# Transparența și participarea în fața incertitudinii științifice
- Autor: Ombudsmanul european
- Datele : 2022-01-27T00:00+01:00[Europe/Paris]
- [URL](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/speech/ro/151744)
---
Bună dimineața și vă mulțumesc pentru invitație.

Transparența nu se află doar în centrul mandatului meu de Ombudsman European, ci este, de asemenea, un element esențial pentru legitimitatea instituțiilor democratice și a proceselor decizionale.

Am susținut de mult timp că transparența contribuie la consolidarea încrederii publicului în deciziile luate de instituțiile UE și, prin urmare, a legitimității UE înseși. Acest lucru este valabil nu numai pentru cele trei mari instituții, ci și pentru alte agenții și organisme, care joacă un rol esențial în acest proces, inclusiv în ceea ce privește furnizarea și evaluarea avizelor științifice.

Cu toate acestea, în peisajul informațional și mediatic actual, cu diverse surse de informații online și un discurs social polarizat, acest lucru a devenit și mai important.

Este esențial să se asigure o mai mare transparență a consultanței științifice și a deciziilor bazate pe aceasta. Acest lucru implică, de asemenea, transparența în cazul în care avizele științifice se modifică.

Natura metodei științifice implică de obicei un progres și o evoluție lentă. Teoriile sunt dezvoltate, testate, contestate și rafinate. Fără incertitudine, nu ar fi nevoie de știință.

Publicarea adecvată a unor astfel de modificări ale avizelor științifice și explicarea motivelor pentru care acestea s-au schimbat sunt esențiale pentru credibilitatea publică.

Factorii de decizie trebuie adesea să acționeze, chiar și în cazul în care avizele științifice sunt încă în evoluție. Niciodată acest lucru nu a fost mai clar decât în timpul pandemiei.

Într-un mediu decizional atât de complex, autoritățile publice ar trebui să fie în contact direct cu publicul. Numai făcând acest lucru - afirmând că deciziile lor se bazează pe cele mai bune sfaturi disponibile, dar recunoscând că aceste sfaturi se pot schimba și fiind transparente atunci când se întâmplă - pot inspira cu adevărat încrederea publicului și pot împiedica dezinformarea.

Acesta este un aspect pe care l-am menționat în unele dintre anchetele mele recente legate de activitatea administrației UE în timpul pandemiei.

În februarie 2020, **Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor**a fost adus în centrul atenției. Rolul său a fost de a contribui la o abordare europeană coordonată a pandemiei prin colectarea și schimbul de informații.

În primele luni, s-a înregistrat o evoluție considerabilă în ceea ce privește informațiile publice referitoare la aspecte-cheie precum transmiterea virusului, eficacitatea purtării măștilor și capacitatea laboratoarelor de testare în statele membre. Având în vedere natura fără precedent a situației - un nou virus respirator și o pandemie care apare o dată la o generație - acest lucru a fost de înțeles.

În iulie 2020, am deschis o anchetă cu privire la modul în care ECDC și-a îndeplinit rolul în primele etape ale pandemiei de COVID-19. Ancheta mea a analizat, la un nivel mai general, modul în care ECDC colectează informații cu privire la astfel de aspecte și modul în care își împărtășește apoi recomandările, pe baza acestei colectări de date.

Ancheta a constatat că ECDC s-a confruntat adesea cu dificultăți în obținerea de informații în timp util de la autoritățile naționale din statele membre: o problemă legată de mandatul său limitat. În plus, deși ECDC a depus unele eforturi în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 pentru a-și efectua evaluarea științifică într-un mod transparent, există posibilitatea de a îmbunătăți modul în care comunică informații publicului.

Am făcut ECDC o serie de sugestii de îmbunătățire, în special cu scopul de a asigura o publicare și o comunicare mai proactive cu privire la informațiile, evaluările și recomandările sale.

În special, am sugerat că ECDC ar trebui să indice în mod clar și consecvent în evaluările sale de risc atunci când își modifică avizul pe baza noilor dovezi științifice care devin disponibile.

Este firesc ca astfel de evaluări să evolueze, pe măsură ce devin disponibile noi informații. Cu toate acestea, este esențial ca, în cazul în care consilierea sau informațiile evoluează și se produc schimbări cu privire la aspecte esențiale, de exemplu utilizarea măștilor, această schimbare să fie evidențiată publicului și să se explice motivele schimbării.

A nu face acest lucru ar putea duce la percepția că ar putea încerca să îngroape această schimbare, care ar putea, la rândul său, să alimenteze flăcările confuziei și dezinformării.

Aceasta este esența subiectului discuției de astăzi.

În mod încurajator, în septembrie 2021, ECDC a răspuns pozitiv la sugestiile mele privind publicarea și comunicarea proactivă.

De asemenea, am primit diverse plângeri privind transparența **achizițiilor publice de vaccinuri împotriva COVID-19** de către Comisia Europeană în numele statelor membre ale UE. Având în vedere că acesta a fost un rol fără precedent pentru Comisie, a existat, în mod firesc, un interes public considerabil. Absența unei transparențe depline a devenit un teren propice pentru speculații.

Reclamanții au solicitat acces public la „acordurile de achiziție în avans" (APA) încheiate între Comisia Europeană și companiile farmaceutice pentru viitoarea achiziție de vaccinuri împotriva COVID-19, precum și la alte documente legate de negocierile respective. Inițial, Comisia nu a fost de acord să divulge documentele.

Cu toate acestea, după ce am deschis o anchetă, Comisia a indicat că ia măsuri pentru a asigura cea mai mare transparență posibilă în ceea ce privește negocierile privind vaccinurile și că se consultă cu companiile farmaceutice în cauză în vederea divulgării tuturor APA. Ulterior, Comisia a publicat copii ocultate ale acestor acorduri.

În consecință, am închis ancheta, însă am subliniat Comisiei necesitatea de a se asigura că cerințele de transparență fac parte din negocierile în curs și viitoare privind vaccinurile, având în vedere interesele publice importante aflate în joc.

În mod similar, am primit o plângere cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește negocierile pentru achiziționarea vaccinurilor, în special în ceea ce privește echipa de experți din partea autorităților naționale din statele membre, care a fost responsabilă de negocieri.

Deși am înțeles motivele de confidențialitate pentru nedivulgarea numelor celor implicați, mi-am exprimat regretul că Comisia a refuzat să divulge orice fel de informații referitoare la experți, cum ar fi administrația națională de care aparțin. Am considerat că o mai mare transparență cu privire la echipa de negociere ar contribui la asigurarea unei responsabilități reale în ceea ce privește procesul de negociere a vaccinurilor împotriva COVID-19.

Am îndemnat Comisia să publice fără întârziere, cel puțin, lista celor șapte state membre reprezentate în echipa de negociere, lucru pe care Comisia l-a acceptat ulterior.

Având în vedere această incertitudine inerentă și consecințele potențiale pentru deciziile bazate pe avize științifice incomplete sau în cazul în care există avize divergente, este esențial ca oamenii de știință și experții consultați să fie independenți și percepuți ca fiind independenți.

Acesta a fost, de asemenea, un punct central al activității mele.

Un exemplu a fost ancheta mea din proprie inițiativă cu privire la modul în care **Agenția Europeană pentru Medicamente** colaborează cu dezvoltatorii de medicamente în perioada premergătoare cererilor de autorizare pentru comercializarea de noi medicamente în UE.

Pentru a comercializa un medicament nou în UE, companiile farmaceutice trebuie să depună mai întâi la EMA o „cerere de autorizație de introducere pe piață". EMA evaluează medicamentul și adoptă un aviz cu privire la necesitatea autorizării acestuia. Aceasta este o procedură cu care ne-am familiarizat cu toții în contextul pandemiei.

Înainte de depunerea unei cereri, dezvoltatorii de medicamente pot solicita și primi consiliere științifică din partea EMA. Aceste „activități prealabile depunerii cererii" au în mod clar consecințe pozitive pentru sănătatea publică. Cu toate acestea, este important să se evite chiar și percepția că eventualele opinii ale EMA cu privire la medicamente au fost influențate de aceste interacțiuni anterioare.

Ancheta mea a analizat aceste activități prealabile depunerii cererii, precum și transparența mai generală a activității EMA în ceea ce privește autorizarea medicamentelor.

Ancheta noastră a condus la o serie de sugestii de îmbunătățire adresate EMA, în special cu scopul de a asigura o separare între personalul EMA care oferă consultanță științifică dezvoltatorilor de medicamente în faza prealabilă depunerii cererii și cei implicați ulterior în evaluarea cererii de autorizație de introducere pe piață. Am făcut, de asemenea, o sugestie de îmbunătățire a transparenței acestor activități prealabile depunerii cererii.

Ca răspuns, EMA a fost de acord să introducă un registru al avizelor științifice privind medicamentele în procesul de aprobare a introducerii pe piață. Acest sfat va fi făcut public de îndată ce medicamentul va putea fi vândut în Europa. EMA s-a angajat, de asemenea, să se asigure că, în cea mai mare măsură posibilă, experții care sunt implicați în mod proeminent în consilierea companiilor farmaceutice în faza premergătoare introducerii pe piață a cererii nu vor fi cei care elaborează raportul de evaluare al EMA pentru un nou medicament.

În cele din urmă, pentru a consolida legitimitatea deciziilor bazate pe consiliere științifică, este necesar să se asigure că publicul poate participa la procesul decizional. Acest lucru este posibil numai dacă procesul decizional este **transparent.** Cine decide ce, când și de ce? Publicul trebuie să aibă acces în timp util la aceste informații pentru a participa efectiv, nu la procesul decizional științific, ci la deciziile legislative care pot urma.

Acest lucru a ghidat o parte din activitatea mea majoră privind transparența procesului decizional în cadrul Consiliului UE, precum și negocierile din cadrul trilogului privind legislația UE. Acesta va rămâne în fruntea agendei mele pentru mandatul meu.

Există o tendință din partea multor actori - politicieni și lobbyiști, dar și autorități publice și chiar oameni de știință - de a privi transparența ca pe un fel de amenințare. Poate exista percepția că, prin dezvăluirea modului adesea imperfect în care sunt luate deciziile sau în care evoluează știința, transparența ar putea submina aceste decizii sau avize științifice.

Părerea mea este că lucrurile stau invers. „Adevărul va ieși la iveală", într-un fel sau altul. Numai printr-o transparență proactivă, pe cât posibil, și prin explicarea modului în care sunt luate deciziile sau în care evoluează consilierea științifică, încrederea publicului în deciziile și consilierea respective poate fi îmbunătățită.

Mulțumesc.