Introducere

Bună ziua doamnelor și domnilor.

Sunt încântat să am ocazia de a vă vorbi despre rolul Ombudsmanului European și despre relevanța activității mele pentru dumneavoastră în calitate de profesioniști în domeniul afacerilor europene.

Sunt deosebit de recunoscător președintelui SEAP, dna Lyn Trytsman Gray, pentru că m-a invitat să mă adresez dumneavoastră astăzi. Mulțumesc, de asemenea, dnei Catherine Stewart, vicepreședintă a SEAP, care a coordonat ultimul meu discurs adresat acestei organizații în 2005 și care se află astăzi aici.

În cadrul prezentării mele de astăzi, voi vorbi despre activitatea pe care o desfășor pentru a promova transparența în Uniune. Voi vorbi despre evoluțiile din domeniul accesului la documente și despre modul în care monitorizez instituțiile UE pentru a mă asigura că acestea își respectă promisiunile în materie de consultare. În cele din urmă, voi vorbi despre Codul european al bunei conduite administrative și despre modul în care codul poate contribui la atingerea obiectivului unei administrații a UE deschise, responsabile și orientate spre servicii.

Știu că multe dintre discuțiile dumneavoastră de astăzi se axează pe noul registru al reprezentanților grupurilor de interese și pe codul de conduită pentru lobbyiști. Discursul meu principal face parte din sesiunea intitulată „Etică și lobby”.

Ar trebui să menționez de la bun început că, în calitate de Ombudsman, mă ocup numai de plângerile împotriva instituțiilor și organismelor UE și că nu am competența de a investiga pe altcineva. Accentul meu principal este pe asigurarea faptului că administrația UE respectă legea, aderă la principiile bunei administrări și asigură respectarea drepturilor fundamentale.

O administrație a UE deschisă, de înaltă calitate și funcțională este deosebit de importantă pentru dumneavoastră, în calitate de practicieni în domeniul afacerilor europene, deoarece vă îmbunătățește capacitatea de a vă desfășura activitatea în mod eficace. Sper că prezentarea mea de astăzi vă va oferi o idee bună despre modul în care Ombudsmanul a lucrat pentru a contribui la asigurarea unei bune administrări în instituțiile și organismele UE.

Inițiativa europeană în materie de transparență

Cea mai mare problemă unică care dă naștere anchetelor Ombudsmanului este lipsa de transparență. Aproape o treime din toate anchetele noastre se referă la incapacitatea de a furniza informații adecvate.

Acest lucru subliniază importanța unor proiecte precum Inițiativa europeană în materie de transparență a Comisiei. Obiectivul declarat al acestei inițiative este de a face Uniunea Europeană și instituțiile sale mai deschise și mai responsabile.

Transparența și responsabilitatea democratică merg mână în mână. Ideea de bază a transparenței este că cetățenii ar trebui să poată obține cu ușurință informațiile de care au nevoie pentru a trage la răspundere autoritățile publice.

Transparența implică faptul că autoritățile publice ar trebui să fie proactive în ceea ce privește publicarea informațiilor, într-un mod care să poată fi ușor înțeles de publicul vizat. În plus, transparența impune autorităților publice să reacționeze prompt și, în măsura posibilului, pozitiv la cererile de acces ale cetățenilor la informații și documente care nu au fost încă publicate.

Una dintre preocupările care stau la baza Inițiativei europene în materie de transparență este necesitatea de a combate corupția și sunt sigur că această chestiune va face parte din discuțiile dumneavoastră privind „etica activităților de lobby”. Sunt convins, și toată experiența arată, că o mai mare transparență și deschidere în administrația publică este corelată negativ cu nivelurile corupției. O administrație publică deschisă și transparentă face mai dificilă ascunderea practicilor corupte.

Contribuția mea în calitate de Ombudsman European la combaterea corupției constă în principal în activitatea mea de promovare a unei mai mari deschideri și transparențe în administrația UE și în încercarea de a obține o mai mare responsabilitate în rândul instituțiilor și organismelor UE.

De la lansarea Inițiativei europene în materie de transparență, am urmărit îndeaproape evoluția acesteia. Am clarificat faptul că, în opinia mea, una dintre cele mai eficiente modalități de a spori încrederea în Uniune și în administrația acesteia este de a îmbunătăți transparența.

Am fost foarte încurajat, de exemplu, de demersurile menite să sporească transparența datelor privind beneficiarii fondurilor UE. Ideea că statele membre ar trebui să divulge informații cu privire la cine primește banii UE este cu siguranță un pas în direcția cea bună.

În calitate de Ombudsman, am primit plângeri cu privire la lipsa de transparență în domeniul beneficiarilor fondurilor UE. Consider că este în interesul public general să se furnizeze informații cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor din UE. Explicarea în mod deschis a ceea ce fac UE și statele membre în numele cetățenilor face ca Uniunea Europeană să fie mai democratică și mai accesibilă.

Acesta este motivul pentru care am salutat decizia Parlamentului European de a publica informații generale privind indemnizațiile deputaților pe site-ul său web. Deși cred că Parlamentul ar fi trebuit să meargă mai departe, recunoașterea de către acesta a faptului că publicul are dreptul de a ști cum cheltuiesc deputații în Parlamentul European banii publici este un important pas înainte.

În calitate de gardian al transparenței

De la înființarea instituției, Ombudsmanul European a depus eforturi pentru o Uniune Europeană mai deschisă și mai democratică.

Multe dintre realizările Ombudsmanului European în ceea ce privește promovarea transparenței sunt legate de anchetele privind acuzațiile de refuz al accesului la documente și informații. Plângerile pe care biroul meu le-a tratat în acest domeniu au contribuit la o schimbare reală.

În ceea ce privește contestarea deciziilor luate în temeiul normelor UE privind accesul public la documente (și anume, Regulamentul 1049/2001), regulamentul oferă solicitanților posibilitatea de a alege calea de atac: aceștia pot contesta refuzul accesului fie în cadrul procedurilor judiciare, fie printr-o plângere adresată Ombudsmanului.

În alegerea lor, cetățenii vor ține seama, fără îndoială, de faptul că nu există niciun cost pentru a se adresa Ombudsmanului, nu este nevoie să aibă un avocat și, în mod normal, ne ocupăm mai rapid de cauze decât o instanță. Pe de altă parte, nu avem competența de a anula o decizie de refuz al accesului.

Permiteți-mi să vă dau un exemplu de caz care ilustrează aplicarea acestor norme și eforturile Ombudsmanului de a promova o mai mare transparență:

Am criticat Comisia pentru refuzul său de a acorda acces la documentele pe care le prezentase OMC cu privire la preocupările științifice legate de siguranța produselor alimentare modificate genetic. Aceasta a urmat unei plângeri depuse de ONG-ul de mediu Friends of the Earth, care solicitase Comisiei documentele. În cele din urmă, Comisia a acordat acces la documente.

Într-un alt caz de transparență, Corporate Europe Observatory a depus o plângere împotriva Comisiei cu privire la ștergerea numelor lobbyiștilor industriali din documentele publicate de Comisie. Am criticat acest lucru ca fiind o încălcare a normelor europene în materie de transparență. Aceeași cauză a fost înaintată Tribunalului de Primă Instanță, care a fost de acord cu concluzia Ombudsmanului.

Evoluții mai recente

Atunci când Comisia și-a lansat Cartea verde privind inițiativa în materie de transparență, am subliniat că revizuirea planificată a regulamentului privind accesul la documente ar reprezenta un test esențial pentru ca aceasta să demonstreze cât de gravă este cu adevărat în această privință.

La 30 aprilie anul acesta, ca parte a Inițiativei privind transparența, Comisia a prezentat o propunere de regulament care, dacă va fi adoptată în cele din urmă, va revizui și va înlocui Regulamentul 1049/2001. La 2 iunie, am informat Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European cu privire la opiniile mele inițiale referitoare la propunere. Deși propunerea are anumite aspecte pozitive, pe care le-am lăudat în comunicarea mea către Parlament, ea ridică, de asemenea, o serie de preocupări importante. Permiteți-mi să discut un punct specific cu dvs., deoarece cred că este deosebit de relevant pentru propriile dvs. activități.

Regulamentul 1049/2001 se aplică tuturor documentelor deținute de instituția relevantă. Cu toate acestea, propunerea Comisiei introduce o nouă definiție a „documentului”. Această modificare propusă implică faptul că normele privind accesul ar acoperi numai documentele care au fost „transmise în mod oficial unuia sau mai multor destinatari” sau înregistrate în alt mod. Prin negarea faptului că un document este un „document” până când nu a fost transmis sau înregistrat în mod oficial, Comisia ar refuza, de exemplu, accesul public la documente care circulă în mod informal, cum ar fi documentele transmise în mod informal grupurilor de interese favorizate. Teama mea este că această definiție ar ajunge să consolideze ceea ce mulți percep a fi o cultură de lobby excesiv de secretă la Bruxelles.

Am solicitat Parlamentului European să își utilizeze în mod activ rolul de colegiuitor pentru a asigura o reformă reușită a normelor actuale.

Adoptarea Regulamentului 1049/2001 de către legiuitorul UE a facilitat în mare măsură procesul de asigurare a unei mai mari deschideri în Uniune. Este important ca, pentru viitor, acest impuls către o deschidere din ce în ce mai mare să fie menținut.

Facilitarea participării la procesul de elaborare a politicilor

O mai mare transparență în UE, sub forma unui acces mai mare la informații și a unor proceduri decizionale mai deschise, este esențială pentru facilitarea participării la procesul de elaborare a politicilor UE.

Ombudsmanul are un rol de jucat în facilitarea participării dumneavoastră la procesul de elaborare a politicilor, nu numai prin încurajarea unei mai mari transparențe, ci și prin asigurarea unor proceduri de consultare echitabile și eficace.

Creșterea industriei de lobby din Bruxelles reflectă faptul că legislația adoptată aici afectează grav întreprinderile, organizațiile și persoanele fizice din întreaga Uniune și din afara acesteia. Ombudsmanul nu poate anula legislația și nici nu este rolul meu să investighez modul în care a funcționat procesul politic. Cu toate acestea, putem analiza dacă Comisia, în special, a respectat cerințe procedurale, cum ar fi obligația de a efectua consultări înainte de a propune acte legislative. De exemplu, am primit o plângere din partea Asociației GSM la nivel mondial cu privire la regulamentul UE privind tarifele de roaming. Asociația a susținut că Comisia a abuzat de proceduri pentru a trece rapid prin legislație.

O componentă-cheie a Inițiativei privind transparența, care se află în centrul atenției dumneavoastră în prezent, implică promovarea unei transparențe sporite în activitățile grupurilor de lobby la nivelul UE. O mare parte din programul acestei conferințe se concentrează asupra modului în care aceste mișcări vă afectează munca de zi cu zi.

O serie de părți interesate au sugerat un rol al Ombudsmanului, de exemplu, în monitorizarea regimului recent introdus de înregistrare a activităților de lobby sau în controlul codului de conduită pentru lobbyiști.

După cum am menționat mai devreme, mandatul meu se limitează la administrația publică a UE. Chiar și acolo, nu investighez fapte ilegale individuale, cum ar fi corupția, frauda sau hărțuirea. Acesta este rolul instituțiilor Uniunii și al unui organism specializat, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). În calitate de Ombudsman, pot cerceta dacă instituțiile și OLAF și-au îndeplinit funcțiile în mod corespunzător și dacă sistemele lor administrative sunt adecvate scopului, inclusiv în domeniul activităților de lobby.

Cu toate acestea, tratatul nu conferă Ombudsmanului competența de a investiga activitățile organismelor private, cum ar fi grupurile de interese sau persoanele care desfășoară activități de lobby. Acest lucru nu face parte din rolul normal al unui Ombudsman.

Dreptul la bună administrare

Deși nu pot investiga lobby-iștii, pot, așa cum am menționat deja, să investighez răspunsul "lobby-ului". Codul european al bunei conduite administrative este esențial în acest sens. Adoptat de Parlamentul European în 2001, codul stabilește principiile pe care personalul instituțiilor și organismelor ar trebui să le respecte în relațiile lor cu publicul.

Codul se adresează personalului instituțiilor și organismelor comunitare. Acesta conține toate principiile de bună conduită administrativă pe care acestea ar trebui să le respecte în relațiile lor administrative cu publicul larg.

În mod indirect, codul vă este adresat și dumneavoastră - nu impunându-vă obligații, ci informându-vă cu privire la drepturile dumneavoastră față de instituțiile și organismele UE.

Permiteți-mi să vă descriu pe scurt conținutul codului:

În primul rând, aceasta conține principiile clasice ale dreptului administrativ, cum ar fi principiul nediscriminării, dreptul de a fi ascultat și de a face declarații, precum și indicarea posibilităților de exercitare a unei căi de atac.

Acesta conține, de asemenea, dispoziții care garantează o mai mare transparență. Aceste dispoziții prevăd, de exemplu, că funcționarii trebuie să fie orientați spre serviciu și accesibili în relația lor cu publicul și că, atunci când răspund la corespondență, trebuie să încerce să fie cât mai utili posibil și să răspundă cât mai complet și mai exact posibil la întrebările adresate. În ceea ce privește cererile de informații, codul impune funcționarilor să furnizeze publicului informațiile pe care le solicită într-un mod clar și ușor de înțeles.

Folosesc pe scară largă Codul bunei conduite administrative în activitatea mea. Codul contribuie la transparență prin stabilirea standardelor pentru instituții în contactele lor cu persoane fizice, care, la rândul lor, știu la ce ar trebui să se aștepte de la administrație. Și, corect aplicate, dispozițiile individuale ale Codului fac administrația mult mai accesibilă.

Acest cod conține mai degrabă principii de bună conduită administrativă decât orientări etice. Cu toate acestea, aplicarea principiilor bunei administrări ca atare contribuie la combaterea corupției și a altor comportamente inadecvate ale funcționarilor publici. Aderarea la principiile bunei administrări implică stabilirea și respectarea unor norme și principii clare cu privire la modul în care ar trebui să se comporte funcționarii publici, inclusiv a unor norme privind modul de gestionare a conflictelor și a potențialelor conflicte de interese. Astfel de reguli și principii clare contribuie la evitarea confuziei - atât pentru funcționarii publici înșiși, cât și pentru persoanele care sunt în contact cu aceștia - cu privire la ceea ce este legitim și ceea ce nu este. Confuzia în această privință ar putea avea un efect potențial coroziv asupra standardelor personale de comportament.

Am sugerat că o completare firească a Inițiativei europene în materie de transparență ar fi o inițiativă menită să asigure faptul că toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE fac obiectul unui set uniform de principii, cum ar fi cele prevăzute în Codul european al bunei conduite administrative.

Normele privind buna conduită administrativă aplicabile în mod uniform tuturor organismelor UE nu numai că ar contribui la ridicarea noțiunii de bună administrare la un nivel mai ridicat, ci ar promova și mai mult transparența.

În acest sens, sunt deosebit de încântat să anunț că toate agențiile UE au convenit recent să adopte Codul european și să analizeze cele mai bune modalități de a-l face public. Aceasta este o veste bună pentru oricine are motive să contacteze agențiile. Acum ar trebui să existe o idee clară despre ceea ce aveți dreptul să așteptați.

Concluzie

În concluzie, Ombudsmanul a fost înființat pentru a contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre instituțiile Uniunii și persoanele fizice, întreprinderile și asociațiile cu care acestea intră în contact.

Contribuind la soluționarea plângerilor care îi sunt aduse la cunoștință și promovând cele mai bune practici, Ombudsmanul urmărește să se asigure că relațiile dumneavoastră cu instituțiile UE sunt cât se poate de lipsite de probleme.

În tratarea acestor cazuri, încurajez în mod constant instituțiile UE să nu adopte o atitudine defensivă față de plângeri. Procedurile pe care le folosesc pentru anchete oferă instituției posibilitatea de a-și revizui și explica poziția și de a corecta eventualele erori cât mai curând posibil, îmbunătățind astfel calitatea performanței sale și relația sa cu cetățenii.

Pentru a vă oferi un exemplu, includ acum „cazurile-vedetă” în raportul meu anual pentru a atrage atenția asupra cazurilor care ar trebui să servească drept model pentru alte instituții cu privire la modul cel mai bun de a reacționa la plângeri.

Încurajând o mai mare transparență, asigurând proceduri de consultare echitabile și eficace și promovând standarde administrative ridicate, Ombudsmanul se poate asigura că administrația publică este bine plasată pentru a vă asculta, a vă primi și a vă implica.

În ceea ce vă privește, este important ca, în cazul în care instituțiile UE nu respectă normele relevante sau practicile lor sunt deficitare, să îmi aduceți acest lucru la cunoștință prin intermediul procedurii de depunere a plângerilor. Sunt aici să ascult - și să acționez.

Vă mulțumesc pentru atenție.