Audiere comună a Parlamentului European
pe tema „Către un grad ridicat de responsabilitate, transparență și amplitudine; Integritatea în instituțiile UE”
Întrebări etice privind practicile de
lobby & Registrul de transparență
26 martie 2015

Stimați deputați, doamnelor și domnilor,

Aș dori să îi mulțumesc președintei Comisiei pentru afaceri constituționale, dna Hübner, pentru că m-a invitat astăzi aici, la aproape un an de când am luat cuvântul la lansarea studiului de integritate Transparency International.

Rolul Ombudsmanului European este tocmai de a contribui la asigurarea faptului că fiecare instituție și agenție a UE respectă cele mai înalte standarde de etică, transparență și bună administrare, iar acest studiu reprezintă o contribuție importantă la dezbaterea mai amplă privind încrederea în instituțiile noastre.

Propria mea instituție a fost una dintre instituțiile vizate de studiu și, de atunci, am dat curs la două dintre principalele sale recomandări. Am adoptat norme interne privind avertizarea în interes public. De asemenea, am publicat un proiect al acestor norme pe site-ul nostru pentru comentarii publice; a solicitat Autorității Europene pentru Protecția Datelor opiniile sale cu privire la procedurile noastre și a scris altor zece instituții și organisme ale UE pentru a afla ce au făcut sau intenționează să facă în acest domeniu important.

De asemenea, am adoptat și publicat primul Cod de conduită al Ombudsmanului. Nu pot predica dacă nu practic și eu.

În ultimul an, am urmărit, de asemenea, o serie de anchete care vizează promovarea integrității în cadrul instituțiilor UE. Această lucrare este inspirată de o serie de factori. Cred că UE ar trebui să stabilească și să demonstreze cele mai înalte standarde de integritate posibile nu doar pentru sine, ci și pentru întreaga lume. Observ că o societate civilă din ce în ce mai angajată și mai dinamică, a cărei influență a fost accentuată și amplificată de revoluția tehnologiei informației, va continua să solicite instituțiilor UE o mai mare deschidere și transparență, iar aceste cerințe vor trebui îndeplinite. În al treilea rând, ambițiile UE în ceea ce privește comerțul, uniunile energetice și digitale și investițiile semnificative în locuri de muncă și creștere economică vor spori cererile cetățenilor pentru o mai mare responsabilitate și o mai mare transparență în ceea ce privește modul în care sunt luate aceste decizii finale și cine sau ce le influențează.

Oricine își petrece timpul la Bruxelles va fi conștient de importanța activităților de lobby. Nu trebuie decât să pășim pe ușile acestei clădiri pentru a fi informați imediat cu privire la importanța sporită acordată controlului său, deoarece se formează cozi de la începutul dimineții pentru a obține legitimații ca parte a sistemului registrului de transparență.

Lobby-ul este o parte vitală a democrației noastre, a libertăților noastre, a dreptului nostru de cetățeni de a reprezenta persoanele împuternicite să ia decizii care vor afecta viețile individuale, precum și pe cele ale întreprinderilor mari și mici. Dar, în calitate de cetățeni, avem, de asemenea, dreptul și ar trebui să avem libertatea de a fi informați cu privire la persoanele care desfășoară activități de lobby și de a avea încredere că acest lucru se face într-un mod transparent și reglementat. Interese comerciale uriașe și alte interese sunt în joc atunci când legile sunt propuse, dezbătute și în cele din urmă acceptate sau respinse. Eșecul de a permite cetățenilor să vadă cum apar rezultatele este o negare a dreptului fundamental de participare.

În acest context, voi menționa pe scurt ancheta mea privind așa-numitul fenomen al „ușilor turnante” din cadrul Comisiei Europene. Recunosc că aceasta este o provocare pentru toate instituțiile și agențiile UE, dar cred că multe dintre aceste organisme așteaptă de la Comisie orientări și un bun exemplu.

Scopul acestei anchete a fost de a evalua modul în care Comisia gestionează potențialele conflicte de interese care apar atunci când personalul de conducere se mută în sectorul privat, fie permanent, fie ca parte a unei întreruperi a carierei. Opinia mea este simplă cu privire la această chestiune; la fel cum nicio direcție generală nu ar tolera ca fișierele sale să fie furate sau ca computerele sale să fie piratate, nici nu ar trebui să permită o situație în care interesele lor strategice să fie puse în pericol prin permiterea utilizării necorespunzătoare a informațiilor privilegiate de către interese private care comercializează pe baza cunoștințelor și contactelor privilegiate ale unui fost funcționar al UE.

În septembrie anul trecut, am prezentat o serie amplă de măsuri pe care aș încuraja Comisia să le adopte în acest domeniu. Una dintre principalele propuneri este ca Comisia să publice periodic online toate informațiile relevante cu privire la înalții funcționari ai UE, inclusiv numele acestora, care pleacă să lucreze în afara administrației UE. De asemenea, am solicitat Comisiei să consolideze procesele sale de revizuire a cazurilor de „uși turnante”, pentru a evita conflictele de interese.

În timpul anchetei mele am constatat deficiențe în motivarea și documentarea unor astfel de cazuri. Nu este întotdeauna clar dacă funcționarii în cauză au furnizat informațiile necesare Comisiei pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și nici modul în care observațiile serviciilor sale au fost luate în considerare. De asemenea, Comisia nu explică întotdeauna pe deplin de ce a decis să aprobe o cerere de acceptare a unei oferte de muncă. Răspunsul inițial al Comisiei la ancheta mea a fost încurajator și aștept măsurile ulterioare ale acesteia, în special în ceea ce privește obligația care îi revine în temeiul Statutului funcționarilor revizuit de a raporta cu privire la activitățile relevante postangajare ale personalului de conducere.

I-am spus Comisiei: „funcționarii publici au dreptul legitim de a accepta oferte de muncă atunci când părăsesc serviciul public. Cu toate acestea, pentru a menține încrederea cetățenilor în funcția publică a UE, instituțiile UE trebuie să își consolideze și să își facă mai transparente sistemele de revizuire pentru a se asigura că astfel de acțiuni nu generează conflicte de interese. Experiența internațională ne-a arătat că acest fenomen al "ușilor turnante" poate avea uneori o influență corupătoare asupra personalului de conducere, ceea ce dăunează imens încrederii publice. Este foarte important să ne asigurăm că o astfel de situație nu se dezvoltă la Bruxelles. Îmi voi spori competențele de supraveghere în consecință.”

Am discutat această chestiune cu vicepreședinta Georgieva, care înțelege foarte bine provocarea și sper la un rezultat pozitiv.

De asemenea, am deschis o anchetă din proprie inițiativă privind componența și transparența grupurilor de experți ale Comisiei. După cum știți, Comisia supraveghează sute de astfel de grupuri consultative care joacă un rol esențial în elaborarea legislației și a politicilor UE. S-au făcut deja multe pentru a spori transparența și pentru a promova o reprezentare mai echilibrată a intereselor în cadrul grupurilor sale de experți, dar există încă loc de îmbunătățiri.

O consultare publică a evidențiat faptul că principalele probleme ridicate se refereau la clasificarea inconsecventă a organizațiilor care participă la grupuri de experți, la dezechilibrul perceput în favoarea intereselor corporative în anumite grupuri și la potențialele conflicte de interese ale experților care participă în nume propriu. Prin urmare, am prezentat o analiză detaliată care acoperă ceea ce cred că trebuie să facă Comisia pentru a asigura o mai mare transparență și o componență mai echilibrată a acestor grupuri.

În ceea ce privește experții numiți cu titlu personal, sugerez Comisiei să își revizuiască politica privind conflictele de interese, evaluând cu mai multă atenție contextul acestora și publicând CV-uri detaliate. În plus, procesele-verbale ale reuniunilor grupurilor de experți ar trebui să fie cât mai detaliate posibil. Aștept cu interes răspunsul Comisiei, care este așteptat la 30 aprilie.

În ceea ce privește registrul de transparență, am solicitat Consiliului să participe și am sugerat ca actualul registru voluntar să primească dinți. După cum am spus la momentul respectiv, „cetățenii obișnuiți care sunt interesați de aceste chestiuni vor continua să fie uimiți cu privire la motivul pentru care UE nu sprijină, în mod mai direct, dreptul lor de a ști care sunt interesele care fac lobby pe lângă instituțiile UE și în ce scopuri”.

Voi monitoriza discuțiile interinstituționale pe această temă și sunt foarte încurajat de acțiunile pe care Comisia Juncker le-a întreprins deja pentru a sprijini registrul și pentru a se asigura că lobbyiștii se înscriu efectiv. Cu toate acestea, în cazul în care acordul interinstituțional propus nu se dovedește a fi un succes, trebuie analizată posibilitatea de a pune registrul pe o bază legislativă.

În concluzie, consider că această nouă Comisie este cu adevărat angajată să realizeze progrese reale în direcția unei mai mari transparențe și responsabilități. Am remarcat acest lucru în special în legătură cu răspunsul său foarte recent la ancheta mea privind transparența negocierilor TTIP. Nu cred că face acest lucru în căutarea unui principiu abstract bun sau etic, ci mai degrabă că a văzut scrisul pe perete; că solicitările făcute în prezent de cetățeni, solicitările făcute din ce în ce mai puternice, mai directe și mai răspândite, de megafonul noilor media sociale și de alte tipuri interactive, fac din crearea unor structuri și procese mai transparente și mai responsabile un imperativ de afaceri de zi cu zi. Într-adevăr, aceste solicitări din partea cetățenilor europeni vizează toate instituțiile și agențiile UE, desigur, și nu doar Comisia.

Înainte de a-mi încheia observațiile, aș dori să anunț că voi găzdui luni, 11 mai, un eveniment privind transparența activităților de lobby, la care vor participa prim-vicepreședintele Timmermans și mai mulți vorbitori-cheie, printre care Transparency International.

Administrația UE continuă să depună eforturi pentru a asigura nivelurile ridicate de legitimitate populară pe care le dorește. Standardele pe care le stabilește deja le depășesc adesea pe cele ale multor state membre, dar trebuie să depună în continuare eforturi pentru a atinge „standardul de aur” al integrității, transparenței și responsabilității.

În calitate de europeni, în ciuda problemelor noastre, trăim într-o parte privilegiată și avansată a lumii și, cu acest privilegiu și noroc, avem obligația de a ne ridica la cele mai înalte standarde și de a-i încuraja și pe alții să facă același lucru.

Mulțumesc.