raporteze cu privire la rezultatele investigației sale. În plus, OLAF și-a rezervat dreptul de a deschide o anchetă oficială într-o etapă ulterioară. În acest context, Ombudsmanul a constatat că OLAF a tratat în mod corespunzător raportul reclamantului privind avertizarea în interes public. Ombudsmanul a remarcat că OLAF ar fi trebuit să informeze mai explicit reclamantul că sesizarea AESA cu privire la această chestiune nu înseamnă că OLAF nu va lua nicio măsură suplimentară în această privință. Ea a făcut o observație suplimentară în această privință.

Reclamantul este agent temporar în cadrul Parlamentului European. Ea s-a îmbolnăvit în timpul concediului anual. Cazul se referea la refuzul Parlamentului de a transforma concediul anual al reclamantului în concediu medical. Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și nu a constatat niciun caz de administrare defectuoasă, întrucât reclamantului i s-a solicitat să furnizeze o adresă actuală la momentul respectiv sau la scurt timp după aceea, aceasta și-a prezentat certificatul medical pentru concediul medical. Această cerință nu a fost îndeplinită.

Această anchetă din proprie inițiativă se referă la modul în care Comisia Europeană se asigură că drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sunt respectate atunci când politica de coeziune a UE este pusă în aplicare de statele membre. Acesta a fost lansat pe măsură ce Uniunea s-a angajat într-o nouă perioadă de finanțare de șapte ani, care acoperă perioada 2014-2020, în temeiul unui nou cadru juridic.

Politica de coeziune a UE urmărește să reducă disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din UE. Având în vedere vizibilitatea Uniunii în proiectele finanțate prin intermediul politicii de coeziune – de la îmbunătățirea serviciilor de urgență din România până la eliminarea câmpurilor minate din Croația – Ombudsmanul consideră că Comisia ar trebui să facă tot ce îi stă în putință pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale pe măsură ce banii sunt cheltuiți. Faptul că Comisia nu este direct responsabilă de gestionarea fondurilor nu ar trebui utilizat niciodată ca motiv pentru a nu acționa în cazul în care drepturile fundamentale au fost încălcate sau riscă să fie încălcate.

Ancheta din proprie inițiativă a implicat Comisia, ombudsmanii naționali și reprezentanții societății civile. Pe baza feedbackului primit, Ombudsmanul a elaborat opt orientări de îmbunătățire pentru a sprijini Comisia în supravegherea statelor membre în acest domeniu.

Disponibilă din aprilie 2012, inițiativa cetățenească europeană (ICE) permite unui grup de cel puțin un milion de cetățeni ai UE să solicite Comisiei Europene să propună noi acte legislative ale UE. După ce a primit o serie de plângeri, Ombudsmanul a decis să investigheze buna funcționare a procedurii ICE, precum și rolul și responsabilitatea Comisiei în această privință. Ombudsmanul a invitat organizatorii ICE, organizațiile societății civile și alte persoane interesate să își aducă contribuția cu privire la cât de bine funcționează ICE. Pe baza acestor răspunsuri, Ombudsmanul a făcut Comisiei o serie de sugestii pentru a spori eficacitatea procesului ICE.

Această anchetă a apărut în contextul vizitei Ombudsmanului European la Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Vizita a făcut parte din programul Ombudsmanului de vizite la agențiile UE menite să răspândească bune practici în rândul agențiilor în relațiile lor cu cetățenii. În cadrul vizitei, Ombudsmanul a examinat (i) contactele inițiale ale institutului cu publicul, (ii) transparența, dialogul și responsabilitatea, (iii) recrutarea, (iv) ofertele și contractele, (v) conflictele de interese și (vi) avertizarea în interes public. Ombudsmanul a prezentat institutului șase sugestii de îmbunătățire a performanței sale în aceste domenii. Răspunsul EIGE a confirmat că ia măsuri, printre altele, punând la dispoziție informații cu privire la activitatea sa în toate limbile oficiale ale UE și adoptând dispoziții mai detaliate în ceea ce privește avertizarea în interes public.

Întrucât vizita Ombudsmanului a sugerat că institutul trebuie să depună mai multe eforturi pentru a trata și, într-adevăr, pentru a preveni cazurile de hărțuire, Ombudsmanul a monitorizat în mod specific această chestiune și a fost încurajat de măsurile ferme luate de institut ca răspuns. Pentru a promova îmbunătățiri suplimentare, Ombudsmanul a sugerat, printre altele, ca EIGE să organizeze periodic cursuri de formare în acest domeniu de importanță centrală pentru activitatea institutului.

Comisia Europeană negociază în prezent, în numele Uniunii Europene, un amplu acord de parteneriat comercial și de investiții cu Statele Unite (Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții - TTIP). Negocierile au suscitat un interes public fără precedent, având în vedere potențialul impact economic, social și politic pe care îl poate avea TTIP.

Ancheta Ombudsmanului urmărește să contribuie la asigurarea faptului că publicul poate urmări evoluția acestor negocieri în măsura posibilului și poate contribui la conturarea rezultatului acestora. În iulie 2014, Ombudsmanul a prezentat Comisiei un prim set de sugestii. Ombudsmanul a adunat, de asemenea, idei din partea publicului în cursul anchetei sale pentru a contribui la creșterea transparenței și a accesibilității discuțiilor. Ca urmare a preocupărilor exprimate, de asemenea, de Parlamentul European și de societatea civilă, Comisia a prezentat, în noiembrie 2014, o serie de măsuri ambițioase în materie de transparență.

În prezent, Ombudsmanul prezintă Comisiei zece sugestii suplimentare în ceea ce privește textele comune de negociere, o mai mare divulgare proactivă a documentelor TTIP și o mai mare transparență a reuniunilor TTIP. Ombudsmanul consideră că, urmând aceste sugestii, Comisia s-ar asigura că procesul de negociere a TTIP se poate bucura de o mai mare legitimitate și încredere publică.  

În iunie 2013, Consiliul UE a emis directive de negociere adresate Comisiei Europene pentru a se angaja în negocieri, în numele Uniunii, în vederea unui acord de parteneriat comercial și de investiții cu Statele Unite [Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)]. Un an mai târziu, Consiliul încă nu a făcut public mandatul de negociere, chiar dacă acesta părea să fie ușor accesibil pe internet. Ombudsmanul a deschis o anchetă din proprie inițiativă, invitând Consiliul, în interesul transparenței, al bunei administrări, al utilizării eficiente a resurselor și, în cele din urmă, al încurajării încrederii publice, să ia în considerare publicarea proactivă a documentului. În octombrie 2014, Consiliul a decis de comun acord să publice mandatul.