Stimată președintă Sophie Wilmès, stimați deputați,

Bună dimineața și vă mulțumesc că m-ați invitat la această discuție importantă.

Deseori descriem statul de drept ca fiind o valoare fundamentală a Uniunii Europene. Și pe bună dreptate. Aceasta stă la baza democrației noastre, protejează drepturile fundamentale și asigură buna guvernanță. Acesta oferă cadrul prin care puterea este exercitată în mod corect și transparent. Mai presus de toate, le permite cetățenilor să aibă încredere în guvernele lor, în sistemele lor juridice și în administrațiile publice.

Dar, după cum știm cu toții, statul de drept nu se va apăra. Este nevoie de o atenție permanentă și de protecție activă. Exact în acest domeniu instituțiile precum birourile ombudsmanului joacă un rol esențial.

Încă de la începuturile lor, ombudsmanii au fost strâns legați de instituirea și consolidarea democrației și a statului de drept – create pentru a supraveghea exercitarea puterii publice și pentru a proteja drepturile omului.

Să luăm exemplul Portugaliei, unde instituția Ombudsmanului a fost creată la scurt timp după restabilirea regimului democratic – fiind o instituție postrevoluționară și chiar preconstituțională.

Ombudsmanii îndeplinesc două funcții esențiale: în primul rând, acestea servesc drept controale independente asupra guvernului și administrației publice; și, în al doilea rând, oferă cetățenilor o protecție accesibilă în relațiile lor cu autoritățile publice.

Instanțele rămân principalii gardieni ai legalității, însă sistemul judiciar nu poate acoperi singur toate lacunele – în special într-o perioadă de schimbări tehnologice rapide, schimbări politice și așteptări publice tot mai mari.

În acest moment, ombudsmanii joacă un rol complementar esențial. Acestea contribuie la asigurarea exercitării corecte și transparente a puterii publice și a respectării drepturilor fundamentale, prin controlul acțiunilor administrative și protejarea drepturilor individuale.

În calitate de ombudsman european, rolul meu este de a preveni și de a aborda administrarea defectuoasă, de a promova buna guvernanță și de a contribui la susținerea statului de drept în întreaga Uniune. Nu pot emite decizii obligatorii, dar, prin activitatea mea – întotdeauna întemeiată pe un raționament solid și independent – mă străduiesc să mă asigur că instituțiile, agențiile și organele UE acționează într-un mod transparent, echitabil și responsabil.

O mare parte a dezbaterii privind statul de drept se concentrează, pe bună dreptate, asupra statelor membre. Dar trebuie, de asemenea, să ne întrebăm: cum susțin instituțiile UE aceste principii?

UE se așteaptă ca statele membre să respecte statul de drept și dispune de instrumentele necesare pentru a asigura respectarea acestuia. Dar, pentru a fi credibilă, UE trebuie să conducă prin puterea exemplului. Practică ceea ce predică. Transparența cererii? Fiți transparenți. Te aștepți la corectitudine? Fiți corecți. Apel la responsabilitate? Să-și asume responsabilitatea. Numai atunci poate câștiga o încredere reală – atât în țară, cât și în străinătate.

Deci, cum facem să se întâmple asta?

Ombudsmanul European este o parte interesată importantă. Biroul meu protejează legislația UE, drepturile fundamentale și buna administrare. Cetățenii, întreprinderile și organizațiile apelează la noi ori de câte ori consideră că o instituție a UE a acționat în mod incorect sau ilegal.

Instanțele pun în aplicare legea, da, dar nu pot acoperi toate aspectele care îi afectează pe cetățeni în relațiile lor zilnice cu instituțiile UE.

Acesta este punctul forte al Ombudsmanului. Procedurile noastre flexibile ne permit să depășim limitele legii. Trecem peste formalități pentru a restabili corectitudinea, integritatea și încrederea

Permiteți-mi să ilustrez.

Anul trecut, Curtea a examinat modul în care Consiliul UE și Comisia Europeană tratează cererile de acces la documente legislative. Curtea a constatat că ambele instituții nu au respectat standardele ridicate de transparență impuse de jurisprudență. I-am îndemnat să divulge în mod proactiv documentele legislative și să restricționeze refuzurile de acces la cazuri cu adevărat excepționale.

Într-o Uniune bazată pe statul de drept, transparența trebuie să fie regula, nu excepția. Fără transparență, responsabilitatea slăbește. Și fără responsabilitate, încrederea publică se erodează în mod inevitabil.

Vorbind despre transparență, o altă mare parte a activității mele îndeamnă instituțiile UE să fie mai deschise și mai consecvente în ceea ce privește modul în care iau decizii, în special atunci când aceste decizii au un impact asupra drepturilor cetățenilor.

Tocmai am emis decizia noastră cu privire la așa-numitul caz Omnibus. Curtea a concluzionat că a existat un caz de administrare defectuoasă, din cauza unei serii de deficiențe procedurale în ceea ce privește modul în care Comisia Europeană a pregătit propuneri legislative urgente.

Recunoaștem că Comisia trebuie să fie în măsură să reacționeze urgent la diferite situații, în special în contextul geopolitic actual. Cu toate acestea, trebuie să se asigure că responsabilitatea și transparența continuă să facă parte din procesele sale legislative și că acțiunile sale sunt explicate în mod clar cetățenilor.

În viitor, trebuie găsit un echilibru mai bun între o administrație flexibilă și flexibilă și garantarea unor standarde procedurale minime pentru legiferare. Având în vedere viitoarea revizuire a orientărilor privind o mai bună legiferare, consider că Comisia ar trebui să își îmbunătățească normele, astfel încât pregătirea legislației urgente să rămână transparentă, favorabilă incluziunii și bazată pe dovezi.

În centrul său, statul de drept se referă la protejarea persoanelor – în special a celor cu mai puțină putere – împotriva tratamentului inechitabil sau inechitabil din partea autorităților.

De aceea, Ombudsmanul European este, de asemenea, esențial pentru a se asigura că instituțiile UE respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor: de la protecția avertizorilor la practicile de angajare și recrutare sau examinarea modului în care sunt utilizate fondurile UE pentru a preveni cheltuirea banilor în moduri care încalcă drepturile fundamentale. 

Recent, Curtea a recomandat Comisiei să consolideze supravegherea fondurilor UE utilizate pentru gestionarea frontierelor, pentru a se asigura că acestea nu sunt utilizate în moduri care încalcă drepturile migranților. De asemenea, Curtea a examinat finanțarea acordată de UE persoanelor cu handicap, solicitând o monitorizare mai strictă pentru a sprijini renunțarea la instituționalizare. Este important de subliniat că această activitate a beneficiat în mare măsură de cooperarea cu ombudsmanii naționali din cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor pe care am privilegiul de a o coordona.

Cu doar o săptămână în urmă, am organizat conferința noastră anuală ENO și, printre numeroasele subiecte discutate, s-a acordat o atenție deosebită statului de drept.

Peste 100 de reprezentanți ai ombudsmanilor naționali și regionali și-au împărtășit experiențele din activitatea lor de zi cu zi. Aceste discuții au evidențiat modul în care anumite aspecte, în unele jurisdicții, continuă să dea naștere unor preocupări, și anume în ceea ce privește protecția independenței ombudsmanilor. Există în continuare provocări în ceea ce privește numirile, securitatea mandatului, mandatul, competențele de investigare și, mai presus de toate, eficacitatea supravegherii de către ombudsmani.

În plus, a fost discutată și metodologia Comisiei Europene de elaborare a rapoartelor privind statul de drept, mulți ombudsmani fiind de acord că este important să se garanteze o implicare mai ușor de recunoscut, mai activă și mai eficace, atât în mod autonom, cât și prin intermediul rețelei ENO. Suntem acum în curs de a garanta monitorizarea acestor concluzii, care vor fi apoi comunicate Parlamentului și Comisiei.

Lasă-mă să închei.

Respectarea statului de drept este o responsabilitate comună. Nu este de competența unei singure instituții – nici a instanțelor, nici a guvernelor naționale, nici a Ombudsmanului. Este nevoie de un angajament continuu din partea noastră a tuturor: din partea sistemului judiciar, a instituțiilor UE, a societății civile și a organismelor independente de supraveghere.

Lucrând împreună – insistând asupra transparenței, echității și responsabilității – consolidăm statul de drept. Procedând astfel, contribuim la asigurarea faptului că Uniunea Europeană rămâne ceea ce trebuie să fie: o uniune bazată pe justiție, democrație și drepturi fundamentale.

Mulțumesc.