Ombudsmanul European, P. Nikiforos Diamandouros, își continuă eforturile de îmbunătățire a practicilor de recrutare ale instituțiilor și organismelor UE. Referindu-se la două decizii recente privind plângerile împotriva Comisiei Europene și a Europol, Ombudsmanul a declarat: „Pentru mulți cetățeni, primele lor relații reale cu administrația UE iau forma unei candidaturi pentru un loc de muncă. Este important ca practicile de recrutare ale instituțiilor și organismelor UE să fie de primă clasă, astfel încât să se mențină și să se aprofundeze încrederea cetățenilor. Voi continua să fac tot ce îmi stă în putință pentru a mă asigura că cetățenii care caută un loc de muncă în administrația Uniunii sunt tratați în mod echitabil și corespunzător.”

Cele două decizii care au condus la observațiile Ombudsmanului au fost următoarele:

Comisia Europeană: Un cetățean de cetățenie franceză/bulgară a solicitat un post de agent local în cadrul Delegației Comisiei la Sofia, Bulgaria. Comisia i-a respins cererea din cauza dublei sale cetățenii. Aceasta a invocat Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 18 aprilie 1961 și a precizat că postul de agent local în cauză era rezervat candidaților care nu aveau cetățenia țării în care urmau să își exercite atribuțiile și care nu aveau reședința permanentă în această țară.

Ombudsmanul a criticat Comisia pentru că nu a furnizat o justificare obiectivă pentru respingerea cererii reclamantului, afirmând că aceasta a încălcat principiul nediscriminării. Niciuna dintre normele aplicabile agenților locali nu conținea dispoziții conform cărora persoanele de cetățenie bulgară ar fi excluse de la aceste contracte. Ombudsmanul a constatat, de asemenea, că anunțul de post vacant pentru postul în cauză nu furniza candidaților toate informațiile necesare cu privire la procedura de recrutare.

Decizia Ombudsmanului este disponibilă pe site-ul său internet la adresa:

Europol: Un cetățean a depus o plângere la Ombudsman, susținând că Europol nu a respectat Statutul personalului său prin recrutarea sa ca asistent administrativ în temeiul unui contract de agent local, și nu ca membru al personalului Europol. Aceasta înseamnă că a fost angajată în condiții mai puțin avantajoase. Europol a susținut că, în situațiile în care schema sa de personal nu prevedea posturi de personal, iar volumul de muncă era de așa natură încât era necesară asistența temporară, trebuia să recurgă la angajarea de personal temporar în condiții aplicabile personalului local. Aceasta a susținut că este liberă să facă acest lucru atât timp cât rămâne în limitele bugetului său de personal.

Ombudsmanul a subliniat că Statutul personalului Europol menționează în mod clar că un post de asistent administrativ este un post de personal al Europol. Acesta nu a găsit niciun temei juridic care să justifice practica Europol de a angaja personal temporar în condiții aplicabile personalului local. Prin urmare, acesta a formulat o observație critică pentru a atrage atenția Europol asupra necesității de a-și revizui practicile care reglementează angajarea personalului.

Decizia Ombudsmanului este disponibilă pe site-ul său internet la adresa: