# Raport anual 2025
- Autor: Ombudsmanul european
- Datele : 2026-04-22T00:00+02:00[Europe/Paris]
- [URL](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/doc/annual-report/ro/223854)
---
Cuvânt-înainte {#ar2025}
------------------------
Teresa Anjinho, Ombudsmanul European
În februarie 2025 mi-am început mandatul cu angajamentul ferm că în centrul activității mele va fi apărarea drepturilor cetățenilor din întreaga Europă. Un an mai târziu, într-o Europă în continuă schimbare, acest angajament rămâne la fel de important ca întotdeauna. Valorile noastre comune și sistemele noastre democratice se confruntă cu provocări semnificative -- tensiuni geopolitice, perturbări tehnologice și o presiune din ce în ce mai mare asupra încrederii publice.
În vremuri de nesiguranță, cetățenii așteaptă, pe bună dreptate, mai multă transparență, mai multă responsabilitate și o implicare mai semnificativă. În același timp, instituțiile și factorii de decizie se află adesea sub presiune, fiind nevoiți să se descurce cu proceduri complexe, în timp ce se străduiesc să obțină rezultate concrete. Distanța dintre așteptări și rezultatele efective se poate mări rapid.
În acest moment decisiv, activitatea Ombudsmanului European se dovedește a fi nu numai relevantă, ci și esențială, întrucât reprezintă o garanție fundamentală -- care susține responsabilitatea și protejează drepturile cetățenilor atunci când este cel mai mult nevoie.
Ca voce independentă și imparțială, Ombudsmanul contribuie la reducerea distanței dintre cetățeni și instituții. Astfel, întărim legătura de încredere care nu doar susține instituțiile noastre democratice, ci și garantează că proiectul european rămâne fidel valorilor și principiilor sale fundamentale.
Ancheta *Omnibus I* ilustrează clar provocările cu care se confruntă procesul de decizie european într-un climat de gestionare permanentă a crizelor. Pe măsură ce elaborarea politicilor UE se accelerează ca răspuns la presiunile geopolitice și tehnologice, urgența devine norma. Rapiditatea nu poate fi însă obținută în detrimentul legitimității. Constatările mele au arătat că acțiunea legislativă rapidă și respectarea principiilor de bază ale UE trebuie să meargă mână în mână. Chiar și legile adoptate mai rapid necesită baze democratice solide.
Promovarea și garantarea bunei administrări sunt esențiale pentru a face față acestor provocări. Întâlnirile pe care le-am avut în 2025 cu șefii instituțiilor UE au reprezentat un pas important în consolidarea unei abordări orientate spre găsirea de soluții. Printr-un dialog constructiv, bazat pe încredere, sprijinim instituțiile în obținerea de rezultate, promovând în același timp participarea, transparența și responsabilitatea --- standardele esențiale ale unei bune practici administrative.
Altă componentă fundamentală a bunei administrări.este transparența. O parte semnificativă a activității noastre se axează pe asigurarea accesului public la documente, dând cetățenilor posibilitatea de a urmări și examina procesele de decizie. În acest sens sunt încă necesare îmbunătățiri, în special în ce privește gestionarea promptă și consecventă a cererilor de acces. Consolidarea acestor practici ar întări responsabilitatea și încrederea publicului.
În 2025, când biroul nostru a împlinit treizeci de ani de activitate, ne-am confruntat și cu un număr record de plângeri. Această creștere ar putea reflecta o mai bună conștientizare atât a rolului nostru, cât și a drepturilor cetățenilor prevăzute de legislația UE. Ea reflectă și tendințele generale ale erei digitale: accesibilitatea mai mare la procedurile administrative, așteptările în continuă evoluție în ceea ce privește capacitatea de reacție și impactul tot mai mare al inteligenței artificiale asupra administrației publice. Această dinamică oferă oportunități importante, dar și noi provocări.
Predecesorii mei au descris adesea acest birou ca fiind o instituție mică, cu un mandat important. Acest mandat se înscrie acum în strategia pe care am adoptat-o, bazată pe trei piloni: ascultarea cu atenție a nemulțumirilor cetățenilor, exercitarea competențelor noastre de decizie cu discernământ și eficacitate, precum și întărirea parteneriatelor care îmbunătățesc calitatea administrației UE. Împreună, aceste priorități stau la baza activității noastre, care are rolul de a construi o punte constructivă între cetățenii europeni și instituțiile UE.
Altă componentă centrală a acestei strategii este excelența operațională. În 2026 prioritate noastră va fi să ne adaptăm organizarea internă la cerințele în continuă schimbare, să ne întărim capacitățile în domeniul inteligenței artificiale și să asigurăm că evoluțiile tehnologice sunt însoțite de măsuri de protecție adecvate.
Comunicarea clară rămâne, de asemenea, esențială. Ne asumăm din ce în ce mai mult rolul de „traducători calificați" între instituții și cetățeni, explicând procedurile administrative complexe într-un limbaj accesibil. Promovarea limbajului simplu nu este o chestiune de stil. Este o chestiune de accesibilitate și echitate.
În fine, angajamentul nostru se reflectă și în activitatea noastră din Rețeaua europeană a Ombudsmanilor, pe care am mândria să o coordonez. Cooperarea noastră la nivel european consolidează standardele administrative și favorizează schimbul de experiență. Pe măsură ce ne pregătim să sărbătorim a 30-a aniversare a Rețelei în 2026, vom profita de acest moment important pentru a evidenția contribuția noastră colectivă la promovarea bunei administrări în toată Europa.
Pe măsură ce avansăm în 2026, responsabilitatea noastră ca apărători ai echității, transparenței și responsabilității este pusă la încercare de diverse provocări care necesită vigilență și spirit de conducere. Trebuie să continuăm să promovăm buna administrare, nu ca ideal abstract, ci ca piatră de temelie a unei Uniuni care își ascultă cetățenii.
> „La Ombudsmanul European, determinarea, cooperarea și angajamentul nostru neclintit față de valorile europene comune vor fi consolidate pentru a apăra democrația -- **o plângere, o soluție și o decizie odată**."
Teresa Anjinho, Ombudsmanul European
1. Strategia
------------
### Construim încrederea, impulsionăm schimbarea
**Strategia Ombudsmanului European pentru 2025-2029**
Ombudsmanul European a publicat în noiembrie strategia Biroului pentru 2025-2029. Această strategie va ghida acțiunile Biroului, de la gestionarea plângerilor până la activitățile externe, comunicarea și administrarea internă.
Sunt patru obiective generale: responsabilizarea cetățenilor, producerea de schimbări pozitive, întărirea parteneriatelor și promovarea calității și eficienței operaționale:
* **Responsabilizarea cetățenilor**: informarea cetățenilor și societății civile despre rolul Ombudsmanului European pentru a asigura că vocile lor sunt auzite și drepturile lor respectate.
* **Producerea de schimbări pozitive**: stimularea schimbărilor instituționale și întărirea bunei administrări prin promovarea echității, integrității, transparenței și încrederii.
* **Întărirea parteneriatelor**: stabilirea și cultivarea de relații de colaborare cu părțile interesate care pot sprijini și mări eficacitatea Ombudsmanului în protejarea drepturilor cetățenilor și promovarea bunei administrări.
* **Promovarea calității și eficienței operaționale**: promovarea unui Birou al Ombudsmanului orientat spre viitor, adaptabil și cu spirit de disponibilitate, care să exemplifice bunele practici, să adopte inovația și să rămână receptiv la tendințele și nevoile în continuă evoluție.
Acestea se bazează pe principiile și valorile instituției, și anume tratarea corectă și echitabilă a persoanelor și a organizațiilor, respectarea celor mai înalte standarde de conduită profesională, precum și promovarea dialogului constructiv și a cooperării cu instituțiile și părțile interesate.
Aplicarea strategiei va fi monitorizată printr-un plan anual, însoțit de obiective anuale cuantificabile, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor și priorităților acesteia.
2. Anul 2025 pe scurt
---------------------
### Principalele cazuri {#ataglance-keycases}
**Fenomenul „ușilor turnante"**
Prima anchetă din oficiu lansată de Ombudsmanul European se axează pe modul în care agențiile UE gestionează practica „ușilor turnante". Având în vedere că agențiile contribuie la elaborarea politicilor care vizează domenii ca medicamentele, siguranța alimentară sau apărarea, este important ca normele care reglementează trecerea personalului UE în sectorul privat să fie aplicate corespunzător.
**Luarea deciziilor în situații de urgență**
Printre aspectele-cheie examinate de Ombudsmanul European în 2025 s-au numărat modalitățile de asigurare a responsabilității atunci când deciziile sunt luate de urgență. Trei anchete au explorat acest aspect, care au vizat propuneri legislative de simplificare a normelor pentru fermieri, de simplificare a normelor de sustenabilitate a întreprinderilor și de combatere a traficului de migranți.
**Inteligența artificială**
Alt subiect-cheie al anchetelor din 2025 a vizat inteligența artificială, și anume modul în care Comisia Europeană asigură transparența, incluziunea și responsabilitatea în adoptarea standardelor armonizate pentru inteligența artificială.
### Statistici pe scurt {#ataglance-statistics}
**3 490**
de plângeri noi tratate: creștere de 54 % față de 2024
**492**
de anchete deschise: creștere de 19 % față de 2024
**35 %**
din anchete au vizat aspecte legate de transparență
### Discursurile pe scurt {#ataglance-speeches}
> „Ombudsmanii nu sunt doar responsabili cu soluționarea plângerilor sau rezolvarea de probleme. „Suntem inițiatori și educatori."
[Cuvânt de bun venit la conferința Rețelei europene a ombudsmanilor din 2025](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/speech/ro/215618)
> „\[...\] drepturile persoanelor cu handicap nu sunt drepturi speciale. „Sunt drepturi egale \[...\]"
[Activitatea Ombudsmanului European în ce privește persoanele cu handicap](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/speech/ro/216378){#second-speech-link}
> „Lucrând împreună -- insistând asupra transparenței, echității și responsabilității -- consolidăm statul de drept."
[Monitorizarea respectării statului de drept de către Ombudsmanul European](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/speech/ro/216374)
### Principalele realizări ale anului {#ataglance-highlights}
Depunerea jurământului în fața Curții de Justiție (februarie)
A 30-a aniversare a Biroului Ombudsmanului European (septembrie)
Conferința anuală a Rețelei europene a ombudsmanilor (noiembrie)
3. Teme esențiale
-----------------
Ombudsmanul ajută oamenii, întreprinderile și organizațiile care se confruntă cu probleme legate de administrația UE. Printre probleme se numără dificultăți legate de participarea cetățenilor la procesul de decizie, întârzierea sau refuzul accesului la documente, preocupări etice, încălcări ale drepturilor fundamentale și probleme de natură contractuală. Următoarele secțiuni oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor anchete din anumite domenii.
### 3.1. Procesul decizional participativ
Procesul decizional participativ a reprezentat o chestiune esențială pentru Biroul Ombudsmanului European în 2025, în contextul în care organizațiile societății civile au depus plângeri cu privire la modul în care Comisia Europeană a simplificat legislația existentă sau a introdus noi acte legislative pentru a răspunde noilor priorități politice.
Recomandarea privind Omnibus I, politica agricolă comună (PAC) și combaterea introducerii ilegale de migranți
În noiembrie, [Ombudsmanul a constatat un caz de proastă administrare după ce a identificat o serie de nereguli procedurale în elaborarea a patru acte legislative](https://www.ombudsman.europa.eu/recommendation/215920). Proiectele legislative priveau raportarea de către întreprinderi de informații privind sustenabilitatea, politica agricolă comună (PAC) și combaterea introducerii ilegale de migranți.
Ancheta a relevat că, în elaborarea acestor propuneri legislative, Comisia nu a respectat anumite prevederi ale propriilor norme privind o mai bună legiferare, menite să asigure că procesul legislativ se bazează pe date concrete, este transparent și incluziv.
Printre neregulile procedurale identificate în anchetele Ombudsmanului s-au numărat nejustificarea pe deplin în fața publicului a caracterul urgent al propunerilor legislative și nedocumentarea motivelor care au stat la baza abaterii de la normele interne privind procesul legislativ. Au existat și alte probleme, specifice fiecărei propuneri legislative.
În două recomandări pentru viitor adresate Comisiei, Ombudsmanul i-a solicitat să asigure aplicarea previzibilă, consecventă și nearbitrară a normelor privind o mai bună legiferare și ca viitoarea elaborare urgentă a propunerilor legislative să fie întotdeauna transparentă, bazată pe dovezi și favorabilă incluziunii.
Ombudsmanul a făcut și o serie de sugestii în contextul viitoarei revizuiri a normelor privind o mai bună legiferare. Printre ele se numără stabilirea standardelor minime pentru consultarea părților interesate în procedurile de urgență, precum și obligativitatea efectuării unor evaluări privind schimbările climatice pentru toate propunerile legislative.
Ombudsmanul a solicitat Comisiei să-i transmită un răspuns detaliat la recomandarea sa până la 25 februarie 2026.
Cazuri: [983/2025/MIK](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/68856) -- cazul „Omnibus", [2031/2024/VB](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/67546) -- cazul „Migrație" și [1379/2024/MIK](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/66897) -- cazul "PAC"
Ombudsmanul salută decizia BEI de a publica în mod proactiv mai multe date privind mediul și aspectele sociale
În urma unei anchete efectuate de Biroul Ombudsmanului, Banca Europeană de Investiții (BEI) a declarat că va începe publicarea evaluărilor sale sociale și de mediu pentru proiectele situate în afara UE care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului înainte de adoptarea deciziilor de finanțare de către Consiliul său de administrație. Acest lucru ar trebui să permită publicului să participe într-un mod mai substanțial la evaluarea aspectelor sociale și de mediu ale proiectelor pe care BEI intenționează să le finanțeze.
Măsurile au fost introduse după o [anchetă cu privire la refuzul băncii de a acorda acces public la evaluarea de mediu și socială a unui proiect din Nairobi, Kenya,](https://www.ombudsman.europa.eu/news-document/204111) precum și la practica sa generală de a nu publica asemenea informații decât după luarea deciziilor de finanțare. Ombudsmanul a salutat noile măsuri.
Cazul [2252/2022/OAM](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/63023)
*** ** * ** ***
### 3.2. Asumarea răspunderii în procesul de decizie
Anchetă privind elaborarea standardelor UE pentru inteligența artificială
Ombudsmanul a deschis o anchetă [privind modul în care Comisia Europeană asigură transparența, caracterul incluziv și responsabilitatea în adoptarea standardelor armonizate pentru inteligența artificială (AI)](https://www.ombudsman.europa.eu/news-document/212272). Reclamantul, o organizație a societății civile, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că organismele de standardizare responsabile cu elaborarea standardelor pentru Comisie -- Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC) -- nu au obligația să facă publice informațiile referitoare la persoanele care lucrează în cadrul acestora și nu publică procesele-verbale ale ședințelor lor. Reclamantul a mai susținut că Comisia nu a asigurat reprezentarea echilibrată a intereselor în procesul de standardizare. Comisia a cerut organismelor de standardizare să elaboreze standarde armonizate și să se asigure că vor contribui la reducerea la minimum a riscurilor pe care le prezintă inteligența artificială pentru siguranță și drepturile fundamentale. Ombudsmanul a întrebat Comisia cu privire la componența grupului care elaborează standardele, la normele de transparență aplicate de organismele de standardizare, la modul în care Comisia gestionează și monitorizează procesul de standardizare, precum și la cum va evalua rezultatele.
Cazul [1974/2025/MIK](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/69839)
Comisia nu abordează întârzierile înregistrate în procedura de autorizare a substanțelor chimice
Ombudsmanul a clasat ancheta Biroului său privind modul în care Comisia Europeană decide cu privire la cererile de [autorizații pentru substanțe chimice deosebit de periculoase](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/207183) depuse de companii și a concluzionat că nu a reușit să soluționeze problema întârzierilor mari în acest proces. Biroul Ombudsmanului constatase cazuri de proastă administrare în 2024 și a solicitat Comisiei să reducă durata lungă necesară pentru elaborarea proiectelor de decizii de autorizare în temeiul Regulamentului UE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH).
Răspunsul Comisiei nu a abordat însă recomandarea Biroului Ombudsmanului de a-și revizui procedurile interne lungi și nu a acceptat nici recomandarea ca cererile care conțin informații insuficiente să fie respinse imediat, pentru ca respectivele întreprinderi să nu mai poată folosi substanțele periculoase în UE.
Ombudsmanul a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a pune pe deplin în aplicare obiectivele Regulamentului REACH și jurisprudența recentă, pentru a evita întârzierile mari în gestionarea riscurilor prezentate de substanțele chimice.
Cazul [OI/2/2023/MIK](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/63908)
*** ** * ** ***
### 3.3. Transparență
Problemele de transparență, în special cererile de acces la documente, au reprezentat în continuare cea mai mare proporție (35 %) din sesizările primite în 2025. Ombudsmanul urmărește să se asigure că administrația UE aplică în mod riguros și echitabil legislația care reglementează accesul la documentele UE (Regulamentul 1049/2001), și anume că persoanele care solicită documente fie obțin în timp util documentele pe care le caută, fie primesc justificări bine întemeiate pentru neacordarea accesului.
Refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la un raport de evaluare a riscurilor elaborat de platforma X
Având în vedere că Regulamentul privind serviciile digitale este un act legislativ esențial al UE pentru stabilirea responsabilității în serviciile digitale și pentru asigurarea unui mediu online sigur pentru utilizatori, Ombudsmanul a constatat un caz de proastă administrare în [refuzul Comisiei Europene de a analiza raportul de evaluarea a riscului al platformei de socializare X pentru divulgare](https://www.ombudsman.europa.eu/news-document/214615). Când un jurnalist a solicitat accesul la raportul platformei X, Comisia a refuzat, susținând că se poate presupune, în general, că divulgarea ar putea aduce atingere intereselor comerciale ale companiei, precum și unei anchete în curs cu privire la respectarea de către aceasta a Regulamentului privind serviciile digitale. Ombudsmanul a considerat că nu este rezonabil ca Comisia să aplice o prezumție generală de nedivulgare. Deși X a făcut public raportul cu anumite părți ocultate, Ombudsmanul a recomandat Comisiei să efectueze o evaluare individuală a documentului în vederea divulgării. Ombudsmanul a solicitat ca evaluarea să vizeze accesul maxim posibil acordat jurnalistului, inclusiv, eventual, la ocultările făcute de companie.
Cazul [1746/2024/MIG](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/67261)
Anchetă privind modul în care Comisia a gestionat cererea de acces la un mesaj text referitor la negocierile cu Mercosur
Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la modul în care Comisia a gestionat o cerere de acces la documente pentru [un mesaj text pe care președinta Comisiei l-a primit de la președintele Franței](https://www.ombudsman.europa.eu/news-document/211910) în legătură cu negocierile comerciale cu țările din Mercosur. Comisia a explicat reclamantului, un jurnalist, că, pe baza normelor interne în vigoare, a considerat că nu există nicio obligație de a înregistra mesajul text respectiv. În plus, pe telefonul președintei era activată funcția „mesaje temporare". Biroul Ombudsmanului a solicitat consultarea documentelor care prezintă în detaliu măsurile luate de Comisie în legătură cu această cerere de acces la informații. Biroul a mai solicitat să examineze documentele care explică politicile Comisiei privind utilizarea telefoanelor mobile de serviciu și păstrarea mesajelor text și instantanee.
Cazul [2482/2025/NH](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/70364)
Întârzieri în soluționarea cererilor de acces la documente
În 2025 au continuat să fie semnalate întârzieri semnificative din partea Comisiei în ce privește soluționarea cererilor de acces la informații, inclusiv o cerere referitoare la [procesele-verbale ale reuniunilor din cadrul Grupului de cooperare privind rețelele și sistemele informatice](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/202640), un grup coordonat de Comisie pentru a discuta aspecte legate de securitatea informatică. Deși, în cele din urmă, a acordat acces larg la documentele respective, Comisia a răspuns la cererea reclamantului de reexaminare a deciziei sale inițiale (cererea de confirmare) abia după aproape un an.
Cazul [228/2024/NH](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/65751)
#### Stimularea unei schimbări pozitive
Pe parcursul anului, mai multe anchete efectuate de Biroul Ombudsmanului au dus la îmbunătățirea accesului persoanelor și organizațiilor care au solicitat documente.
1.Unul dintre cazuri a vizat o cerere de acces public la documente legate de [propunerea Comisiei privind aplicarea „procedurii privind statul de drept" în Ungaria](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/214263). Comisia a identificat paisprezece documente care intrau în sfera de aplicare a cererii și le-a pus la dispoziție pe toate, cu excepția unor părți din trei documente. În urma unei intervenții a Ombudsmanului, Comisia a acordat acces deplin la documentele solicitate.
Cazul [646/2024/PVV](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/66169)
2.În urma unei anchete privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA), agenția a decis să extindă accesul de la două din cele 76 de documente referitoare la [condițiile de primire din mai multe centre cipriote de gestionare a migrației](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/200019) la 64 din documentele rămase.
Cazul [724/2024/AML](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/66245)
3.Două anchete legate de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) au dus la acordarea de către agenție a unui acces mai larg la schimburile pe care le-a avut cu [Comisia cu privire la o propunere de regulament](https://www.ombudsman.europa.eu/case/66882) de prevenire și combatere a abuzului sexual online asupra copiilor (CSAM) și la [e-mailurile pe care le-a schimbat cu o organizație](https://www.ombudsman.europa.eu/case/67737) care lucrează la combaterea abuzului sexual online asupra copiilor.
Cazuri: [1372/2024/OAM](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/66882) și [2219/2024/OAM](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/67737)
4.Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și-a actualizat politica internă privind tratarea cererilor de acces public la documente pentru a se asigura că solicitanților li se furnizează o listă a documentelor identificate de ENISA în cazurile în care nu se poate acorda accesul sau se poate acorda doar un acces foarte limitat. Îmbunătățirile, pe care Ombudsmanul le-a salutat ca fiind favorabile cetățenilor, au urmat unei [anchete legate de o cerere de acces la documente](https://www.ombudsman.europa.eu/doc/correspondence/216377) privind o investigație a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la abateri comise de unul dintre membrii personalului ENISA.
Cazul [1689/2024/MIG](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/67207)
### 3.4. Standarde de integritate
Cum tratează agențiile UE cazurile de „ușă turnantă"
Ombudsmanul a deschis o anchetă din oficiu [privind modul în care agențiile UE gestionează fenomenul „ușilor turnante"](https://www.ombudsman.europa.eu/news-document/208122). Aceste agenții contribuie la aplicarea politicilor UE într-o gamă largă de domenii. Ancheta se concentrează asupra a 15 agenții a căror activitate implică un contact semnificativ cu sectorul privat și examinează cum au gestionat cazuri recente de „uși turnante" care vizează membri ai consiliilor de administrație și cadre de conducere de nivel superior. Agențiilor li s-au solicitat și informații cu privire la politicile pe care le-au instituit pentru gestionarea acestor cazuri, inclusiv norme privind activitățile preconizate după încheierea mandatului și după încheierea serviciului, precum și criteriile și ghidurile folosite pentru evaluarea restricțiilor post-angajare.
Ancheta se bazează pe activitatea din proprie inițiativă desfășurată anterior de Biroul Ombudsmanului cu privire la gestionarea de către Comisia Europeană a trecerii personalului UE către activități conexe din sectorul privat. Scopul este de a asigura înțelegerea comună a ce înseamnă „uși turnante" și de a garanta aplicarea uniformă a normelor menite să prevină potențialele situații de conflict de interese. Rezultatele anchetei sunt așteptate la începutul anului 2026.
Cazul [OI/5/2025/KR](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/69230)
„Uși turnante" la Comisia Europeană
Activitatea Biroului Ombudsmanului cu privire la „ușile turnante" de-a lungul anilor a atras atenția instituțiilor UE asupra importanței gestionării acestei chestiuni într-un mod ferm și coerent. În 2025, acest efect a devenit evident atunci când Comisia a efectuat o evaluare aprofundată [pentru a stabili dacă un fost funcționar al UE din departamentul de concurență al Comisiei putea lucra pentru noul său angajator la un caz specific de concurență gestionat de Comisie](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/214676). În urma evaluării efectuate, care a analizat conflictele de interese reale, potențiale și percepute, Comisia a concluzionat că fostul membru al personalului nu ar trebui să lucreze la cazul respectiv. Ombudsmanul a salutat această abordare în decizia sa de închidere a unei anchete pe această temă.
Cazul [2231/2024/KR](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/67741)
Comisia Europeană îmbunătățește măsurile privind conflictul de interese pentru experții care evaluează proiectele din cadrul Fondului european de apărare
În urma unei anchete separate, [Comisia a instituit măsuri pentru a se asigura că experții externi care evaluează propunerile de proiecte pentru Fondul european de apărare (FEA) nu au conflicte de interese](https://www.ombudsman.europa.eu/doc/correspondence/207910). Măsurile includ solicitarea adresată candidaților cu experiență în domeniu de a enumera membrii familiei care au legături cu industria apărării și de a prezenta investițiile financiare directe pe care le-au făcut în companii din acest sector. Alte măsuri au inclus îmbunătățirea instrumentului informatic destinat gestionării evaluării propunerilor FED, pentru ca acesta să poată identifica automat detalii privind potențialele conflicte de interese, pe lângă informațiile furnizate deja de experți. Ombudsmanul a salutat noile măsuri.
Cazul [OI/5/2023/KR](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/64921)
Comisia Europeană aplică măsuri pentru deplasările în interes de serviciu ale personalului plătite de terți
O anchetă suplimentară a determinat [Comisia să ia măsuri pentru a se asigura că deplasările de serviciu ale personalului, finanțate de terți, nu generează conflicte de interese](https://www.ombudsman.europa.eu/news-document/208322). Comisia a fost de acord să înregistreze natura plăților efectuate de terți pentru deplasările în interes de serviciu ale personalului și costurile suportate de aceștia, precum și evaluările sale privind conflictele de interese potențiale și percepute. Ancheta a examinat cum a evaluat și a atenuat Comisia potențialele conflicte de interese legate de deplasările de serviciu în urma dezvăluirilor potrivit cărora un fost director general al Comisiei s-a deplasat în Qatar și a beneficiat de ospitalitate plătită de terți. Ombudsmanul a salutat implicarea constructivă a Comisiei în această chestiune.
Cazul [OI/1/2024/KR](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/65620)
*** ** * ** ***
### 3.5. Drepturile fundamentale
Monitorizarea fondurilor UE acordate în contextul operațiunilor de gestionare a frontierelor
Biroul Ombudsmanului a încheiat o anchetă privind [modul în care Comisia Europeană asigură respectarea drepturilor fundamentale în contextul fondurilor UE acordate Greciei pentru gestionarea frontierelor](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/200015) la începutul anului 2025 și a făcut câteva recomandări de îmbunătățire. În particular, Ombudsmanul a îndemnat Comisia să introducă ghiduri pentru evaluarea respectării drepturilor fundamentale pe parcursul desfășurării programului. Au fost formulate și sugestii privind transparența procesului de monitorizare și măsurile menite să consolideze implicarea societății civile.
Ca răspuns la aceste sugestii, Comisia a declarat că va continua să colaboreze strâns cu autoritățile elene pentru a asigura un sistem solid de monitorizare a anchetelor privind acuzațiile legate de încălcarea drepturilor fundamentale și pentru a garanta luarea măsurilor necesare în urma acestora. Comisia a mai afirmat că va solicita autorităților elene să publice alte documente relevante pentru a asigura o mai mare transparență și a solicita o participare mai substanțială a organizațiilor societății civile.
Cazul [1418/2023/VS](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/64487)
Respectarea drepturilor omului în contextul Memorandumului de înțelegere dintre UE și Tunisia
Ca răspuns la o solicitare a Biroului Ombudsmanului privind modul în care Comisia intenționează să [garanteze respectarea drepturilor omului în contextul Memorandumului de înțelegere UE-Tunisia](https://www.ombudsman.europa.eu/doc/correspondence/204049), Comisia a declarat că va încuraja delegațiile UE relevante, partenerii de implementare și țările partenere să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv prin instituirea unor mecanisme de plângere destinate să primească sesizări privind încălcări ale drepturilor omului.
Cazul [OI/2/2024/MHZ](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/66231)
Timpul necesar Comisiei Europene pentru a încheia o procedură de constatare a încălcării dreptului comunitar
Ombudsmanul a constatat o proastă administrare în ce privește[timpul necesar Comisiei pentru a încheia o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor -- deschisă în 2016 -- împotriva Spaniei cu privire la respectarea normelor UE privind zgomotul ambiental](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/decision/ro/217124). Constatarea a fost formulată în urma unei plângeri depuse de un grup de cetățeni îngrijorați de zgomotul produs de un aeroport din Spania. Ombudsmanul a constatat că, în trei ani, nu există nici urmă de măsură luată de Comisie. Ombudsmanul a subliniat că, având în vedere implicațiile majore pentru sănătatea publică, se așteaptă ca Comisia să trateze procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în mod prioritar.
Cazul [410/2025/EIS](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/68289)
Nefurnizarea de informații clare cu privire la termenul aplicabil pentru depunerea unei plângeri
În urma unei anchete, Ombudsmanul a solicitat Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) să se asigure că, pe viitor, când informează o persoană vizată cu privire la închiderea unei anchete, [furnizează informații clare și în timp util cu privire la posibilitatea de a se adresa responsabilului cu garanțiile procedurale](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/211752). Sugestia a venit după ce ancheta a arătat că OLAF-ul nu a furnizat firmei respective informații clare cu privire la termenul pentru depunerea unei plângeri. Firma a depus deci plângerea după expirarea termenului, iar autoritatea de supraveghere a respins-o.
Cazul [1827/2024/FA](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/67348)
*** ** * ** ***
### 3.6. Personalul UE
În 2025, Ombudsmanul a analizat o serie de plângeri referitoare la Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO). În mai multe anchete, Ombudsmanul a constatat că EPSO a acționat în mod rezonabil, dar într-una din ele a constatat o [proastă administrare cu privire la gestionarea unei plângeri legate de probleme tehnice](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/199597) survenite în timpul testării la distanță, într-o procedură de selecție a personalului. În altă anchetă, Ombudsmanul a sugerat ca, pe viitor, EPSO să dea răspunsuri clare și complete candidaților care au solicitat o reexaminare. Răspunsul trebuie să-i informeze dacă a avut loc o reexaminare și să precizeze motivele care au stat la baza deciziei EPSO. În urma unei anchete suplimentare, Ombudsmanul [a constatat o proastă administrare în modul în care EPSO a gestionat solicitarea unei candidate care născuse recent](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/199129) și dorea să-și reprogrameze proba orală.
Abordarea acuzațiilor de hărțuire
În 2025, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a anunțat că va aplica sugestiile Biroului Ombudsmanului privind îmbunătățirea [anchetelor sale referitoare la acuzațiile de hărțuire](https://www.ombudsman.europa.eu/opening-summary/179104). Aceasta ca urmare a unei decizii luate anul trecut, în care Biroul Ombudsmanului a constatat proastă administrare în ce privește durata, de aproape trei ani, necesară OLAF-ului pentru a încheia o anchetă privind presupuse acte de hărțuire comise de un membru al personalului unei agenții a UE. În răspunsul adresat Biroului Ombudsmanului, OLAF-ul a declarat că este de acord cu nevoia de norme specifice privind investigațiile referitoare la acuzațiile de hărțuire și că intenționează, de asemenea, să elaboreze un ghid intern privind bunele practici și standardele aplicabile acestor investigații.
Cazul [2414/2023/PB](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/65458)
*** ** * ** ***
### 3.7. Granturi și contracte
Caz de proastă administrare în gestionarea unei cereri de finanțare și preocupări legate de un potențial conflict de interese
În urma unei anchete, Ombudsmanul a solicitat Comisiei Europene să evite pe viitor [respingerea unei cereri de finanțare](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/214815) pe baza unei erori materiale evidente. Concluziile au venit după ce Comisia a respins o cerere de finanțare, în loc să solicite lămuriri, deoarece solicitantul a cerut o finanțare din partea UE care depășea procentul maxim permis în cererea de propuneri. Ombudsmanul a mai constatat că Comisia nu a evaluat corespunzător afirmațiile reclamantului referitoare la un potențial conflict de interese în cadrul procedurii de acordare a subvenției în cauză.
Cazul [1846/2023/FA](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/64913)
Întârzierile Comisiei Europene în efectuarea plăților către un prestator de servicii și subcontractantul acestuia
Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la timpul necesar Comisiei pentru a [prelucra plățile către un prestator de servicii](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/212699) în contextul activității sale privind programul „Consolidarea dezvoltării și punerii în aplicare a agendei de investiții Global Gateway în America Latină și zona Caraibilor". Întârzierea a afectat plata către subcontractantul care a prestat servicii până în octombrie 2024, dar nu fusese încă plătit până în mai 2025, când a depus o plângere la Biroul Ombudsmanului. Ca urmare a anchetei Ombudsmanului, Comisia a soluționat problema, și-a cerut scuze pentru întârziere și a achitat suma restantă, precum și dobânzile aferente, către prestatorul de servicii, care, la rândul său, a plătit reclamantului.
Cazul [OI/2/2025/LA](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/69545)
4. Plângeri și anchete: cum ajutăm publicul
-------------------------------------------
Funcția principală a Ombudsmanului European este de a veni în ajutorul persoanelor și organizațiilor care se confruntă cu probleme legate de administrația UE, prin soluționarea plângerilor pe care le depun. Prin anchetele sale, Ombudsmanul nu numai că urmărește să rezolve aceste probleme, ci și să promoveze bune practici administrative în instituțiile UE.
Biroul Ombudsmanului adoptă în tratarea plângerilor.o abordare orientată spre soluții Pentru a atinge acest obiectiv, Biroul acordă prioritate colaborării cu instituțiile, organismele și agențiile UE -- o abordare care consolidează încrederea în administrația UE, permițând în același timp Ombudsmanului să-și îndeplinească atribuțiile de supraveghere în deplină independență.
Atât diversitatea echipei de responsabili de caz din cadrul Biroului, cât și site-ul multilingv reflectă angajamentul Ombudsmanului de a ajuta persoanele care solicită sprijin în cele 24 de limbi oficiale ale UE.
Deși Ombudsmanul nu este întotdeauna în măsură să ancheteze toate plângerile primite, Biroul încearcă totuși să-i ajute pe cei care solicită asistență.
În 2025 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de plângeri soluționate de Biroul Ombudsmanului -- cu 54 % mai mult decât în 2024. Se consideră că acest lucru se datorează parțial faptului că reclamanții au aflat despre existența Ombudsmanului prin folosirea de instrumente de inteligență artificială.
Este extrem de îmbucurător faptul că există o mai mare conștientizare a publicului cu privire la drepturile cetățenilor și la activitatea noastră și că această conștientizare sporită a dus la o creștere de 19 % a numărului de anchete deschise de Ombudsman în ultimul an. În același timp, creșterea bruscă a numărului de plângeri și volumul de muncă necesar pentru procesarea și analizarea lor au pus o presiune considerabilă asupra resurselor Biroului.
Este o provocare deosebită atunci când sfaturile oferite de inteligența artificială nu sunt corecte, ceea ce duce -- printre altele -- la creșterea semnificativă a numărului de plângeri inadmisibile (+86 %). Aceste plângeri sunt adesea considerate inadmisibile deoarece reclamantul nu s-a adresat inițial instituției respective. Deși în anii anteriori Biroul ar fi sfătuit reclamantul să se adreseze mai întâi instituției competente, în cazul multora din aceste noi plângeri, instituția menționată nu este, de fapt, responsabilă pentru problema respectivă.
Alte plângeri apar deoarece reclamantul nu acceptă argumentul unei instituții a UE că nu este responsabilă pentru problema sesizată. Reclamantul se adresează apoi Ombudsmanului, iar Biroul, după ce analizează plângerea și argumentele prezentate, confirmă în final că organismul UE a acționat corect.
### 4.1. Tipul și originea plângerilor
#### 4.1.1. Prezentare generală a plângerilor și anchetelor strategice
Ombudsmanul poate deschide o anchetă numai pentru plângeri care țin de competența sa și care îndeplinesc „criteriile de admisibilitate" necesare, de exemplu cân reclamantul a încercat deja să rezolve problema direct cu instituția implicată.
Obiectul anchetelor Ombudsmanului decurge din mandatul său și din plângerile primite. Pe lângă activitatea principală legată de plângeri, Ombudsmanul poate recurge însă și la anchete strategice pentru a aborda probleme sistemice mai ample din cadrul instituțiilor UE sau, în anumite situații, poate iniția anchete din proprie inițiativă în urma unei sesizări depuse de un reclamant din afara UE.
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/171)Recomandări și plângeri în 2025
#### 4.1.2. Anchete strategice și inițiative strategice în 2025
În afară de anchetarea plângerilor specifice cu privire la proasta administrare în cadrul instituțiilor UE, Ombudsmanul European are și puterea de a acționa proactiv privind aspecte strategice mai ample. Anchetele strategice vizează aspecte sistemice mai ample care afectează instituțiile UE, iar inițiativele strategice sunt solicitări de clarificare, și nu anchete oficiale.
În 2025, Ombudsmanul a deschis o anchetă strategică privind [modul în care agențiile UE tratează cazurile de tip „ușă turnantă"](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/69230) și a închis trei anchete strategice. Două dintre ele priveau aspecte legate de responsabilitate: [cum gestionează Comisia situațiile în care terții suportă cheltuielile de deplasare în interes de serviciu și de reprezentare pentru membrii personalului său](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/65620), precum și [cum aplică Comisia normele privind transparența grupurilor de experți](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/65947). A treia anchetă strategică cu caracter confidențial a vizat [gestionarea de către Comisia Europeană a riscurilor asociate substanțelor chimice periculoase](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/63908). De asemenea, Biroul a încheiat o inițiativă strategică privind modul în care Comisia se asigură că normele revizuite care reglementează [Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS) al Serviciului de Securitate Socială al Uniunii Europene pentru personalul UE garantează acoperirea ciprinzătoare a nevoilor medicale legate de dizabilități](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/65646).
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/172)Anchete ale Ombudsmanului European în 2025
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/173)Originea națională a plângerilor înregistrate și a anchetelor deschise de Ombudsmanul European în 2025, pe țări
#### 4.1.3. Plângeri aflate în afara competenței Ombudsmanului European
În 2025, Ombudsmanul European a prelucrat un număr record de plângeri (2 249) al căror obiect era în afara competenței sale, în special pentru că nu vizau activitatea administrației Uniunii Europene. Această creștere (+62 % față de 2024) pare să fie, în parte, rezultatul folosirii inteligenței artificiale pentru a facilita formularea plângerilor. Din totalul plângerilor aflate în afara competenței sale, 32 % au fost plângeri primite din Spania, Germania și Polonia. Numai Spania a înregistrat 14 %, celelalte două țări reprezentând câte 10 % și, respectiv, 8 %.
Cele mai frecvente au fost plângerile referitoare la serviciile publice și la transparența administrativă, în timp ce altele au vizat o serie de aspecte și instituții, între care instanțe naționale, servicii medicale și libera circulație a persoanelor.
Alte plângeri primite de Birou se refereau la instituțiile UE, în special la Comisia Europeană, dar, întrucât vizau activitatea politică sau fondul legislației, erau în afara competenței Ombudsmanului.
Pe lângă plângeri trimise de persoane fizice, întreprinderi sau organizații, Ombudsmanul a primit și mai multe plângeri colective care nu țineau de competența sa. Acestea priveau situația din Orientul Mijlociu, inițiativa europeană pentru apărare „Readiness 2030" și anularea alegerilor prezidențiale din 2024 din România.
Ombudsmanul a răspuns tuturor celor care au solicitat ajutor, în limba de redactare a plângerii sau în limba preferată de reclamant, precizând în ce constă mandatul său și, pe cât posibil, recomandând reclamanților să apeleze la alte organe care i-ar putea ajuta. Deși acestea erau, în general, instituții naționale și regionale ale avocatului poporului, Ombudsmanul a îndrumat reclamanții și către birourile de consiliere pentru cetățeni și alte organizații de protecție a consumatorilor din statele membre.
În funcție de problema semnalată și, când a fost cazul, Biroul a recomandat, de asemenea, reclamanților să se adreseze instituțiilor UE (în special Comisiei Europene și Parlamentului European) sau rețelelor la nivel european, de exemplu SOLVIT și Centrele Europene ale Consumatorilor.
Când reclamanții și-au exprimat nemulțumirea față de anumite acte legislative ale UE, în general Ombudsmanul i-a sfătuit să se adreseze Comisiei pentru petiții a Parlamentului European. Cei care au semnalat probleme legate de aplicarea legislației UE la nivel național au fost îndrumați către ombudsmanii naționali sau regionali sau către serviciile UE, precum Europe Direct, Your Europe și Portalul E-Justice.
O îmbunătățire importantă, din octombrie 2025, a fost introducerea unui proces structurat pentru gestionarea plângerilor primite prin e-mail. În loc să le înregistreze în sistemul Biroului de gestionare a plângerilor și să le prelucreze, Biroul răspunde acum printr-un mesaj standard care informează reclamanții despre mandatul Ombudsmanului și îi direcționează către formularul de plângeri online, care îi îndrumă în elementele esențiale necesare pentru a depune o plângere completă în cadrul mandatului.
Această abordare garantează că plângeri trimise prin e-mail sunt tratate cu înțelegere, ajutând în același timp reclamanții să furnizeze toate informațiile necesare și relevante. Această schimbare a avut un rol decisiv în reducerea ponderii plângerilor care erau în afara competenței instituției, de la aproximativ 67 % în primele zece luni ale anului la 47 % în noiembrie și decembrie 2025.
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/174)Numărul de plângeri între 2021 și 2025
### 4.2. Cine a fost vizat?
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/175)Anchetele derulate de Ombudsmanul European în 2025 au vizat următoarele instituții
### 4.3. Care a fost obiectul anchetelor?
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/176)Tema anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2025
### 4.4. Rezultatele obținute
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/177)Acțiunile întreprinse de Ombudsmanul European în urma noilor plângeri tratate în 2025
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/178)Evoluția numărului de anchete efectuate de Ombudsmanul European în urma unor plângeri și din proprie inițiativă
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/179)Rezultatele anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2025
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/180)Durata anchetelor în cazurile închise de Ombudsmanul European în 2025
### 4.5. Impact și realizări
Unul dintre obiectivele generale ale Ombudsmanului European este de a obține îmbunătățiri concrete pentru reclamanți și public în funcționarea administrației UE. Ombudsmanul face acest lucru făcând propuneri sub formă de soluții, recomandări și sugestii. În plus, Ombudsmanul poate îndemna o instituție să soluționeze o problemă chiar înainte de prezentarea unei propuneri de soluții sau a unei recomandări formale.
#### 4.5.1. Rata de acceptare
Rata de acceptare este procentul de răspunsuri pozitive raportat la numărul total de propuneri (soluții, recomandări și sugestii) prezentate de Ombudsman. Deoarece Ombudsmanul dă instituțiilor un termen de maximum șase luni pentru a da curs sugestiilor făcute în deciziile sale de închidere a anchetelor, rata de acceptare pentru 2025 vizează cazurile închise în 2024.
Statisticile arată că instituțiile UE au reacționat pozitiv la utilizarea tot mai frecventă de către Birou a „propunerilor de soluții", în care Ombudsmanul prezintă instituției o cale de urmat într-un caz concret. În 2024 au fost acceptate 89 % din propunerile de soluții și 78 % din sugestiile de îmbunătățire. În 2024, instituțiile UE au cooperat în mod satisfăcător cu Ombudsmanul în 72 % din cazuri.
Accentul reînnoit pus de Ombudsman pe dialogul cu instituțiile, organele și agențiile UE a continuat pe tot parcursul anului 2025. După cum menționează în strategia sa, Ombudsmanul se angajează să promoveze activ un dialog constructiv și o colaborare fructuoasă cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE. Acest lucru este esențial pentru a obține rezultate mai bune atât pentru reclamanți, cât și pentru instituțiile respective, contribuind la îndeplinirea mandatului Ombudsmanului și la promovarea unei abordări orientate spre soluții.
##### Impact mai amplu
Rata de acceptare surprinde răspunsurile date de instituții la propunerile formulate la un moment dat și s-ar putea să nu surprindă pe deplin impactul pe termen lung al activității Ombudsmanului.
De exemplu, Ombudsmanul a desfășurat în 2016 o anchetă majoră privind modul cum interacționează Comisia cu grupurile de presiune din industria tutunului, iar Biroul monitorizează această chestiune de atunci. În 2025, Ombudsmanul a putut să felicite Comisia pentru măsurile pe care le-a luat, printre care se numără o [campanie de sensibilizare menită să evalueze riscul de expunere a conducerii sale față de industria tutunului -- și adoptarea unei liste de măsuri (set de instrumente) pentru combaterea activităților de lobby ale industriei tutunului](https://www.ombudsman.europa.eu/doc/correspondence/207459). Ombudsmanul a încurajat Comisia să folosească pe deplin măsurile disponibile pentru a se asigura că toate departamentele și serviciile sale respectă angajamentele asumate de UE în temeiul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului.
Ca răspuns la [ancheta Ombudsmanului, deschisă în 2023, privind modul în care Consiliul UE și Comisia gestionează cererile de acces public la documentele legislative](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/case/ro/64321), ambele instituții s-au angajat să îmbunătățească transparența proactivă. [Ombudsmanul a salutat acest angajament și a declarat că Biroul său a constatat cu satisfacție că Consiliul pregătește o versiune revizuită a „Ghidului de transparență"](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/doc/correspondence/ro/210056) pentru toate aspectele legate de accesul la documente. Ombudsmanul a mai subliniat[că intenționează să monitorizeze cum aplică cele două instituții sugestiile făcute în contextul anchetei](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/doc/correspondence/ro/210055).
[Secretariatul Serviciului de Integritate al Uniunii Europene, care administrează Registrul de transparență pentru Comisie, Parlamentul și Consiliul UE, și-a consolidat modul de desfășurare a anchetelor](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/doc/correspondence/ro/204812) privind plângerile referitoare la pretinse încălcări ale codului de conduită. Printre îmbunătățirile aduse în urma unei anchete a Ombudsmanului, autoritatea a precizat că efectuează acum investigații „aprofundate și relevante" și solicită activ informații suplimentare de la solicitanți. De asemenea, Comisia și-a actualizat ghidurile cu privire la cum ar trebui să detalieze solicitanții calitatea de membru sau afilierea la alte entități.
5. Cooperarea cu instituțiile
-----------------------------
Potrivit noii Strategii 2025-2029 a Biroului său, Ombudsmanul European s-a concentrat, în ultimul an, pe promovarea unui dialog orientat spre găsirea de soluții și a unei cooperări constructive cu instituțiile UE și cu părțile interesate. Această abordare are ca scop sporirea eficacității Biroului său în ceea ce privește protejarea drepturilor cetățenilor și promovarea bunei administrări.
### 5.1. Relațiile cu UE
#### 5.1.1. Parlamentul European
Mandatul Ombudsmanului European își are originea în tratatele UE, iar Ombudsmanul răspunde în fața deputaților din Parlamentul European (EP). În martie, Ombudsmanul nou ales s-a întâlnit cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru a discuta despre prioritățile comune pentru viitor și despre misiunea comună a ambelor instituții de a apăra drepturile cetățenilor europeni. S-au reunit din nou în luna mai, când Ombudsmanul a prezentat Raportul anual al Biroului pe 2024.
Ombudsmanul Teresa Anjinho înmânează raportul anual pe 2024 președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
În lunile următoare, Ombudsmanul s-a întâlnit cu mai mulți deputați din Parlamentul European, în special cu președinții comisiilor a căror activitate este legată de misiunea Biroului. Aceste activități de sensibilizare au avut ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la rolul Biroului în cadrul UE și discutarea cazurilor și concluziilor recente, favorizând totodată o cooperare strânsă între cele două instituții.
Un aspect esențial al acestei cooperări îl constituie participarea Ombudsmanului la audierile și evenimentele organizate de Parlament. Aceste reuniuni oferă ocazia de a prezenta concluziile principale ale anchetelor importante și de a reitera recomandările adresate instituțiilor UE.
Ombudsmanul a participat la o serie de reuniuni ale comisiilor Parlamentului pe tot parcursul anului. De exemplu, Ombudsmanul s-a angajat în discuții cu Comisia pentru afaceri juridice (JURI) cu privire la procesul decizional urgent și la nevoia unui drept administrativ al UE. De asemenea, a participat la discuții cu Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) privind statul de drept în UE și cu Comisia pentru sănătate publică (SANT) privind accesul cetățenilor la asistența medicală transfrontalieră.
Aceste schimburi de opinii au reprezentat o ocazie excelentă de a întări încrederea dintre Biroul Ombudsmanului și Parlament, deschizând calea către o colaborare continuă. Biroul a participat și la audieri și evenimente organizate de deputați pentru a discuta subiecte specifice, de exemplu monitorizarea fondurilor europene, accesul la documente și transparența procesului legislativ al UE.
Cu ocazia celebrării celei de‑a 30‑a aniversări a Ombudsmanului European, care a avut loc în septembrie la Primăria din Strasbourg, vicepreședinta Parlamentului, Sabine Verheyen, a ținut discursul de deschidere.
În plus, Ombudsmanul a participat la o reuniune cu șefii birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) pentru a promova activitatea Biroului în statele membre.
În conformitate cu angajamentul Biroului față de o comunicare clară, Ombudsmanul a ținut un discurs în cadrul unei conferințe dedicate limbajului clar, organizată de Direcția Generală Traduceri (DG TRAD) a Parlamentului.
#### 5.1.2. Comisia pentru petiții
2 decembrie 2025: Atelierul anual privind drepturile persoanelor cu handicap. Ombudsmanul ascultă cuvântul de introducere al lui Bogdan Rzońca, președintele Comisiei pentru petiții (PETI).
Comisia pentru petiții (PETI) a Parlamentului European are sarcina de a coordona relațiile cu Ombudsmanul European și de a colabora cu acesta pentru a se asigura că preocupările cetățenilor sunt luate în considerare la nivelul UE. În 2025, Biroul Ombudsmanului a continuat colaborarea cu PETI în vederea atingerii obiectivului comun de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor de către instituțiile UE.
În luna iunie, Ombudsmanul a prezentat membrilor Comisiei PETI Raportul anual pe 2024 și a expus principiile care stau la baza Strategiei sale pentru 2025-2029. Această prezentare a dat naștere unui schimb de opinii cu deputații din Parlamentul European cu privire la provocările actuale și viitoare cu care se confruntă cetățenii.
În plus, Ombudsmanul a avut întâlniri cu președintele Comisiei PETI, Bogdan Rzońca, cu mai mulți deputați din cadrul comisiei, cu directorul general al Direcției Generale Drepturile Cetățenilor, Justiție și Afaceri Instituționale (DG IUST) a Parlamentului European, precum și cu șeful Secretariatului Comisiei PETI.
#### 5.1.3. Comisia Europeană și Consiliul
Teresa Anjinho și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Pe lângă Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene sunt interlocutori cheie pentru Biroul Ombudsmanului la nivelul UE.
Fiind cea mai mare instituție a UE și ramura executivă a Uniunii, activitatea Comisiei face obiectul multor plângeri primite de Biroul Ombudsmanului. Prin urmare, menținerea unui dialog constructiv între aceste două instituții este esențială pentru a găsi soluții practice pentru cetățeni.
În iunie, Ombudsmanul s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta subiecte importante, de exemplu accesul în timp util la documente și un proces decizional favorabil incluziunii. De asemenea, s-a întâlnit cu Maros Šefčovič, comisarul responsabil cu relațiile interinstituționale. Aceste întâlniri au dus la un angajament clar de a promova un dialog deschis și continuu între Biroul Ombudsmanului și Comisie.
La nivel de personal, Biroul Ombudsmanului a menținut, de asemenea, o strânsă colaborare cu serviciile Comisiei pentru a asigura o abordare eficientă și orientată spre găsirea de soluții în tratarea cererilor de informații.
În plus, Ombudsmanul s-a întâlnit cu António Costa, președintele Consiliului European, pentru a discuta despre transparență și etică în administrația UE. De asemenea, au analizat posibilități de cooperare viitoare pentru a se asigura că instituțiile și agențiile UE își mențin credibilitatea în ochii cetățenilor.
Teresa Anjinho se întâlnește cu António Costa, președintele Consiliului European, la Bruxelles.
În decembrie, Ombudsmanul a participat la o conferință pentru a marca a 25‑a aniversare a proclamării Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, organizată de Comisia Europeană, președinția daneză a Consiliului și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Evenimentul a oferit ocazia de a analiza cum a contribuit Carta la formarea unei culturi a drepturilor fundamentale în UE și de a reflecta asupra provocărilor și oportunităților viitoare. Ombudsmanul a observat că, fiind un instrument de drept primar al UE care consacră drepturile fundamentale ale cetățenilor, carta a devenit un pilon esențial al Uniunii noastre.
#### 5.1.4. Alte instituții, agenții și organizații
Întărirea relațiilor de colaborare cu instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE, precum și cu instituții importante din afara UE, este esențială pentru a asigura înțelegerea și respectarea rolului Ombudsmanului European. Această colaborare este esențială și pentru soluționarea rapidă și echitabilă a plângerilor, pentru promovarea unor schimbări pozitive în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, precum și pentru încurajarea bunelor practici administrative.
Acest principiu a stat la baza interacțiunilor și întâlnirilor Ombudsmanului pe parcursul anului 2025, când a purtat discuții cu mai mulți șefi ai instituțiilor și agențiilor UE, printre care Nadia Calviño, președinta Băncii Europene de Investiții (BEI), Sirpa Rautio, directoarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Bernhard Url, director executiv interimar al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), și Oliver Salles, directorul Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO).
Teresa Anjinho și Sirpa Rautio, directoarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, la Strasbourg.
În plus, Ombudsmanul a participat la ședința plenară a Comitetului personalului SEAE pentru a discuta cazuri legate de personal, cum ar fi cele privind hărțuirea, precum și la ședința Biroului Comitetului Regiunilor pentru a face schimb de opinii cu privire la cazuri relevante.
La începutul mandatului său, Ombudsmanul s-a întâlnit cu Michael O'Flaherty, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, și cu Louise Holck, președinta Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru drepturile omului (ENNHRI). Ombudsmanul a participat, de asemenea, la Conferința la nivel înalt pentru instituțiile Ombudsmanului și instituțiile naționale pentru drepturile omului (NHRI), care a avut loc în martie la Consiliul Europei.
Conferință la nivel înalt la Consiliul Europei (CoE): Teresa Anjinho alături de Claire Bazy‑Malaurie (președinta Comisiei de la Veneția, Consiliul Europei), Michael O'Flaherty (comisarul pentru drepturile omului, Consiliul Europei) și Bjørn Berge (secretar general adjunct, Consiliul Europei).
#### 5.1.5. Vizitele Ombudsmanului în statele membre ale UE
În cadrul vizitelor sale periodice în statele membre ale UE și la sediile agențiilor UE, Ombudsmanul s-a deplasat în Polonia, Malta și Spania în 2025. Aceste vizite în statele membre includ întâlniri cu agenții ale UE, ONG‑uri, mediatori, autorități naționale și universități, cu scopul de a promova Biroul Ombudsmanului la nivel național.
În Polonia, Ombudsmanul a participat la o conferință organizată de Ministerul Justiției din Polonia, intitulată „Rolul societății civile în protecția statului de drept". În cursul vizitei a avut întâlniri cu ombudsmanul polonez și cel ucrainean și a participat la o vizită la Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), unde a avut o întâlnire cu directorul executiv al acesteia.
În Malta, vizita Ombudsmanului a coincis cu a 30 a aniversare a ombudsmanului parlamentar maltez, ocazie cu care a avut ocazia să participe la un eveniment dedicat dezbaterii bunei guvernanțe în perioade dificile. Pe lângă discuțiile purtate cu diverși ombudsmani din întreaga Europă, Ombudsmanul s-a întâlnit cu organizații neguvernamentale (ONG-uri) care activează în domeniul drepturilor omului, al azilului și al migrației. De asemenea, Ombudsmanul a vizitat Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) pentru discuții aprofundate.
În Spania, Ombudsmanul a organizat o reuniune bilaterală cu Avocatului Poporului din Spania, s-a angajat în discuții cu ONG-urile spaniole din domeniul mediului, a ținut un discurs programatic privind promovarea egalității de gen în Uniunea Europeană în cadrul unui eveniment organizat de Forbes Women și a ținut o conferință la Universidad Autónoma de Madrid pe tema „Rolul Ombudsmanului European și impactul său asupra cetățenilor".
Ombudsmanul Teresa Anjinho alături de studenți și profesori la Universitatea Autonomă din Madrid (Spania), octombrie 2025.
În plus, Ombudsmanul a ținut o conferință pentru studenții masteratului european în drepturile omului și democratizare (EMA) la Campusul mondial pentru drepturile omului din Veneția, Italia.
*** ** * ** ***
### 5.2. Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap
Uniunea Europeană este semnatară a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), un instrument internațional obligatoriu în domeniul drepturilor omului care „promovează, protejează și asigură exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap și promovează respectarea demnității inerente acestora".
Respectarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap în UE este monitorizată prin Cadrul UE privind CRPH. Ca membru al acestui cadru, Ombudsmanul European acordă deosebită atenție aplicării CNUDPH de către administrația UE. La începutul anului 2025, Cadrul a prezentat o contribuție actualizată, care includea observații din partea Biroului Ombudsmanului, în cadrul evaluării periodice efectuate de Comitetul CNUDPH cu privire la respectarea de către UE a prevederilor Convenției.
În martie 2025, Comitetul CNUDPH și-a prezentat observațiile finale. A evidențiat mai multe probleme recurente identificate de Biroul Ombudsmanului și prin plângeri și activități din proprie inițiativă. Printre ele se numără dezinstituționalizarea și folosirea fondurilor UE; condițiile de muncă pentru persoanele cu handicap din cadrul administrației UE, inclusiv recrutarea, beneficiile pentru îngrijitori și adaptările rezonabile; precum și acoperirea asigurării de sănătate pentru personalul UE cu handicap. Comitetul CRPH a mai subliniat că instituțiile UE trebuie să respecte recomandările Ombudsmanului.
În 2025, Biroul Ombudsmanului a soluționat mai multe plângeri legate de drepturile persoanelor cu handicap, în special în ce privește recrutarea în cadrul UE și aspectele legate de personal. De exemplu, o anchetă se referă la modul în care Comisia tratează plângerile referitoare la discriminarea pe criterii de handicap, precum și la introducerea de amenajări corespunzătoare.
Ombudsmanul European și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE au realizat împreună un sondaj în rândul agențiilor UE, axat pe drepturile persoanelor cu handicap, inclusiv ale personalului UE cu handicap.
Biroul Ombudsmanului și-a prezentat, de asemenea, activitatea legată de drepturile persoanelor cu handicap în mai multe evenimente organizate pe parcursul anului, cum ar fi evaluarea UE în cadrul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. În plus, Ombudsmanul a participat la atelierul anual privind drepturile persoanelor cu handicap, organizat de Comisia pentru petiții (PETI) a Parlamentului în cadrul Săptămânii drepturilor persoanelor cu handicap.
> „Potrivit Eurostatului, în UE, un adult din patru este o persoană cu handicap. UE a făcut progrese semnificative în ce privește protejarea și promovarea drepturilor lor, dar mai sunt încă multe de făcut pentru a asigura egalitatea și participarea deplină. Acest lucru reiese clar din plângerile pe care Biroul meu continuă să le primească și, cu siguranță, din petițiile adresate Comisiei PETI.
> În vremuri de nesiguranță, este deosebit de important ca toți actorii UE să rămână concentrați, să dea curs observațiilor finale ale Comitetului din cadrul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să continue să joace un rol în promovarea drepturilor persoanelor cu handicap."
[Fragment din discursul Ombudsmanului Teresa Anjinho ținut la atelierul anual privind drepturile persoanelor cu handicap, organizat de Comisia pentru petiții a Parlamentului](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/speech/ro/216378).
6. Comunicare
-------------
Asigurarea vizibilității reprezintă un element important al activității Biroului Ombudsmanului în ceea ce privește comunicarea cu părțile interesate, administrația UE și societatea civilă. Activitățile de comunicare ale Biroului nu se concentrează doar pe anchete, ci și pe promovarea transparenței, a eticii și a responsabilității în cadrul administrației UE.
În luna aprilie, Ombudsmanul a prezentat jurnaliștilor Raportul anual pe 2024, ocazie importantă pentru a-și expune planurile pentru mandatul său și a anunța prima sa anchetă din proprie inițiativă.
De asemenea, Ombudsmanul a participat și a ținut discursuri la mai multor evenimente găzduite de instituții europene și internaționale. Printre ele s-au numărat Săptămâna egalității de gen și mai multe mese rotunde și reuniuni ale comisiilor organizate de Parlamentul European; Ziua Serviciului european de acțiune a cetățenilor (ECAS); congresul Asociației Jurnaliștilor Europeni; o masă rotundă a Forumului Economic Mondial pe tema bunei guvernanțe; precum și mai multe alte prezentări adresate părților interesate, cetățenilor și publicului tânăr, inclusiv în cadrul Evenimentului tineretului european din luna mai.
Evenimentul tineretului european 2025 la Strasbourg: Teresa Anjinho vorbește despre transparență și responsabilitate și răspunde la întrebările publicului.
În ce privește mediatizarea activității Ombudsmanului în 2025, au existat aproximativ 3 800 de articole care menționau sau relatau direct despre anchete.
La un eveniment al Forumului Economic Mondial de la Geneva, Ombudsmanul vorbește despre tendințele observate în buna guvernanță din perspectiva sectorului public.
Ombudsmanul și membrii personalului și-au continuat activitățile de comunicare dând interviuri presei, participând la conferințe universitare importante și adresându-se grupurilor de vizitatori.
Ca modalitate de a face activitatea și politicile Biroului mai accesibile cetățenilor, strategia Ombudsmanului pentru 2025-2029, precum și domeniul tematic al anchetelor privind achizițiile și granturile au fost prezentate în articole web derulabile. Această metodă de prezentare a principalelor domenii tematice va fi menținută și în 2026.
În 2025, activitățile de comunicare ale Biroului s-au extins și mai mult, incluzând materiale video periodice pentru platformele de comunicare socială, pentru a explica activitatea Biroului și activitățile Ombudsmanului, precum și pentru a evidenția anumite teme de specialitate.
Printre ele s-au numărat videoclipuri de informare în care Ombudsmanul a oferit o imagine de ansamblu a celor mai recente evoluții în materie de anchete, precum și a reuniunilor și a luărilor sale de cuvânt, precum și videoclipuri explicative de caz în care a detaliat rezultate concrete ale principalelor anchete.
În plus, Biroul a derulat o campanie pe rețelele sociale intitulată „În culise", în care colegi din diferite departamente ale Biroului -- responsabili de anchetă, consilieri juridici, experți în comunicare digitală -- și-au prezentat rolul și sarcinile zilnice. Scopul a fost de a evidenția Ombudsmanul European ca instituție accesibilă, prietenoasă și profesionistă, punând totodată în evidență valorile fundamentale ale Biroului. În 2025, datorită, printre altele, activităților menționate, numărul de abonați pe rețelele de socializare a crescut constant pe toate platformele pe care este prezent Biroul. În ansamblu, platformele de comunicare socială au înregistrat o creștere de 13 338 de urmăritori și un raport impresii/implicare de 5,36 % pe primele trei platforme ale Biroului (LinkedIn, Instagram, Bluesky). Vizitele pe site generate de conținutul de pe rețelele sociale au înregistrat, de asemenea, rezultate bune, 8 416 de vizitatori provenind direct din postări. În ansamblu, site-ul web rămâne un instrument esențial de comunicare pentru birou, înregistrând 1 786 995 de vizite pe parcursul anului.
### 6.1. Biroul Ombudsmanului -- aniversarea a 30 de ani
Anul 2025 a marcat [a 30-a aniversare](https://www.ombudsman.europa.eu/webpub/2025/30-years/en/) a Biroului Ombudsmanului European.
Pe parcursul întregului an, majoritatea activităților de sensibilizare ale Ombudsmanului au fost concepute și organizate în jurul temei și identității vizuale dedicate împlinirii a 30 de ani.
Campania „Știați că...?" a prezentat diverse informații despre Birou, între care misiunea, istoria și modul de funcționare.
O campanie pe rețelele de socializare, care a inclus videoclipuri cu participarea unor colegi și o declarație video a Ombudsmanului, a fost însoțită de un articol derulabil care cuprindea aceste elemente într-un format conceput pentru a atrage un public mai larg de părți interesate ale Biroului.
Aniversarea a fost sărbătorită și printr-un eveniment organizat în colaborare cu Primăria orașului Strasbourg, care a coincis cu inaugurarea unui tramvai urban, pus la dispoziție de Primărie, care purta sigla și valorile Ombudsmanului. Tramvaiul a circulat în oraș până la sfârșitul anului 2025.
Ombudsmanul se adresează reprezentanților instituțiilor și ai societății civile cu ocazia evenimentului organizat cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Biroului, care a avut loc la Primăria din Strasbourg.
> „De 30 de ani, acest Biroul depune eforturi pentru a consolida legătura dintre Uniunea Europeană și cetățenii săi. „Prin angajamentul nostru ferm față de echitate și binele public, vom continua să apărăm drepturile cetățenilor și să ne asigurăm că vocea oamenilor va fi auzită în anii ce vor urma."
[Mesajul Teresei Anjinho cu ocazia celei de-a 30-a aniversări](https://www.ombudsman.europa.eu/webpub/2025/30-years/en/)
O expoziție fizică cu panouri care prezintă istoria Biroului Ombudsmanului și domeniile sale de activitate a fost expusă pe tot parcursul anului în diferite locuri. Printre acestea s-au numărat Strasbourg, Parlamentul European în timpul sesiunii sale plenare și conferința Rețelei Europene a Ombudsmanilor -- un eveniment bienal organizat de Biroul Ombudsmanului.
Chestorul Parlamentului European, Fabienne Keller, vicepreședinta Parlamentului European, Sabine Verheyen, Ombudsmanul European, Teresa Anjinho, și viceprimarul orașului Strasbourg, Véronique Bertholle, inaugurând tramvaiul comemorativ de la Strasbourg.
Tramvaiul a circulat pe diferite linii ale rețelei de transport din Strasbourg (inclusiv pe cea care traversează Rinul și se îndreaptă spre Kehl, în Germania).
*** ** * ** ***
### 6.2. Premiul pentru bună administrare
În octombrie, Ombudsmanul a deschis oficial perioada de depunere a candidaturilor pentru a cincea ediție a [Premiului Ombudsmanului European pentru bună administrare](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/news-document/ro/212845).
Premiul recompensează acțiunile administrației publice a UE care au un impact pozitiv vizibil și direct asupra vieții cetățenilor. Pe lângă câștigătorul marelui premiu, vor fi selectați și un număr de câștigători pe categorii.
Această ediție cuprinde următoarele categorii pentru candidaturile la premii: excelența în inovarea tehnologică și utilizarea inteligenței artificiale, excelența în participarea cetățenilor și a societății civile, excelența în diversitate și incluziune, precum și excelența în administrația deschisă.
Un comitet consultativ va întocmi o listă restrânsă, iar Ombudsmanul European va selecta câștigătorii și îi va anunța într-o ceremonie specială care va avea loc în iunie 2026. Va avea loc și un vot public online pentru a alege proiectul cel mai popular.
Reprezentanți ai Eurojust și ai Parchetului de pe lângă Curtea Penală Internațională care au primit în 2023 Premiul Ombudsmanului European pentru bună administrare pentru activitatea lor de a contribui la documentarea celor mai grave crime internaționale și a încălcărilor drepturilor omului.
> „Premiul pentru bună administrare reprezintă o ocazie excelentă de a arăta modul în care administrația UE are un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor din întreaga Europă. Punând în valoare proiectele care aduc o schimbare reală în viața de zi cu zi a cetățenilor, recompensăm inițiativele care pot întări legătura dintre cetățenii europeni și instituțiile UE. Încurajez pe oricine cunoaște un proiect inspirator care merită să fie recunoscut să ia în considerare nominalizarea lui pentru premiu."
[Ombudsmanul lansează „Premiul pentru bună administrare 2026"](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/news-document/ro/212845)
7. Rețeaua europeană a ombudsmanilor
------------------------------------
Rețeaua europeană a ombudsmanilor (*European Network of Ombudsmen* - ENO) este o rețea informală coordonată de Ombudsmanul European, formată din peste 95 de birouri ale ombudsmanilor și organismelor similare din toată Europa, precum și din Comisia pentru petiții a Parlamentului European.
Un instrument important al ENO este procedura de interogare. Prin această procedură, membrii ENO pot pune întrebări referitoare la legislația UE care apar în cursul anchetelor lor, Ombudsmanul European obținând răspunsuri de specialitate din partea instituțiilor UE. Subiectele abordate în 2025 au vizat [coordonarea sistemelor de securitate socială](https://www.ombudsman.europa.eu/decision/199298) în ce privește alocațiile pentru copii, [drepturile la liberă circulație ale membrilor de familie din afara UE](https://www.ombudsman.europa.eu/case/69311) ai cetățenilor UE, precum și [accesul la asigurarea de sănătate pentru studenții croați care studiază în altă țară din UE](https://www.ombudsman.europa.eu/opening-summary/218216).
În 2025, Ombudsmanul a vizitat, de asemenea, unele dintre birourile ombudsmanilor naționali. S-a întâlnit cu comisarul polonez pentru drepturile omului, precum și cu comisarul ucrainean pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului, la Varșovia, cu Avocatul Poporului din Spania la Madrid și cu ombudsmanul parlamentar al Maltei la Valletta. În cursul acestor vizite, Ombudsmanul a discutat cu ombudsmanii naționali aspecte de interes comun și a căutat modalități de a îmbunătăți colaborarea în vederea soluționării problemelor cetățenilor.
[](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/multimedia/infographics/ro/181)Reclamanți îndrumați de Ombudsmanul European către alte instituții și organe în 2025 și reclamații transferate (2 008)
### 7.1. Conferința Rețelei europene a ombudsmanilor
Rețeaua europeană a ombudsmanilor a organizat conferința sa anuală la Bruxelles, în noiembrie 2025. Conferința a oferit un cadru în care ombudsmanii din toată Europa au putut să-și îmbunătățească cooperarea, să facă schimb de idei și să anticipeze problemele viitoare care vor necesita atenția lor.
Ombudsmanii și ofițerii de legătură din Rețeaua europeană a ombudsmanilor, la Parlamentul European din Bruxelles.
Formatul conferinței a fost conceput pentru a încuraja contribuțiile și discuțiile individuale. Pe lângă sesiunile plenare de deschidere și închidere, conferința a cuprins opt ateliere dedicate unor teme diverse, desfășurate pe parcursul a două zile. Acest lucru le-a permis ombudsmanilor să se concentreze pe subiecte care prezintă un interes deosebit pentru țara sau regiunea lor.
Teresa Anjinho și Marta Hirsch‑Ziembińska (consilieră principală pentru cooperare internațională și drepturi fundamentale la Ombudsmanul European) inaugurând Conferința anuală a Rețelei europene a ombudsmanilor (ENO).
Cele opt ateliere au vizat:
* obstacolele practice în calea mobilității în interiorul UE;
* provocările și oportunitățile legate de monitorizarea respectării legislației UE;
* menținerea independenței ombudsmanilor în vremuri dificile;
* schimbul de experiență între ombudsmani în ceea ce privește tratarea plângerilor legate de mediu;
* supravegherea de către Ombudsman a administrației semiprivate și semipublice;
* prevenirea fragmentării protecției drepturilor cetățenilor;
* rolul în continuă evoluție al ombudsmanilor în ceea ce privește plângerile legate de migrație și azil;
* simplificarea reglementărilor -- ce ar putea însemna pentru protecția drepturilor.
La unele ateliere au participat și reprezentanți ai unor instituții ale UE, de exemplu Comisia Europeană și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care și-au împărtășit cunoștințele și experiența.
După conferință a fost programată o întâlnire a ofițerilor de legătură la Malaga, în Spania, la începutul anului 2026, pentru a da curs concluziilor la care s-a ajuns în cadrul atelierelor și a analiza posibile proiecte viitoare.
8. Inteligența artificială
--------------------------
Pe măsură ce instrumentele digitale transformă modul în care instituțiile publice vin în întâmpinarea cetățenilor, Biroul Ombudsmanului a profitat de ocazie pentru a folosi inteligența artificială (AI) ca mijloc de a oferi un serviciu mai receptiv și mai eficient. Pe parcursul anului 2025, Biroul a luat măsuri în direcția adoptării inteligenței artificiale, ghidate de principiile bunei administrări, responsabilității și transparenței.
Pentru a se asigura că integrarea inteligenței artificiale respectă aceste principii, Biroul a înființat un grup de lucru interdepartamental dedicat inteligenței artificiale, care ghidează luarea deciziilor strategice și facilitează schimbul de cunoștințe cu părțile interesate interne și externe. A fost recrutat un responsabil cu inteligența artificială care să asigure supravegherea de specialitate și să coordoneze toate eforturile legate de inteligența artificială, asigurându-se că progresul tehnologic rămâne ferm ancorat în misiunea Ombudsmanului de a servi cetățenii. Biroul a participat și la rețeaua de corespondenți în domeniul inteligenței artificiale organizată de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), un forum dedicat schimbului voluntar de bune practici între instituțiile UE.
Ombudsmanul a lansat un proiect-pilot pentru a testa utilizarea GPT@EC, un sistem de inteligență artificială generativă de uz general care folosește modele lingvistice mari, dezvoltat de Comisia Europeană pentru a fi folosit în instituțiile UE. Proiectul-pilot cercetează cum poate sprijini inteligența artificială îndeplinirea sarcinilor auxiliare legate de gestionarea cazurilor, activitățile administrative și comunicarea, menținând în același timp independența și integritatea esențiale pentru mandatul Ombudsmanului. Proiectul-pilot evaluează potențialul inteligenței artificiale de a sprijini o serie de sarcini specifice: îmbunătățirea clarității și stilului proiectelor de scrisori, recomandări și decizii; cercetarea legislației UE și a celei naționale; sintetizarea și analizarea documentelor voluminoase anexate plângerilor sau obținute în cursul anchetelor; redactarea proiectelor de documente în domenii administrative, de exemplu resursele umane și finanțele; oferirea de asistență în materie de programare pentru proiecte IT; precum și sprijinul în sarcini de comunicare, de exemplu verificarea gramaticală și rezumarea documentelor.
Proiectul a fost lansat după ce s-au luat măsuri solide de asministrare, și anume cadre de gestionare a riscurilor, evaluări ale impactului asupra protecției datelor, ghiduri privind utilizarea și mecanisme de protecție pentru protecția datelor, securitate, respectarea drepturilor de autor și supravegherea umană. Un acord privind nivelul serviciilor încheiat cu Comisia Europeană garantează că proiectele, materialele de lucru, informațiile despre cazuri și datele cu caracter personal ale Ombudsmanului rămân protejate și inaccesibile personalului Comisiei sau terților fără autorizație. Datele prelucrate de Ombudsman nu se folosesc la antrenarea sau îmbunătățirea modelelor de inteligența artificială.
Principiul fundamental care stă la baza proiectului-pilot este supravegherea umană. Membrii personalului care folosesc inteligența artificială rămân pe deplin responsabili pentru conținutul produs de inteligența artificială, iar inteligența artificială nu se folosește pentru a lua decizii, pentru a face recomandări, pentru a evalua admisibilitatea, pentru a stabili rezultatele sau a determina prioritatea plângerilor.
Întregul conținut generat de inteligența artificială este verificat cu atenție din punctul de vedere al exactității de către personal înainte de utilizare, asigurându-se că tehnologia folosește la creșterea eficienței, iar raționamentul și procesul de decizie uman rămân în centrul soluționării plângerilor și al anchetelor.
Reflectând angajamentul Ombudsmanului față de transparență și responsabilitate în folosirea inteligenței artificiale, pe site-ul Ombudsmanului a fost publicată o comunicare privind inteligența artificială, care oferă cetățenilor informații clare despre cum se folosesc sistemele de inteligență artificială, garanțiile existente și drepturile pe care le au reclamanții în interacțiunile cu Biroul.
9. Resurse
----------
### 9.1. Buget
Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune independentă a bugetului UE Este împărțit în trei titluri. Titlul 1 cuprinde salariile, indemnizațiile și alte cheltuieli legate de personal. Titlul 2 cuprinde imobilele, mobilierul, echipamentele și diverse cheltuieli de exploatare. Titlul 3 cuprinde cheltuielile rezultate din funcțiile generale exercitate de instituție. În 2025, creditele înscrise în buget s-au ridicat la 15 558 918 EUR.
Pentru a asigura gestionarea judicioasă a resurselor, auditorul intern al Ombudsmanului verifică regulat sistemele de control intern și operațiunile financiare derulate de Birou. Ca și alte instituții, și Ombudsmanul este supus controlului Curții de Conturi Europene, care nu a identificat probleme specifice în contextul activității sale de audit extern.
*** ** * ** ***
### 9.2. Folosirea resurselor
În fiecare an, Biroul Ombudsmanului adoptă [Planul anual de gestiune](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/doc/amp/ro/197846) care identifică măsurile specifice pe care le preconizează Biroul pentru a realiza obiectivele și prioritățile din strategia Ombudsmanului. Având în vedere că 2025 a fost un an de tranziție între Ombudsmanul care își încheia mandatul și cel nou ales, Planul anual de management a fost adoptat de fostul Ombudsman înainte de alegeri și s-a bazat pe strategia sa intitulată „[Spre 2024](https://www.ombudsman.europa.eu/strategy/our-strategy/)". În octombrie 2025, noul Ombudsman și-a adoptat strategia intitulată „Construim încrederea, impulsionăm schimbarea", care va sta la baza viitoarelor planuri anuale de management.
Biroul Ombudsmanului dispune de personal multilingv cu înaltă calificare, asigurând astfel că poate gestiona plângerile în cele 24 de limbi oficiale ale UE și să informeze publicul din întreaga UE cu privire la activitatea Ombudsmanului. Politica de lucru hibridă a Biroului, care este orientată spre rezultate și bazată pe încredere, sprijină ambiția Ombudsmanului de a promova un mediu de lucru modern, digital și flexibil.
În 2025, schema de personal a Ombudsmanului a prevăzut 75 de posturi, la care se adaugă în medie 8 agenți contractuali care au colaborat cu Biroul. În cursul anului 2025, 18 stagiari au dobândit, de asemenea, experiență profesională la Biroul Ombudsmanului, seria 2024/2025 încheindu-se în august, iar cea din 2025/2026 începând în septembrie.
Informații detaliate despre structura Biroului Ombudsmanului European și atribuțiile diferitelor unități sunt disponibile pe [site-ul Ombudsmanului](https://www.ombudsman.europa.eu/office/staff).
Cum poate fi contactat Ombudsmanul European
-------------------------------------------
##### Adresa poștală
Médiateur européen
1 avenue du Président Robert Schuman
CS 30403
F-67001 Strasbourg Cedex
##### Adresa de vizitare
###### La Strasbourg
Bâtiment Václav Havel (HAV)
Allée Spach
F-67000 Strasbourg
###### La Bruxelles
Bâtiment Froissart (FRS)
Rue Froissart 87
B-1000 Bruxelles
##### Online
* [Site ombudsman.europa.eu](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/home "Site")
* [Bluesky bsky.app/profile/ombudsman.europa.eu](https://bsky.app/profile/ombudsman.europa.eu "Bluesky European Ombudsman")
* [Instagram instagram.com/euombudsman](https://www.instagram.com/euombudsman "Instagram @euombudsman")
* [LinkedIn linkedin.com/company/european-ombudsman](https://www.linkedin.com/company/european-ombudsman/ "LinkedIn European Ombudsman")
* [Threads threads.net/euombudsman](https://www.threads.net/@euombudsman "Threads euombudsman")
* [YouTube youtube.com/user/eotubes](https://www.youtube.com/user/eotubes "YouTube EOTubes")
##### Prin telefon
+33 (0)3 88 17 23 13
*** ** * ** ***
© Uniunea Europeană, 2026
Toate fotografiile, infograficele și imaginile informative sunt © Uniunea Europeană. Anumite imagini ilustrative și elemente grafice folosite în materialele vizuale provin din biblioteca de imagini Adobe Stock.
Reproducerea în scopuri educative și necomerciale este permisă cu condiția precizării sursei.
Realizat cu FrutigerNext.
| HTML | ISBN 978-92-9483-443-0 | ISSN 1725-3233 | doi: 10.2869/7831820 | QK-01-26-001-RO-Q |
|------|------------------------|----------------|----------------------|-------------------|
