Ombudsmanul consideră că este important ca solicitantul să aibă cel puțin o cunoaștere generală suficientă a identității și a conținutului documentelor solicitate pentru a-și exercita acest drept la obiecție. Acest lucru ar fi cu siguranță valabil în cazul în care documentele ar fi deja înscrise într-un registru public de documente sau în cazul în care documentele ar fi enumerate în răspunsul la cererea inițială. În cazul în care o instituție nu a utilizat o prezumție generală în răspunsul său la o cerere inițială, ci a efectuat mai degrabă o examinare concretă și individuală a documentelor solicitate, ar fi de asemenea o bună administrare pentru instituție să identifice documentele pe care le-a examinat atunci când a răspuns la cererea inițială. Acest lucru ar permite solicitantului să prezinte o cerere de confirmare în cunoștință de cauză în care să expună motivele pentru care consideră că analiza instituției este inadecvată.