Strasbourg, 12.7.2021

Plângerea 1598/2020/MMO

Subiect: Reuniune privind modul în care Comisia Europeană se asigură că autoritățile croate respectă drepturile fundamentale în contextul operațiunilor de gestionare a frontierelor finanțate din fonduri UE

Stimate domnule președinte,

Vă scriu în legătură cu scrisoarea mea din 6 noiembrie 2020, în care v-am notificat că am primit o plângere din partea Amnesty International cu privire la modul în care Comisia se asigură că autoritățile croate respectă drepturile fundamentale în contextul operațiunilor de gestionare a frontierelor finanțate din fonduri UE. Aș dori, în primul rând, să mulțumesc Comisiei pentru răspunsul său din 14 aprilie 2021.

În cursul acestei anchete, reclamantul și-a prezentat observațiile cu privire la versiunea neconfidențială a răspunsului Comisiei. De asemenea, am contactat Ombudsmanul croat pentru a obține contribuții cu privire la subiectul acestei plângeri. Observațiile reclamantului și contribuția Ombudsmanului croat sunt anexate la prezenta scrisoare.

Am decis acum că, în scopul anchetei mele, ar fi util ca echipa de anchetă să se întâlnească cu reprezentanții relevanți ai Comisiei pentru a clarifica anumite aspecte (astfel cum figurează în anexa anexa anexată).

V-aș fi recunoscător dacă personalul dumneavoastră ar putea să o contacteze pe dna Maria Moustakali (maria.moustakali@ombudsman.europa.eu,+32 (0)2 284 35 86), care este responsabilă de această anchetă, pentru a conveni asupra modalităților de desfășurare a reuniunii înainte de 30 septembrie 2021, dacă este posibil.

În timpul reuniunii sau înainte de aceasta, Comisia ar trebui să comunice echipei mele de anchetă orice documente suplimentare pe care le consideră relevante. Informațiile sau documentele pe care Comisia le consideră confidențiale nu vor fi divulgate reclamantului sau oricărei alte persoane fără acordul prealabil al Comisiei. [1]

Vă mulțumesc pentru cooperarea continuă cu privire la această chestiune importantă.

Cu stimă,

Emily O'Reilly

Ombudsmanul European

Anexe:

Anexă

- Observațiile reclamantului cu privire la răspunsul Comisiei din 18 mai 2021.

- Răspunsul primit din partea Ombudsmanului croat la 14 decembrie 2020.

anexă

În răspunsul său, Comisia menționează cerința privind „monitorizarea tehnică” a activităților de control la frontiere (subacțiunea 5) inclusă în acordul de grant pentru asistență de urgență (EMAS) încheiat între Comisie și Croația.  Subacțiunea 5, care constituie „parte a unui mecanism eficace de monitorizare”, a fost menită să finanțeze acțiuni precum formarea ofițerilor de poliție și asistența în ceea ce privește plângerile și incidentele raportate, revizuirea și dezvoltarea procedurilor standard de operare, precum și o masă rotundă între Ministerul de Interne, organizațiile societății civile și Ombudsmanul croat. Comisia afirmă, de asemenea, că a solicitat autorităților croate măsuri suplimentare pentru a spori eficacitatea monitorizării drepturilor fundamentale și că s-a angajat să sprijine autoritățile croate în eforturile lor de a dezvolta un „nou mecanism de monitorizare independent [...] care să prevadă posibilitatea detectării timpurii a oricăror incidente în vederea urmăririi lor în timp util, inclusiv, dacă este cazul, a investigațiilor efectuate în temeiul legislației naționale și a măsurilor de remediere luate de autoritățile croate competente”. Comisia subliniază că punerea în aplicare a unui astfel de mecanism de monitorizare este responsabilitatea autorităților croate.

În observațiile sale cu privire la răspunsul Comisiei, reclamantul susține că cerința privind „monitorizarea tehnică” în cadrul proiectului EMAS, astfel cum este descrisă în răspunsul Comisiei, nu este suficientă și, de fapt, contrazice declarațiile anterioare ale Comisiei în această privință. În ultimii trei ani, continuă reclamantul, Comisia a prezentat „mecanismul de monitorizare” instituit în temeiul acordului de grant EMAS ca fiind un mijloc credibil de evaluare independentă a comportamentului poliției de frontieră croate și de asigurare a respectării drepturilor fundamentale. Acest lucru nu a fost realizat. În opinia reclamantului, atunci când a evaluat dacă au fost îndeplinite cerințele proiectului EMAS, Comisia ar fi trebuit să solicite clarificări suplimentare din partea autorităților croate în ceea ce privește mecanismul de soluționare a plângerilor din cadrul subacțiunii 5. În acest sens, reclamantul susține că ratele acțiunilor penale și disciplinare împotriva potențialilor contravenienți sunt neglijabile în comparație cu acuzațiile de încălcare a drepturilor fundamentale. Reclamantul adaugă că Comisia are obligația de a se asigura că fondurile UE sunt cheltuite în conformitate cu drepturile fundamentale și cu legislația UE, indiferent dacă acest lucru a fost prevăzut sau nu în acordul de grant EMAS.

Reclamantul consideră, de asemenea, că răspunsul Comisiei nu a clarificat relația dintre cerința de monitorizare din acordul de grant EMAS (subacțiunea 5 de mai sus) și protocolul tripartit încheiat între Ministerul de Interne al Croației, UNHCR și Centrul juridic croat. Acest protocol ar fi de asemenea inoperant, în opinia reclamantului. Reclamantul subliniază în continuare importanța implicării Comisiei și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în procesul de instituire a unui astfel de mecanism [2]. În cele din urmă, reclamantul susține că eventuala neinstituire a unui mecanism cu „garanțiile necesare”[3] în Croația va avea consecințe negative mai ample asupra politicilor UE în materie de migrație, deoarece este considerat un mecanism „pilot” pentru mecanismul independent de monitorizare mai amplu din Pactul UE privind migrația și azilul.

În răspunsul său, Ombudsmanul croat a afirmat că, în ultimii ani, biroul său a primit plângeri din partea migranților și a organizațiilor naționale și internaționale cu privire la comportamentul poliției și al autorităților de frontieră croate. Ea a afirmat că biroul său a constatat, printre altele, că, în centrele de detenție pentru imigranți și în secțiile de poliție, procedurile de identificare și înregistrare a grupurilor vulnerabile de migranți nu erau adecvate. În plus, ea a afirmat că Ministerul croat de Interne a negat toate acuzațiile de maltratare a migranților de către autoritățile croate și că biroului său i s-a refuzat accesul la informații relevante.

Având în vedere cele de mai sus, în scopul anchetei Ombudsmanului, ar fi util să se întâlnească cu reprezentanții relevanți ai Comisiei pentru a clarifica anumite aspecte (astfel cum sunt prezentate mai jos):

1. În acest caz, înțelegerea Comisiei și a reclamantului cu privire la ceea ce presupune „monitorizarea tehnică” și la momentul în care ar fi instituit un mecanism independent de monitorizare pare să difere. În cursul reuniunii, ar fi util ca Comisia să detalieze înțelegerea sa.

2. A luat Comisia în considerare consolidarea cerinței de monitorizare a activităților de control la frontiere (subacțiunea 5) incluse în acordul de grant pentru asistență de urgență (EMAS) pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale?

3. (a) A luat Comisia în considerare inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Croației [4] sau reducerea sau suspendarea finanțării pentru operațiunile la frontieră până când va exista un mecanism de monitorizare independent și eficace? (b) Comisia dispune de alte mijloace pentru a încuraja autoritățile croate: (i) să instituie un nou mecanism de monitorizare independent; și (ii) să abordeze conduita poliției și a autorităților de frontieră croate, astfel cum a raportat Ombudsmanul croat, față de migranți și solicitanții de azil?

4. Cum vede Comisia rolul autorităților naționale (de exemplu, Ombudsmanul croat) și al altor organizații (de exemplu, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați sau societatea civilă) în monitorizarea activităților de gestionare a frontierelor? În special, ce rol are în vedere Comisia pentru astfel de organizații în cadrul unui mecanism de monitorizare eficace?

[1] Vă rugăm să marcați în mod clar acest material cu „Confidențial”. E-mailurile criptate pot fi trimise la căsuța noastră poștală dedicată. Informațiile și documentele de acest tip vor fi șterse din dosarele Ombudsmanului European la scurt timp după încheierea anchetei.

[2] Potrivit reclamantului, „implicarea Comisiei și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale în aceste discuții este esențială și acestea trebuie să insiste cu fermitate ca acordul final semnat de autoritățile croate să includă un sistem solid, eficace și independent de monitorizare, inclusiv o capacitate independentă de informare”.

[3] Reclamantul afirmă că mecanismul de monitorizare „trebuie să fie independent în drept și în practică; dispun de mijloacele necesare pentru a se asigura că încălcările drepturilor la frontierele UE și în apropierea acestora sunt înregistrate; că cei responsabili sunt trași la răspundere; și că justiția pentru persoanele afectate este garantată”.

[4] Având în vedere dispozițiile articolului 258 din TFUE, ale articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 515/2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontierele externe [https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A02014R0515-20200328] și ale Cartei drepturilor fundamentale a UE.