Contextul plângerii

1. O dată la șase luni, un alt stat membru deține președinția Consiliului Uniunii Europene [1] În ^această perioadă, statul membru ^[2]:

•  organizează și prezidează reuniunile Consiliului;
•  face propuneri pentru a ajunge la un acord între statele membre cu privire la proiectele politice și legislative;
•  reprezintă Consiliul în relațiile sale cu celelalte instituții și organisme ale UE; și
•  negociază în numele Consiliului pentru a ajunge la acorduri cu Parlamentul European cu privire la dosarele legislative.

2. Consiliul și statul membru care deține președinția împart responsabilitatea pentru costurile legate de deținerea unei președinții a Consiliului. Aceasta înseamnă că un stat membru care deține președinția poate suporta cheltuieli care nu sunt acoperite de bugetul UE.

3. A devenit din ce în ce mai frecvent ca statele membre să solicite sponsorizări comerciale pentru a acoperi costurile deținerii unei președinții a Consiliului. Această sponsorizare implică adesea posibilitatea ca întreprinderile să își prezinte numele și logourile alături de logourile oficiale ale președinției Consiliului și să declare că „sprijină” președinția Consiliului.

4. În primele șase luni ale anului 2019, România a deținut președinția Consiliului. O serie de societăți private au sponsorizat președinția română, inclusiv producători de automobile, o societate de telecomunicații, societăți energetice, o asociație a producătorilor de bere și o societate producătoare de băuturi răcoritoare.

5. Reclamantul, organizația non-profit foodwatch, a contestat sponsorizarea de către compania de băuturi răcoritoare și chestiunea sponsorizării Președinției Consiliului în general.

6. În iunie 2019, aceasta s-a plâns Consiliului de faptul că nu a reglementat o astfel de sponsorizare.

7. Consiliul a informat reclamantul că nu poate aborda sau prezenta observații cu privire la această chestiune, întrucât, în opinia sa, chestiunea ține exclusiv de responsabilitatea statului membru în cauză.

8. Nemulțumit de răspunsul Consiliului, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului.

Ancheta  

9. Ombudsmanul a deschis o anchetă pentru a stabili dacă Consiliul a refuzat în mod justificat să abordeze problemele ridicate de reclamant. Ancheta a analizat sponsorizarea comercială a Președinției Consiliului în general (și nu exemplul specific de sponsorizare din timpul Președinției române a Consiliului).

10. În cursul anchetei, Ombudsmanul a primit răspunsul Consiliului cu privire la plângere și, ulterior, observațiile reclamantului ca răspuns la răspunsul Consiliului.

Argumente prezentate Ombudsmanului

11. Reclamantul a susținut că sponsorizarea comercială a președinției Consiliului poate duce la prejudicierea reputației și la conflicte de interese și ar putea submina încrederea publică. Acesta a susținut că sponsorii pot avea interese de afaceri cu privire la aspecte care fac obiectul unor deliberări în materie de politici sau de legiferare în cursul mandatului unei președinții. Reclamantul a afirmat, de asemenea, că cerința ca statele membre care dețin președinția Consiliului să fie neutre ar trebui interpretată în sens larg și ar trebui să includă interesul public.

12. Consiliul a afirmat că Președinția face parte în mod oficial din Consiliu. Cu toate acestea, Comisia a făcut distincție între: (i) activitățile Președinției în temeiul Regulamentului de procedură al Consiliului, care sunt, în esență, activități ale Consiliului și în legătură cu care Președinția are datoria de a fi neutră și imparțială; și (ii) alte activități ale președinției, care nu fac parte în mod oficial din activitățile Consiliului, cum ar fi reuniunile informale ale miniștrilor sau evenimentele culturale. Acestea din urmă ar fi finanțate de statul membru în cauză și ar ține de responsabilitatea acestuia. Prin urmare, Consiliul a susținut că gestionarea sau organizarea acestor alte activități, inclusiv posibila sponsorizare, nu intră în sfera sa de competență și că nu poate lua măsuri în legătură cu aceste activități.

13. De asemenea, Consiliul a considerat că există garanții care ar putea atenua preocupările reclamantului, și anume obligația președinției de a fi imparțială și neutră, precum și faptul că anumite reuniuni sunt finanțate de Consiliu și au loc la sediul acestuia.

14. Reclamantul a răspuns că obligația Președinției de a fi neutră și imparțială se extinde la toate activitățile sale și că publicul nu face distincție între diferitele tipuri de activități pe care le organizează Președinția.

Evaluarea Ombudsmanului care a condus la o recomandare

15. Ombudsmanul ia act de faptul că, deși este deținută de un stat membru, președinția Consiliului face parte din punct de vedere funcțional din Consiliu și, prin urmare, din administrația UE.

16. Președinția joacă un rol important și influent în procesul de elaborare a politicilor și a legislației UE. De exemplu, propune statelor membre poziții de compromis cu privire la proiectele de politici și acte legislative și negociază, în numele Consiliului, cu Parlamentul European pentru a conveni asupra proiectelor legislative. În ceea ce privește propunerile fără caracter legislativ, acesta poate decide, de asemenea, dacă deliberările Consiliului se desfășoară în public sau care propunere nouă ar trebui să aibă prioritate [3]. ^Astfel, își exercită competența în numele Consiliului. În exercitarea acestei competențe, președinția trebuie să fie neutră și imparțială.

17. Având în vedere rolul Președinției, există riscul ca sponsorizarea comercială să fie percepută de publicul larg ca oferind unui sponsor o anumită influență asupra elaborării politicilor și a legislației UE. Parlamentul European a exprimat preocupări similare [4].

18. Distincția pe care Consiliul o face între diferitele categorii de activități pe care președinția le organizează poate fi utilă pentru a clarifica, dintr-o perspectivă administrativă internă, dacă anumite cheltuieli țin de responsabilitatea Consiliului sau a statului membru care deține președinția. Cu toate acestea, o astfel de distincție nu este perceptibilă sau relevantă pentru publicul larg. Atunci când Președinția organizează o reuniune sau o altă activitate, publicul este obligat să perceapă această activitate ca fiind, într-un fel sau altul, legată de Consiliu și de administrația UE în ansamblu. Faptul că publicul ar face acest lucru este de înțeles, de așteptat și inevitabil.

19. Este o bună administrare să se țină seama în mod corespunzător de această realitate prin luarea de măsuri prudente și rezonabile – dincolo de „garanțiile” menționate de Consiliu – pentru a elimina sau cel puțin pentru a atenua riscurile reputaționale implicate.

20. Consiliului îi revine sarcina de a încerca să atenueze riscurile asociate sponsorizării comerciale. Consiliul oferă deja statelor membre consiliere practică, procedurală și strategică cu privire la președinție. Consiliul ar putea extinde această recomandare pentru a include orientări pentru statele membre cu privire la chestiunea sponsorizării comerciale. Astfel de orientări ar putea, de exemplu, să se refere la transparența sponsorizării comerciale sau la utilizarea logoului UE.

21. Ombudsmanul consideră că poziția Consiliului potrivit căreia nu are nicio responsabilitate în ceea ce privește sponsorizarea comercială a unei președinții a Consiliului și lipsa de acțiune care decurge din aceasta echivalează cu un caz de administrare defectuoasă. Prin urmare, Ombudsmanul face o recomandare corespunzătoare mai jos, în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din Statutul Ombudsmanului European.

Recomandare  

Pe baza anchetei privind această plângere, Ombudsmanul adresează Consiliului următoarea recomandare:

Consiliul UE ar trebui să emită orientări pentru statele membre cu privire la chestiunea sponsorizării președinției, pentru a atenua riscurile reputaționale pentru UE.

Consiliul și reclamantul vor fi informați cu privire la această recomandare. În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din Statutul Ombudsmanului European, Consiliul transmite un aviz detaliat până la 6 aprilie 2020.

Emily O'Reilly

Ombudsmanul European, 

Strasbourg, 06/01/2020 

[1] În conformitate cu articolul 16 alineatul (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

[2] A se vedea Manualul Președinției Consiliului Uniunii Europene, pagina 9: http://www.mvep.hr/files/file/2018/181212-handbook-of-the-presedency-02-2018-1.pdf.

[3] Potrivit articolului 8 din Regulamentul de procedură al Consiliului: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32009D0937.

[4] A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2018/2168(DEC)):

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2019-0040_EN.html#title2.