Cazul se referea la presupusa incapacitate a mecanismului de tratare a plângerilor al Băncii Europene de Investiții (BEI) de a trata o plângere în timp util. Ombudsmanul a investigat chestiunea și a constatat că întârzierea a fost justificată din cauza complexității obiectului plângerii. Prin urmare, Ombudsmanul nu a constatat nicio administrare defectuoasă din partea BEI.

Cazul a vizat lipsa unui răspuns din partea Comisiei Europene la cererea reclamantului de revizuire juridică a deciziei Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură de a respinge proiectul său de la finanțarea din partea UE în cadrul programului Erasmus+. Ombudsmanul a investigat problema și a constatat că Comisia a răspuns deja reclamantului. Prin urmare, aceasta a considerat că această parte a plângerii a fost soluționată de instituție. De asemenea, aceasta a examinat pe fond răspunsul Comisiei și l-a considerat cuprinzător și rezonabil. Prin urmare, aceasta a decis că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.

Cazul se referea la faptul că Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) nu a răspuns la cererea de reexaminare a reclamantului în urma unei proceduri de recrutare a unui agent contractual.

Ombudsmanul a investigat chestiunea și a solicitat EASME să răspundă reclamantei și să răspundă preocupărilor acesteia cu privire la excluderea sa de pe „lista de rezervă” a candidaților care au reușit la concurs. În răspunsul său, EASME și-a cerut scuze pentru ceea ce a descris ca fiind „un eveniment nefericit”, care nu ar fi trebuit să aibă loc, și a explicat de ce reclamantul nu a fost inclus pe lista de rezervă.

Ombudsmanul a considerat că explicațiile EASME cu privire la excluderea reclamantului sunt convingătoare. Cu toate acestea, ea regretă faptul că EASME a avut nevoie de un an pentru a răspunde la cererea de reexaminare a reclamantului și că a făcut acest lucru numai după intervenția Ombudsmanului. Ombudsmanul a încurajat EASME să ia măsuri pentru a se asigura că nu vor mai avea loc incidente similare în viitor.

Cea mai mare parte a bugetului UE este alocată în fiecare an fondurilor și programelor gestionate de Comisia Europeană în comun cu statele membre. În iunie 2015, Ombudsmanul a deschis o anchetă din proprie inițiativă privind efectuarea la timp a plăților de către Comisie, cu accent pe plățile către contractanții și beneficiarii privați, care sunt susceptibili de a suferi cel mai mult ca urmare a întârzierii efectuării plăților. Această anchetă a urmat după patru anchete anterioare pe aceeași temă.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la numărul și procentul cazurilor în care au avut loc întârzieri de plată, amploarea întârzierilor care au avut loc, sumele implicate și cazurile în care s-au plătit dobânzi pentru întârzierea efectuării plăților. Ombudsmanul a efectuat, de asemenea, o inspecție la fața locului pentru a înțelege mai bine modul în care funcționează în practică procesul de plată.

Ombudsmanul observă că proporția generală a plăților întârziate a crescut din 2013, din cauza a doi factori principali. În primul rând, actualul Regulament financiar, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, a impus termene de plată mai stricte. În al doilea rând, autoritatea bugetară a UE (și anume Parlamentul și Consiliul) a limitat cuantumul „creditelor de plată” în 2014, care reprezintă banii alocați instituțiilor pentru plata facturilor în cursul anului.

Ombudsmanul salută progresele înregistrate de Comisie în ceea ce privește reducerea numărului și a valorii plăților întârziate în 2015, după ce acestea atinseseră un nivel maxim în 2014. Ea recunoaște că deficitul de credite de plată a fost un factor excepțional, independent de controlul Comisiei. Ombudsmanul observă, de asemenea, că creșterea mediilor plăților întârziate începând cu 2013 nu a însemnat că performanța Comisiei s-a deteriorat în termeni absoluți. În același timp, Ombudsmanul subliniază că Comisia trebuie să depună eforturi semnificative pentru a respecta termenele legale mai stricte introduse în temeiul actualului Regulament financiar.

Inspecția Ombudsmanului a arătat că Comisia monitorizează îndeaproape performanța sa în acest domeniu și a dezvoltat multe bune practici. Cu toate acestea, Ombudsmanul este preocupat de faptul că unele dintre măsurile recente anunțate de Comisie au fost deja aduse în discuție în 2010, în urma unei consultări lansate de Ombudsman în contextul unei anchete anterioare.

Cazul se referea la lipsa unui răspuns din partea Comisiei la mesajele reclamantului referitoare la dificultățile sale în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de grant. Din cauza unor probleme tehnice, reclamantul nu a fost în măsură să depună o cerere prin intermediul sistemului PRIAMOS al Comisiei. În schimb, aceasta și-a prezentat propunerea prin e-mail, care a rămas fără răspuns.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a solicitat Comisiei să răspundă. În răspunsul său, Comisia și-a cerut scuze pentru că nu a răspuns mai devreme. Aceasta a afirmat că nu poate accepta cererea de e-mail a reclamantului, deoarece sistemul a funcționat în mod corespunzător, iar Comisia nu a fost în măsură să identifice nicio încercare a reclamantului de a trimite propunerea prin intermediul PRIAMOS înainte de termenul-limită.

Cazul a vizat decizia Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) de a nu permite reclamantului să depună o a doua candidatură în contextul unei cereri de exprimare a interesului care nu conținea un termen specific pentru depunerea candidaturilor. Reclamantul a încercat să depună o a doua candidatură după ce nu a trecut testul legat de candidatura sa inițială în cadrul aceleiași proceduri de selecție. Reclamantul a susținut că EPSO nu a furnizat răspunsuri adecvate la scrisorile sale privind (i) temeiul juridic pentru a nu permite candidaților să își depună din nou candidatura în cadrul procedurilor de selecție fără date-limită specifice; și (ii) condițiile, inclusiv comportamentul personalului, de la centrul de testare din Spania.

În răspunsul său, EPSO s-a referit la condițiile prevăzute în cererea de exprimare a interesului ca temei juridic pentru acțiunile sale. Aceasta a explicat, de asemenea, că a investigat problema referitoare la comportamentul personalului din centrul de testare.

Ombudsmanul a considerat că explicația EPSO este rezonabilă și adecvată, astfel încât cazul a fost închis.

Cazul s-a referit la acțiunile EPSO în urma unei căderi a serverului informatic în timpul unui test și la modul în care EPSO a tratat cererile de reexaminare și de acces la documente ale reclamantului.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a constatat că EPSO (i) nu a tratat în mod corespunzător situația generată de accidentul informatic, (ii) nu a tratat în mod corespunzător cererea de reexaminare a reclamantului și (iii) nu a tratat în mod corespunzător cererea reclamantului de acces la documente. Prin urmare, Ombudsmanul a adresat EPSO trei recomandări.

EPSO a acceptat prima recomandare a Ombudsmanului privind modul în care ar trebui să abordeze problemele tehnice în timpul unui test pe calculator. A doua recomandare a fost ca EPSO să furnizeze reclamantului o explicație detaliată a modului în care a tratat cererea sa de reexaminare. Ombudsmanul nu a considerat că răspunsul EPSO în acest sens este convingător și că tratarea de către EPSO a cererii de reexaminare constituie un caz de administrare defectuoasă. În cele din urmă, EPSO nu a acceptat cea de a treia recomandare a Ombudsmanului privind furnizarea accesului la documente. Ombudsmanul a constatat că nefurnizarea de către EPSO a unor documente suplimentare a constituit, de asemenea, un caz de administrare defectuoasă. Pe lângă două constatări de administrare defectuoasă, Ombudsmanul a făcut, de asemenea, o sugestie către EPSO cu privire la modul în care ar putea să își îmbunătățească serviciul de contact pentru candidați.  

Acest caz se referea la modul în care Comisia Europeană a tratat informațiile prezentate de reclamant, invocând trei cazuri de ajutor de stat ilegal acordat cluburilor de fotbal spaniole. Reclamantul a susținut că Comisia nu a decis într-un termen rezonabil dacă ar trebui să inițieze o investigație oficială cu privire la presupusul ajutor de stat ilegal. Întrucât, în opinia reclamantului, Comisia nu a luat măsuri, reclamantul a depus o cerere de acces la unele documente legate de două dintre aceste cazuri. Comisia a refuzat să acorde accesul pentru motive legate de protecția obiectivelor investigațiilor.

Cazul s-a referit la întârzierile întâmpinate în autorizarea a douăzeci de cereri de produse alimentare și furaje modificate genetic. Reclamanții au informat Comisia în mai multe rânduri cu privire la preocupările lor. În opinia lor, explicațiile Comisiei și întârzierile persistente au fost inacceptabile. Prin urmare, reclamanții s-au adresat Ombudsmanului.

Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a constatat că întârzierile care au afectat cele douăzeci de cereri nu au fost justificate. În cursul anchetei, Comisia a examinat toate cererile pendinte. Cu toate acestea, Ombudsmanul a concluzionat că întârzierile au reflectat mai degrabă o problemă sistemică decât rezultatul unor aspecte specifice cererilor de autorizare specifice. În încheierea anchetei, Ombudsmanul a constatat că întârzierile au constituit un caz de administrare defectuoasă din partea Comisiei.

Cazul a vizat o întârziere din partea Autorității Bancare Europene (ABE) în tratarea cererii reclamantului ca ABE să investigheze o presupusă încălcare a legislației UE de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din Estonia. Ombudsmanul a solicitat informații cu privire la această chestiune și a constatat că ABE a fost în măsură să își justifice întârzierea, în cea mai mare parte. Din acest motiv și, de asemenea, deoarece ABE și-a cerut scuze pentru întârziere și s-a angajat să își îmbunătățească procedura, Ombudsmanul nu a constatat un caz de administrare defectuoasă. Întrucât, în cursul anchetei, ABE a stabilit termene interne pentru tratarea unor cereri similare, Ombudsmanul a încurajat-o să oficializeze aceste termene prin modificarea regulamentului său de procedură. Prin urmare, ea a închis cazul cu o observație suplimentară.