Introducere

Doamnelor și domnilor! Aș dori să vă urez bun venit la acest seminar și să vă mulțumesc pentru interesul manifestat față de noul mandat al Ombudsmanului European. Reprezentați cetățeni, întreprinderi, ONG-uri, birouri regionale și alte asociații și organizații din Uniunea Europeană. Prin urmare, aștept cu nerăbdare să aud contribuțiile, ideile și feedbackul dumneavoastră cu privire la prioritățile pe care instituția Ombudsmanului European ar trebui să le aibă în următorii cinci ani.

Sunt încântat să împart podiumul cu vicepreședintele Comisiei, Maroš Šefcovic. În calitate de comisar responsabil pentru relații interinstituționale și administrație, el va fi cel mai important interlocutor al meu în cadrul Comisiei în următorii ani. De asemenea, sunt onorat că Pat Cox ni s-a alăturat astăzi aici. Fără sprijinul Parlamentului European, nu îmi pot desfășura activitatea. În plus, Pat cunoaște foarte bine activitatea Ombudsmanului.

Sunt, de asemenea, foarte fericit că avem două părți interesate ale instituției Ombudsmanului, dl de Clerck și dl Benassi. Sunt convins că organizații ca a dumneavoastră ajută Ombudsmanul să identifice modul în care administrația UE se poate îmbunătăți în continuare.

Mă voi concentra acum pe scurt asupra a ceea ce consider că ar trebui să se numere printre prioritățile biroului Ombudsmanului European pentru următorii ani. Multe dintre aceste priorități sunt strâns legate de dispozițiile consolidate privind drepturile cetățenilor introduse prin Tratatul de la Lisabona și de transformarea Cartei drepturilor fundamentale într-un document obligatoriu din punct de vedere juridic pentru statele membre, atunci când aplică dreptul Uniunii.

Tratatul de la Lisabona și Carta drepturilor fundamentale

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și caracterul obligatoriu din punct de vedere juridic al Cartei drepturilor fundamentale marchează o etapă crucială în procesul îndelungat de capacitare a cetățenilor europeni și a altor părți interesate. Carta, în special, transmite un semnal puternic cu privire la importanța pe care Uniunea o acordă drepturilor cetățenilor.

Secțiunea din cartă intitulată „Drepturile cetățenilor” conține, desigur, dreptul de a adresa plângeri Ombudsmanului. Acesta conține, de asemenea, dreptul la bună administrare, un drept care se află în centrul activității Ombudsmanului European. Printre elementele dreptului la bună administrare care sunt menționate în mod specific în cartă se numără:

• dreptul de a beneficia de un tratament „imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;
• dreptul oricărei persoane de a fi ascultată;
• dreptul oricărei persoane de a avea acces la dosarul său;
• obligația administrației de a-și motiva deciziile;
• dreptul Uniunii de a repara orice prejudiciu cauzat de instituțiile sale;
• dreptul de a se adresa în scris instituțiilor Uniunii într-una dintre limbile tratatului și de a primi un răspuns în aceeași limbă.

Prima mea prioritate în următorii cinci ani este de a-i ajuta pe cetățeni să își exercite pe deplin drepturile, astfel cum se prevede în Tratatul de la Lisabona și în Carta drepturilor fundamentale. Mă angajez să informez cetățenii cu privire la aceste drepturi și, în acest scop, aștept cu interes să colaborez cu Parlamentul European, precum și cu ombudsmanii naționali și regionali din statele membre.

Consolidarea participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii

Tratatul de la Lisabona consolidează, de asemenea, dreptul cetățenilor și al asociațiilor de a participa la viața democratică a Uniunii. Aceasta impune instituțiilor Uniunii să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu organizațiile reprezentative și cu societatea civilă.

Datorită „inițiativei cetățenești europene”, un milion de cetățeni dintr-un număr semnificativ de state membre vor avea posibilitatea de a solicita Comisiei să prezinte noi propuneri legislative. Această inițiativă ar trebui să aducă o contribuție vitală la capacitarea cetățenilor europeni. Ombudsmanul a participat la consultarea publică privind această inițiativă, pentru a se asigura că aceasta va funcționa în cel mai transparent mod posibil și cu un nivel minim de birocrație.

Este important să se sublinieze faptul că un „dialog regulat” – astfel cum este prevăzut în tratat – implică o dezbatere reală privind politica, cu organizațiile reprezentative și societatea civilă, care pot critica și se pot opune inițiativelor instituțiilor, precum și să le sprijine. Sunt convins că această nouă dispoziție va avea, de asemenea, un impact substanțial asupra activității Ombudsmanului.

Ca să vă dau un exemplu: Am deschis recent o investigație cu privire la modul în care Comisia a efectuat un studiu privind utilizarea, în scopuri de cercetare, a primatelor neumane, cum ar fi cimpanzeii. Plângerea a fost depusă de Coaliția europeană pentru încetarea experimentelor pe animale. Acesta a susținut că grupul de lucru relevant al Comisiei nu dispunea de expertiză în domeniu și că nu a luat în considerare anumite elemente de probă. Nu am tras încă nicio concluzie. Comisia ar trebui să își prezinte avizul până la 30 aprilie 2010. Cu toate acestea, cazul evidențiază rolul pe care Ombudsmanul îl poate juca în promovarea unui proces eficace și transparent de elaborare a politicilor în instituțiile UE. Sunt nerăbdător să mă bazez pe acest rol în următorii ani.

Deschidere și transparență

O serie de alte articole din Tratatul de la Lisabona prevăd o mai mare deschidere și transparență în activitățile instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE. Acestea includ o dispoziție prin care Consiliul se reunește în public atunci când deliberează și decide cu privire la un proiect legislativ - lucru pe care l-am solicitat în mod repetat. Însă tratatul impune, de asemenea, altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii să își desfășoare activitatea într-un mod cât mai deschis posibil, pentru a promova buna guvernanță și a asigura participarea societății civile.

Articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale este deosebit de important pentru activitatea Ombudsmanului. Acesta prevede că cetățenii au drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Aceasta constituie o îmbunătățire semnificativă, extinzând dreptul de acces nu numai la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, ci și la toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, inclusiv, pentru prima dată, la Consiliul European.

Având în vedere că peste o treime din toate anchetele pe care Ombudsmanul le desfășoară în fiecare an se referă la „lipsa de transparență”, una dintre prioritățile mele cheie este să mă asigur că administrația UE respectă cele mai înalte standarde de transparență posibile.

O cultură a serviciului în administrația UE

Toate aceste noi dispoziții ale tratatului vizează ca administrația UE să devină mai deschisă, mai responsabilă și mai accesibilă cetățenilor. Și este sarcina mea să mă asigur că o cultură a serviciului va fi într-adevăr principiul director pentru instituțiile UE.

În acest context, doresc să consolidez participarea proactivă a instituției mele la dezbaterile publice privind propunerile legislative relevante pentru activitatea Ombudsmanului, cum ar fi reforma Regulamentului privind accesul la documente sau reforma Regulamentului financiar al UE.

Ca parte a contribuției mele la consultarea publică privind reforma Regulamentului financiar, am subliniat că normele relevante ar trebui să ofere orientări funcționarilor cu privire la modul în care aceștia pot combina atât buna gestiune financiară, cât și buna administrare în desfășurarea activității lor. De exemplu, am sugerat că Regulamentul financiar ar trebui, în cazuri excepționale, să prevadă plăți ex gratia, ca o reparație pentru inconvenientele grave sau dificultățile grave cauzate de administrarea defectuoasă. În opinia mea, reforma Regulamentului financiar oferă o ocazie excelentă de a pune în practică dreptul fundamental la bună administrare.

Îmbunătățirea în continuare a eficienței biroului Ombudsmanului

În ceea ce privește funcționarea biroului meu, intenția mea este de a continua să îmbunătățesc calitatea serviciilor noastre prin obținerea mai rapidă a unor rezultate în cadrul investigațiilor noastre și prin autoevaluarea riguroasă a modului în care tratăm plângerile cetățenilor. Mă bucur să raportez că timpul necesar pentru finalizarea anchetelor a scăzut de la o medie de 13 luni în 2008 la nouă luni în 2009. Ne propunem să reducem și mai mult timpul necesar pentru a obține rezultate prin anchete.

Voi încerca, de asemenea, să îmbunătățesc vizibilitatea publică a Ombudsmanului. Scopul este de a ajunge și mai eficient la potențialii reclamanți, atât în statele membre, cât și la Bruxelles. Întâlnirea noastră de astăzi este o parte importantă a acestui efort.

Este esențial ca cetățenii, ONG-urile și alte organizații să știe unde să se adreseze în cazul în care întâmpină probleme în aplicarea legislației UE, fie la nivel regional, național sau european. Prin urmare, doresc să consolidez cooperarea cu alte mecanisme de informare și soluționare a problemelor, cum ar fi Europe Direct, SOLVIT și Rețeaua europeană a ombudsmanilor.

Concluzie

Îmbunătățirea calității administrației UE în beneficiul cetățenilor și al altor părți interesate s-a aflat în centrul activității mele în ultimii șapte ani. Deși sunt mândru de rezultatele obținute de Ombudsman până în prezent, sunt conștient că mai sunt multe de făcut pentru ca cetățenii să fie pe deplin informați atât cu privire la drepturile lor, cât și cu privire la modul optim de exercitare a acestor drepturi.

La începutul unui nou mandat, voi continua să depun eforturi pentru o administrație a UE mai deschisă, mai responsabilă, mai orientată spre servicii și mai centrată pe cetățeni și, în general, să acționez în conformitate cu obiectivele și aspirațiile declarației de misiune a Ombudsmanului cu care aș dori să închei observațiile mele introductive.

„Ombudsmanul European caută soluții echitabile la plângerile împotriva instituțiilor Uniunii Europene, încurajează transparența și promovează o cultură administrativă a serviciului. El urmărește să consolideze încrederea prin dialogul dintre cetățeni și Uniunea Europeană și să promoveze cele mai înalte standarde de comportament în instituțiile Uniunii.”

Aștept cu nerăbdare să aud reflecțiile dumneavoastră cu privire la cele mai bune modalități de a atinge aceste obiective.