Șef de unitate,
Secretariatul General,
Unitatea SG.A.3 – Transparență și amprentă; Etică, Comisia
Europeană

Stimată doamnă X,

La 2 decembrie 2025, Ombudsmanul a primit o întrebare din partea Ombudsmanului Republicii Croația cu privire la asigurarea de sănătate pentru cetățenii și rezidenții permanenți ai Croației care studiază în alte țări ale UE.  

Ombudsmanul croat a primit plângeri din partea studenților și a familiilor studenților care își continuă studiile în străinătate în legătură cu pierderea asigurării de sănătate croate. În esență, se pare că orice cetățean sau rezident permanent care părăsește Croația pentru o perioadă mai mare de un an (și cu o prezență anuală mai mică de trei luni) este obligat să înregistreze concediul temporar din Croația. Acesta este cazul multor studenți care studiază într-un alt stat membru al UE. Cu toate acestea, începând din 2023, înregistrarea unui astfel de concediu temporar a dus în mod automat la pierderea asigurării de sănătate croate, independent de circumstanțele personale [1].

Pentru cei care studiază într-un alt stat membru, pierderea asigurării de sănătate croate înseamnă că nu pot utiliza cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) emis în Croația atunci când se află în străinătate și, prin urmare, trebuie să își acopere asigurarea de sănătate în țara de studiu. Acest lucru pare să creeze obstacole administrative și financiare serioase pentru studenți. În paralel, cetățenii croați și rezidenții permanenți care studiază în Croația continuă să beneficieze de asigurări de sănătate acoperite de bugetul de stat.

Ombudsmanul croat a ridicat această problemă în fața autorităților naționale. În opinia biroului său și a experților pe care i-a consultat, situația ar putea încălca dreptul la liberă circulație, Regulamentele privind coordonarea sistemelor de securitate socială [2] și jurisprudența Curții de Justiție a UE.

Pe baza acestei întrebări și a schimburilor ulterioare cu Ombudsmanul croat, am dori să solicităm Comisiei să răspundă la următoarele întrebări:

A. Ar putea Comisia să abordeze preocupările și considerațiile juridice ridicate în interogarea (și avizul juridic anexat) trimisă de Ombudsmanul croat?

Pentru a răspunde la întrebare, Comisia ar putea, de asemenea, să abordeze următoarele aspecte:

B. În ce circumstanțe și în ce condiții poate un stat membru să își modifice normele privind reședința, inclusiv concediul temporar, în sensul Directivei 2004/38/CE și al Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009?

C. Statele membre sunt obligate să se asigure că unul sau mai mulți dintre factorii orientativi prevăzuți la articolul 11 din Regulamentul nr. 987/2009 sunt luați în considerare înainte de a stabili reședința unuia dintre resortisanții săi sau a celor cu drept de ședere permanentă pe teritoriul său?

D. Modificarea Legii croate privind asigurările obligatorii de sănătate introdusă în 2023 ar putea constitui o restricție privind dreptul la liberă circulație prin dezavantajarea unor studenți pentru simplul motiv că și-au exercitat dreptul la liberă circulație, în conformitate cu jurisprudența instanțelor UE?

Am aprecia dacă Comisia ar putea răspunde la această întrebare și la întrebările de mai sus până la 13 februarie 2026, dacă este posibil, astfel încât să putem transmite răspunsul Ombudsmanului croat.

O copie a prezentei scrisori și a răspunsului Comisiei va fi pusă la dispoziție pe site-ul Ombudsmanului.

Cu stimă,

Rosita Hickey
Director de Anchete

Strasbourg, 12.1.2026

[1] Cum ar fi șederea permanentă în Croația sau independent de motivele pentru care o persoană a părăsit temporar țara (de exemplu, studii, muncă, tratament medical etc.).

[2] Regulamentul 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32004R0883 ; și Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2009/987/oj/eng