FOR PREVIEWING & TESTING PURPOSES ONLY.
This notification will disappear once the page will be published.
This link is available for less than 30 minutes.
  • Ușor de citit
  • Dimensiune text

Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?

Limba actuală: 
  • Română
Limba sursă: 
limbi disponibile: 
Traducerea acestei pagini a fost generată prin traducere automată.
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.

Recomandare privind refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la mesajele text schimbate între președinta Comisiei și directorul general al unei companii farmaceutice cu privire la achiziționarea unui vaccin împotriva COVID-19 (cazul 1316/2021/MIG)

Reclamantul a solicitat acces public din partea Comisiei Europene la mesaje text și la alte documente referitoare la discuțiile dintre președintele Comisiei și directorul general al unei companii farmaceutice cu privire la achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID‑19. Comisia a declarat că nu poate oferi acces la niciun mesaj text, deoarece nu a fost păstrată nicio înregistrare a unor astfel de mesaje.

În contextul anchetei Ombudsmanului, s-a constatat că Comisia nu consideră că mesajele text intră, în general, sub incidența criteriilor sale interne de înregistrare a documentelor, din cauza caracterului pretins „de scurtă durată” al conținutului lor. Pentru a trata cererea, aceasta a solicitat cabinetului președintelui Comisiei să identifice numai documentele care îndeplinesc criteriile sale de înregistrare. Ca atare, biroul personal al președintelui Comisiei nu a încercat să identifice niciun mesaj text și, prin urmare, Comisia nu a evaluat dacă astfel de mesaje text ar trebui divulgate.

Ombudsmanul consideră că acest lucru a constituit un caz de administrare defectuoasă. Pentru a aborda acest aspect, ea a recomandat Comisiei să solicite biroului personal al președintei Comisiei să caute din nou mesaje text relevante, clarificând faptul că această căutare nu ar trebui să se limiteze la documentele înregistrate sau la documentele care îndeplinesc criteriile sale de înregistrare. În cazul în care sunt identificate ulterior mesaje text, Comisia ar trebui să evalueze, în conformitate cu Regulamentul 1049/2001, dacă reclamantului i se poate acorda acces public la acestea.

Realizat în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Statutul Ombudsmanului European [1]

Contextul plângerii

1. În aprilie 2021, New York Times a publicat un articol [2] în care a raportat că președintele Comisiei și directorul executiv (CEO) al unei companii farmaceutice au făcut schimb de texte și apeluri legate de achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 și că „diplomația personală [a jucat] un rol important într-un acord, care urmează să fie finalizat [în acea] săptămână, în care [UE] va bloca 1,8 miliarde de doze (...)”.

2. La 4 mai 2021, reclamantul, un jurnalist, a solicitat Comisiei accesul public [3] la „mesajele ulterioare și la alte documente referitoare la schimbul dintre [președintele Comisiei] și [directorul general]” menționat în articolul din New York Times.

3. Comisia a identificat trei documente care se încadrează în domeniul de aplicare al cererii reclamantului: un e-mail, o scrisoare și un comunicat de presă. Acesta a acordat reclamantului un acces larg la documentele respective, ocultând doar date cu caracter personal limitate.

4. La 28 mai 2021, reclamantul a solicitat Comisiei să își revizuiască decizia (prin formularea unei „cereri de confirmare”). Mai precis, reclamantul a contestat faptul că niciun mesaj text nu a fost identificat de Comisie.

5. În iulie 2021, Comisia a emis o decizie de confirmare. Aceasta a afirmat că a efectuat o nouă căutare amănunțită și a confirmat că nu deține documente suplimentare care să corespundă cererii de acces a reclamantului.

6. Nemulțumit de răspunsul Comisiei, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului.

Ancheta

7. Ombudsmanul a deschis o anchetă în septembrie 2021 cu privire la îngrijorarea reclamantului legată de faptul că Comisia nu a identificat și nu a divulgat mesajele text la care acesta solicită acces.

8. În cursul anchetei, echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a întâlnit cu reprezentanți ai Comisiei pentru a obține informații suplimentare cu privire la caz. Ulterior, echipa de anchetă a întocmit un raport al reuniunii (disponibil mai jos)[4] care a fost comunicat reclamantului, care și-a prezentat apoi observațiile. Echipa de anchetă a Ombudsmanului a examinat, de asemenea, documente care detaliau modul în care Comisia a tratat cererea de acces public.

Argumentele prezentate

9. Reclamantul a afirmat, în esență, că mesajele text ar trebui considerate documente în temeiul normelor UE privind accesul public la documente. Reclamantul a observat că Comisia nu a dezvăluit dacă mesajele text în cauză există sau au existat. În lumina articolului din New York Times, el a considerat că este probabil ca schimburile în cauză să fi avut într-adevăr loc. Prin urmare, acesta a susținut că Comisia nu a identificat toate documentele care intră în domeniul de aplicare al cererii sale de acces.

10. În răspunsul său, Comisia a afirmat că dreptul de acces public se aplică numai documentelor existente aflate în posesia instituției. Comisia a afirmat, de asemenea, că „nu este obligată să păstreze fiecare document”. Comisia a făcut trimitere la decizia sa privind gestionarea evidențelor, care prevede că „[d]ocumentele se înregistrează în cazul în care conțin informații importante care nu sunt de scurtă durată sau în cazul în care pot implica acțiuni sau acțiuni subsecvente din partea Comisiei sau a unuia dintre departamentele acesteia”. Comisia a considerat că „un mesaj text sau un alt tip de mesagerie instantanee este, prin natura sa, un document cu durată scurtă de viață care nu conține, în principiu, informații importante privind aspecte legate de politicile, activitățile și deciziile Comisiei și, prin urmare, nu se califică în mod normal drept document care îndeplinește criteriile de înregistrare. În acest sens, politica Comisiei de păstrare a evidențelor ar exclude, în principiu, mesageria instantanee.”

11. În cursul reuniunii cu echipa de anchetă a Ombudsmanului, Comisia a declarat că, până în prezent, nu a înregistrat niciun mesaj text în sistemul său de gestionare a documentelor. Acest lucru este logic, având în vedere că textele sunt, de obicei, de scurtă durată și nu sunt utilizate în procesul decizional oficial al Comisiei și nu angajează instituția.

12. Comisia a afirmat, de asemenea, că personalul său care a tratat cererea reclamantului a consultat biroul personal al președintelui (cabinetul), care a confirmat că nu există documente suplimentare care să îndeplinească criteriile interne de înregistrare ale Comisiei.

13. În observațiile sale cu privire la raportul reuniunii, reclamantul a remarcat că este încă neclar dacă există mesaje text relevante, dacă astfel de mesaje text au fost șterse sau nu au existat niciodată.

Evaluarea Ombudsmanului care a condus la o recomandare

14.  Pentru Ombudsman, este clar că mesajele text intră în domeniul de aplicare al legislației UE privind accesul public la documente [Regulamentul (CE) nr. 1049/2001][5]. În conformitate cu regulamentul, un document este: „orice conținut, indiferent de suport (scris pe hârtie sau stocat în format electronic sau sub formă de înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală) referitor la o chestiune legată de politicile, activitățile și deciziile care intră în sfera de responsabilitate a instituției” [6].

15. Este la fel de clar că Regulamentul 1049/2001 se aplică tuturor documentelor deținute de o instituție a UE, și anume „documentelor întocmite sau primite de aceasta și aflate în posesia sa, în toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene” [7].

16. Această formulare clarifică faptul că elementul decisiv al unui document nu este suportul acestuia. De asemenea, nu este relevant dacă un document a fost înregistrat în sistemul de gestionare a documentelor al instituției. Ceea ce contează este conținutul documentului și dacă acesta se referă sau nu la „politicile, activitățile și deciziile” pentru care este responsabilă instituția. În ceea ce privește existența conținutului, instanțele UE au constatat că definiția unui document, în sensul Regulamentului 1049/2001, se bazează în principal pe conținutul care poate fi „salvat, copiat sau consultat după ce a fost generat”[8]. Prin urmare, mesajele text constituie documente, iar publicul poate solicita accesul la acestea, dacă se referă la activitatea instituției și dacă instituția le deține [9].

17. Aspectul dacă mesajele text sunt înregistrate ulterior în sistemul de gestionare a documentelor al instituției în cauză nu este, din punct de vedere juridic, relevant pentru definirea unui „document” în temeiul Regulamentului 1049/2001. Înregistrarea unui document este o consecință a existenței unui document și nu o condiție prealabilă pentru existența acestuia.

18. Întrebarea dacă mesajele text ar trebui înregistrate este una importantă, pe care Ombudsmanul o abordează în inițiativa sa strategică în curs (SI/4/2021/MIG) privind modul în care instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE înregistrează mesajele text și mesajele instantanee trimise/primite de membrii personalului în calitatea lor profesională.[10] Înregistrarea informațiilor în sistemul instituției de gestionare a documentelor facilitează în mare măsură accesul public la documente, facilitând căutarea și identificarea documentelor de către instituții. Jurisprudența UE a recunoscut că instituțiile UE au obligația de a întocmi și de a păstra documentele referitoare la activitățile lor și de a face acest lucru în măsura posibilului, într-un mod nearbitrar și previzibil [11].

19. Cu toate acestea, în prezenta cauză nu este vorba despre aspectul dacă mesajele text în cauză ar fi trebuit să fie sau au fost înregistrate. Cauza se referă mai degrabă la aspectul dacă, în cazul în care mesajele se referă la activitatea Comisiei și dacă aceasta le deține, Comisia ar fi trebuit să acorde acces public la ele. Modul în care Comisia a tratat această chestiune nu a permis să se răspundă la aceste întrebări. Ombudsmanul consideră că acest lucru a constituit un caz de administrare defectuoasă din motivele prezentate mai jos.

20. Cererea de acces a reclamantului a arătat în mod clar că acesta solicita accesul public la schimburile dintre președintele Comisiei și directorul general al companiei farmaceutice. El s-a referit la un articol din mass-media care s-a bazat pe un interviu cu președinta Comisiei, în care aceasta ar fi afirmat că schimburile în cauză au avut loc. Schimburile au avut loc în contextul negocierilor privind un contract de achiziție de vaccinuri care a fost încheiat ulterior.

21. Aspectul dacă mesajele text au făcut parte dintr-o procedură oficială sau dacă au angajat în vreun fel Comisia poate avea o incidență asupra aspectului dacă acestea ar fi trebuit sau nu ar fi trebuit să fie înregistrate în sistemul de gestionare a documentelor al Comisiei, dar nu are nicio incidență asupra aspectului dacă acestea intră în domeniul de aplicare al normelor privind accesul public.

22. În cererea sa adresată cabinetului președintelui pentru documentele care intră în domeniul de aplicare al cererii de acces public a reclamantului, Comisia a solicitat documente care îndeplinesc numai criteriile sale interne de înregistrare. Cabinetul președintelui a confirmat apoi că nu există astfel de documente suplimentare. În pofida cererii explicite a reclamantului de acces public la „mesaje text”, Comisia nu a clarificat dacă documentele respective existau efectiv. În schimb, a solicitat doar documente pe care cabinetul le-a considerat ca îndeplinind criteriile de înregistrare. Ca atare, nu s-a evaluat dacă existau alte documente și dacă acestea ar trebui divulgate în conformitate cu Regulamentul 1049/2001 [12].  

Recomandare

Pe baza anchetei privind această plângere, Ombudsmanul adresează Comisiei următoarea recomandare:

Comisia ar trebui să solicite cabinetului președintelui să caute din nou mesaje text relevante, clarificând faptul că această căutare nu ar trebui să se limiteze la documentele înregistrate sau la documentele care îndeplinesc criteriile sale de înregistrare.

În cazul în care mesajele text raportate există și sunt identificate, Comisia ar trebui să evalueze dacă accesul public la acestea poate fi acordat în conformitate cu Regulamentul 1049/2001.

Comisia și reclamantul vor fi informați cu privire la această recomandare. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Statutul Ombudsmanului European, Comisia transmite un aviz detaliat până la 26 aprilie 2022.

 

Emily O'Reilly Ombudsmanul
European


Strasbourg, 26.1.2022

 

[1] Disponibilă la adresa:  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.L_.2021.253.01.0001.01.ENG&toc=OJ%3AL%3A2021%3A253%3ATOC

[2] Disponibilă la adresa: https://www.nytimes.com/2021/04/28/world/europe/european-union-pfizer-von-der-leyen-coronavirus-vaccine.html.

[3] În temeiul Regulamentului 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001R1049&from=EN.

Cererea de acces a fost depusă prin intermediul AskTheEU.org și este disponibilă la adresa: https://www.asktheeu.org/en/request/exchange_între_president_von_d.

[4] Raportul reuniunii este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/doc/inspection-report/en/150175.

[5] Ombudsmanul ia act de un răspuns recent al Comisiei la o întrebare parlamentară, potrivit căruia mesajele text nu intră sub incidența normelor UE privind accesul public la documente (Regulamentul 1049/2001). A se vedea: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-9-2021-005139-ASW_EN.html. Din motivele expuse în prezenta recomandare, Ombudsmanul nu împărtășește această interpretare a legii.

[6] Articolul 3 litera (a) din Regulamentul 1049/2001 (sublinierea noastră).

[7] În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001.

[8] Hotărârea Tribunalului din 22 februarie 2015, Breyer/Comisia, T-188/12, punctul 42: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=162573&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=165954.

[9] Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) a divulgat recent astfel de mesaje în urma unei cereri de acces public la documente în temeiul Regulamentului 1049/2001: https://fragdenstaat.de/anfrage/whatsapp-nachrichten-an-die-libysche-kustenwache/.

[10] Inițiativa strategică SI/4/2021/MIG privind modul în care instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE înregistrează mesajele text și instantanee trimise/primite de membrii personalului în calitatea lor profesională: https://www.ombudsman.europa.eu/en/case/en/59322.

[11] A se vedea hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 26 aprilie 2007, WWF/Consiliul UE, punctul 61:

https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=61308&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=5501506.

[12] Evaluarea Ombudsmanului de la punctele 19-23 din decizia sa în cauza 1050/2018/DL este relevantă în acest context. A se vedea: https://www.ombudsman.europa.eu/da/decision/en/127386.

Ce părere aveți despre această traducere automată? Trimiteți-ne părerea dumneavoastră!