Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?
- RO Română
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.
Decizia în cazul 1171/2013/TN privind activitatea Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) referitoare la normele UE privind limitările timpului de zbor și de serviciu și cerințele privind timpul de odihnă pentru transportul aerian comercial
Decizie
Caz 1171/2013/TN - Deschis la Joi | 18 iulie 2013 - Recomandare privind Vineri | 05 septembrie 2014 - Decizie din Joi | 05 noiembrie 2015 - Instituţia vizatǎ Agenția Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației ( Nu s-a constatat administrare defectuoasă , Proiect de recomandare parţial acceptat de către instituţie , Nu se justifică investigații suplimentare ) - Ţară Regatul Unit
Plângerea, care a fost depusă de Asociația piloților British Air Line, se referă la normele UE privind limitările timpului de zbor și de serviciu și cerințele de odihnă pentru companiile aeriene comerciale. Mai precis, aceasta se referă la modul în care AESA și-a desfășurat procesul de actualizare a acestor norme. Reclamantul a susținut (i) că avizele științifice ar fi trebuit să aibă un rol mai important în procesul de reglementare; (ii) că AESA nu a furnizat dovezi privind calificările membrilor grupului de reglementare; și (iii) că AESA nu a abordat în mod adecvat aspectele legate de conflictele de interese.
Ombudsmanul nu a constatat nicio administrare defectuoasă din partea AESA în ceea ce privește rolul consultanței științifice în procesul de reglementare. În ceea ce privește modul în care AESA gestionează posibilele conflicte de interese în grupurile de reglementare, Ombudsmanul a constatat că politica sa de atenuare a acestor conflicte în cazul personalului propriu a fost modificată și că această abordare revizuită se aplică în prezent și experților din grupurile de reglementare. Pe această bază, Ombudsmanul a concluzionat că nu trebuie să investigheze în continuare această chestiune. În cele din urmă, AESA a acceptat recomandarea Ombudsmanului de a furniza reclamantului informații anonimizate cu privire la membrii grupului de reglementare. Prin urmare, Ombudsmanul a închis cazul, încurajând AESA să adopte o abordare mai proactivă în ceea ce privește divulgarea informațiilor de care dispune cu privire la calificările și expertiza membrilor grupului de reglementare. Ea a semnalat, de asemenea, că are în vedere analizarea unor aspecte legate de activitatea desfășurată de experții externi pentru anumite agenții ale UE.
Contextul
1. Plângerea, depusă de Asociația piloților British Air Line (Asociația piloților), se referea la normele UE privind limitările timpului de zbor și de serviciu și cerințele de odihnă pentru transportul aerian comercial. Mai precis, plângerea se referea la modul în care Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) a desfășurat activitatea care a condus la un aviz [1] adresat Comisiei Europene cu privire la o actualizare a acestor norme.
2. Pentru sarcina de a sugera modificări ale normelor privind limitarea timpului de zbor, AESA a instituit un grup de reglementare pe baza procedurii sale de reglementare [2] și a mandatului [3]. Asociația piloților și-a exprimat îngrijorarea față de AESA cu privire la faptul că grupul de reglementare nu deține cunoștințe medicale și științifice relevante. Prin urmare, Asociația piloților a solicitat AESA detalii privind calificările și interesele declarate ale grupului de reglementare. Nefiind mulțumită de modul în care AESA a tratat preocuparea și cererea, Asociația piloților a înaintat o plângere Ombudsmanului [4].
3. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la afirmația potrivit căreia procesul de reglementare al AESA de actualizare a limitărilor timpului de zbor și de serviciu și a cerințelor de odihnă pentru transportul aerian comercial a fost defectuos, din următoarele motive:
(i) Având în vedere termenii de referință pentru activitatea implicată, consultanța științifică ar fi trebuit să aibă un rol mai important în procesul de reglementare.
(ii) AESA nu a furnizat dovezi cu privire la calificările grupului de reglementare.
(iii) AESA nu a luat nicio măsură pentru a înregistra sau a gestiona posibilele conflicte de interese în cadrul grupului de reglementare.
Ombudsmanul a identificat afirmația corespunzătoare conform căreia AESA ar trebui:
(i) Să reînceapă procesul de reglementare în cauză cu o expertiză științifică și medicală adecvată. În sprijinul acestei afirmații, reclamantul a susținut că cel puțin jumătate dintre membrii viitorului grup de reglementare ar trebui să fie oameni de știință și medici specialiști.
(ii) să divulge toate informațiile, documentația și evidențele relevante referitoare la (a) calificările membrilor grupului de reglementare; (b) orice conflict de interese privind membrii grupului de reglementare.
Afirmația privind existența unei proceduri de reglementare defectuoase
Recomandarea Ombudsmanului
4. După analizarea argumentelor prezentate de părți, Ombudsmanul a ajuns la următoarele concluzii.
5. În ceea ce privește afirmația (i) potrivit căreia avizul științific ar fi trebuit să aibă un rol mai important în procesul de reglementare, Ombudsmanul a remarcat că normele AESA care reglementează procedura de reglementare prevăd că componența grupurilor de reglementare „se bazează pe expertiza tehnică disponibilă în rândul autorităților naționale și, dacă este necesar, al părților interesate, precum și în cadrul agenției înseși”[5]. Într-adevăr, membrii grupului de reglementare pentru normele de limitare a timpului de zbor proveneau de la autoritățile naționale, de la părțile interesate și de la AESA. Ombudsmanul a remarcat, de asemenea, că nicio dispoziție din mandatul relevant nu sugerează că grupul de reglementare trebuie să aibă membri cu cunoștințe științifice sau medicale relevante, ci că, în schimb, experții științifici sau medicali ar trebui consultați în cazul în care grupul de reglementare consideră că o astfel de consultare este necesară. Ombudsmanul nu a găsit niciun element care să sugereze o eroare vădită în selectarea membrilor grupului de reglementare în cauză. Prin urmare, Ombudsmanul nu a constatat niciun caz de administrare defectuoasă din partea AESA cu privire la acest aspect al plângerii și, prin urmare, nu au existat motive pentru ca aceasta să dea curs cererii conexe a reclamantului.
6. În ceea ce privește afirmația (iii) potrivit căreia AESA nu a luat nicio măsură pentru a înregistra sau a gestiona posibilele conflicte de interese în cadrul grupului de reglementare, Ombudsmanul nu a fost convins de argumentele AESA cu privire la modul în care au fost gestionate posibilele conflicte de interese în cadrul grupului de reglementare. Ombudsmanul a remarcat, cu toate acestea, că AESA și-a revizuit între timp normele, astfel încât Codul de conduită pentru personalul AESA, inclusiv politica sa privind imparțialitatea și independența și prevenirea și atenuarea conflictelor de interese, a ajuns să se aplice și experților din grupurile de reglementare [6]. Luând în considerare faptul că reclamantul nu a prezentat niciun argument care să sugereze o situație concretă de conflict de interese în cadrul grupului de reglementare în cauză, Ombudsmanul a considerat că nu se justifică anchete suplimentare cu privire la acest aspect al plângerii și al afirmației conexe.
7. Cu toate acestea, în ceea ce privește afirmația (ii), Ombudsmanul nu a fost convins de modul în care AESA a tratat cererea reclamantului de a i se furniza dovezi privind calificările grupului de reglementare.
8. Ombudsmanul a considerat că AESA ar trebui să fie în măsură să furnizeze informații anonimizate cu privire la expertiza declarată de membrii grupului de reglementare, astfel încât membrii să nu poată fi identificați. Astfel de date anonimizate nu ar constitui date cu caracter personal [7], iar Regulamentul 45/2001 privind protecția datelor cu caracter personal și cerința acestuia de a demonstra necesitatea transferului datelor [8] nu s-ar aplica. Reiterând importanța transparenței procesului de reglementare, Ombudsmanul a considerat că AESA ar fi trebuit să furnizeze reclamantului informațiile solicitate în formă anonimizată.
9. Prin urmare, Ombudsmanul a considerat că nefurnizarea de către AESA a informațiilor în formă anonimizată constituie un caz de administrare defectuoasă și a adresat AESA o recomandare corespunzătoare:
„AESA ar trebui să furnizeze reclamantului informații cu privire la calificările și expertiza membrilor grupului de reglementare în formă anonimizată.”
Ombudsmanul a făcut, de asemenea, o observație suplimentară către AESA:
„AESA ar trebui să ia în considerare adoptarea unei decizii de a publica informații cu privire la calificările și expertiza membrilor grupurilor sale de reglementare care au informat în prealabil persoanele desemnate ca membri cu privire la intenția sa de a face acest lucru.”
10. AESA nu a fost de acord cu recomandarea Ombudsmanului. AESA a declarat că expertiza membrilor grupului de reglementare este menționată într-un formular de contact [9], care este trimis AESA. Formularul cu detalii de contact conține un spațiu pentru text liber care trebuie completat la rubrica „Expertiză în domeniu”, în care candidații nominalizați ar trebui „să indice, în câteva rânduri, experiența anterioară și numărul de ani în acest domeniu tehnic”. Membrii își exprimă foarte des experiența cu unele indicații clar identificabile, cum ar fi ministerul, organizația, naționalitatea sau experiența profesională relevante. O lectură combinată a conținutului formularului de contact și a componenței publicate a grupului, enumerând numele și autoritatea sau organizația pe care o reprezintă membrii individuali ai grupului, ar face ca persoanele să fie pe deplin identificabile. Prin urmare, AESA consideră în continuare că informațiile solicitate constituie date cu caracter personal și observă că membrii nu au fost informați în prealabil cu privire la faptul că datele cu caracter personal conținute în formularul de contact vor fi făcute publice.
11. AESA a afirmat, de asemenea, că rolul său în stabilirea componenței grupurilor de reglementare se limitează la selectarea unui număr adecvat de membri dintre candidații desemnați, asigurând o reprezentare echilibrată a intereselor în cadrul grupului. AESA a făcut referire la declarația Ombudsmanului, în recomandarea sa, potrivit căreia, prin publicarea detaliilor privind expertiza membrilor grupului, publicul va fi asigurat că procesul de reglementare implică „contribuții din partea experților cu calificările, cunoștințele și experiența necesare pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în mandatul său”. În această privință, AESA a afirmat că decizia cu privire la experții care ar fi cei mai calificați să contribuie la activitatea AESA este luată de statele membre și de părțile interesate care numesc astfel de experți. Experții sunt numiți datorită cunoștințelor lor tehnice specifice și expertizei în domeniu. În plus, rezultatul activității grupului de reglementare este un proiect de propunere tehnică prezentat Comisiei sub formă de aviz. Acest aviz trece apoi prin procesul de comitologie și este modificat aproape sistematic de statele reprezentate în Comitetul AESA înainte de adoptarea textului legislativ final. Textul trece, de asemenea, sub controlul Parlamentului European. Prin urmare, AESA a considerat că publicarea mandatului și a componenței grupului reprezintă o asigurare pentru public că este asigurată expertiza relevantă. În plus, decizia finală cu privire la textul care urmează să fie adoptat aparține unui nivel politic superior.
12. Ca răspuns la observația suplimentară a Ombudsmanului, AESA și-a reiterat angajamentul față de transparență, fiind de acord că un grad suficient de transparență este esențial pentru a asigura încrederea publicului în activitatea sa. AESA depune eforturi constante pentru a lua măsuri de îmbunătățire a transparenței în activitățile decizionale și de reglementare. Cu toate acestea, AESA a afirmat că obiectivul de asigurare a transparenței trebuie să fie echilibrat cu o serie de alți factori, în special cu necesitatea de a asigura proporționalitatea procedurilor administrative și, de asemenea, cu necesitatea de a asigura protecția drepturilor personale ale experților externi implicați în activitatea AESA.
13. AESA a susținut că transparența suplimentară nu ar trebui să devină o sarcină administrativă suplimentară fără o justificare adecvată. AESA și-a reiterat poziția potrivit căreia contribuția grupului de reglementare nu este doar consultativă, ci face parte, de asemenea, dintr-un proces de reglementare care este examinat la diferite niveluri suplimentare de către experți tehnici și politici. În opinia AESA, elaborarea unei politici de publicare a datelor cu caracter personal ale membrilor grupurilor de reglementare - care ar trebui să se asigure că membrii sunt informați, ar trebui să se ocupe de refuzul membrilor de a-și publica datele și de alte aspecte necesare - ar putea fi considerată disproporționată, având în vedere faptul că membrii oferă expertiză cu titlu consultativ, fără a avea competențe decizionale. AESA a subliniat, de asemenea, importanța protejării datelor cu caracter personal ale experților care își dedică timpul și își împărtășesc experiența pentru a ajuta AESA să prezinte cele mai bune propuneri posibile de norme privind siguranța aviației. Potrivit AESA, o cerere de publicare a datelor cu caracter personal ale membrilor grupului de reglementare ar putea fi percepută în mod negativ ca o dorință de a evalua și de a judeca expertiza atât de necesară pe care o oferă membrii grupului de reglementare. Acest lucru ar fi contraproductiv pentru activitatea AESA. Cu toate acestea, AESA a declarat că este dispusă să analizeze în continuare această chestiune și să o discute cu părțile interesate în cauză.
14. În observațiile sale privind răspunsul AESA la recomandarea Ombudsmanului, reclamantul a subliniat că plângerea sa se referă la calificările grupului de reglementare de a întreprinde elementele științifice și medicale ale activității sale. Reclamantul a subliniat că nu este necesar să știe că un anumit membru lucrează într-o anumită instituție, dar ar dori să știe câți membri dețin diplome științifice și medicale relevante. Informațiile despre numărul de membri ai grupului de reglementare care dețin diplome în psihologie, științe naturale, medicină și așa mai departe nu ar constitui date personale.
15. Reclamantul a remarcat că Ombudsmanul, în ceea ce privește întrebarea dacă avizul științific ar fi trebuit să aibă un rol mai important în cadrul grupului de reglementare, a făcut trimitere la mandatul grupului de reglementare în cauză, care prevede că grupul ar trebui „să țină seama de toate studiile/evaluările științifice și/sau medicale relevante, recente și disponibile public” și că „experții cientifici sau medicali [trebuie să fie] asociați acestei activități de reglementare atunci când se consideră necesar”. Reclamantul nu este de acord cu opinia Ombudsmanului potrivit căreia această formulare nu înseamnă că grupul de reglementare trebuie să aibă membri cu cunoștințe științifice sau medicale relevante directe. În opinia reclamantului, atunci când un grup cu o sarcină medicală nu are specialiști medicali, acesta nu știe suficient pentru a stabili dacă este necesar să consulte astfel de specialiști. În plus, niciunul dintre experții consultați în etapa de revizuire a observațiilor nu era medic specialist. Potrivit reclamantului, o evaluare adecvată a dovezilor medicale necesită fie ca grupul de reglementare să dețină expertiză medicală, fie să se refere la o persoană care deține expertiză medicală. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul de față, care constituie un caz de administrare defectuoasă. În consecință, grupul de reglementare nu a evaluat impactul propunerii asupra sănătății piloților.
16. În ceea ce privește chestiunea conflictului de interese, reclamantul a susținut că este de competența Ombudsmanului să investigheze citările credibile ale potențialelor conflicte de interese, având în vedere că Ombudsmanul are competențe de investigare pe care cetățenii obișnuiți nu le au și că aceste competențe sunt independente și discrete. Reclamantul s-a referit la membrul grupului de reglementare din cadrul Autorității Aeronautice Civile din Regatul Unit ca la un exemplu concret de situație de conflict de interese. În opinia reclamantului, acest membru ar fi trebuit să declare că programul SAFE, care a fost utilizat pentru evaluarea impactului normativ al AESA, urma să fie (și, în cele din urmă, a devenit) exploatat comercial de Autoritatea Aeronautică Civilă din Regatul Unit prin intermediul unei filiale deținute integral. Pe scurt, principalii clienți ai programului SAFE sunt companiile aeriene. Utilizarea SAFE în evaluarea impactului normativ al AESA a promovat pe scară largă SAFE. Reclamantului nu i s-a permis să obțină acces la SAFE în perioada de consultare pentru procedura de reglementare relevantă, ceea ce i-ar fi permis să demonstreze deficiențe în propunerile AESA. Potrivit reclamantului, nu era în interesul comercial al Autorității Aeronautice Civile din Regatul Unit să i se permită reclamantului să demonstreze lipsa de siguranță a propunerilor AESA care utilizează programul SAFE.
Evoluții ulterioare recomandării
17. Pe baza clarificărilor reclamantului cu privire la formatul informațiilor pe care dorea să le obțină în ceea ce privește calificările membrilor grupului de reglementare (a se vedea punctul 14 de mai sus), echipa de anchetă a Ombudsmanului a contactat AESA și a invitat-o să își reconsidere răspunsul la recomandarea Ombudsmanului. Ca răspuns, AESA a furnizat următoarele informații, care au fost transmise reclamantului:
„Pe baza informațiilor conținute în formularul de contact pe care fiecare expert l-a furnizat, se poate stabili că:
15 experți pot fi considerați profesioniști în domeniul aviației:
- 5 lucrează pentru o autoritate de reglementare dintr-un stat membru al UE
- 9 lucrează pentru părțile interesate care reprezintă industria, grupurile de interese
- 1 nu a furnizat nicio informație specifică;
- W.R.T. pentru anii de experiență:
- 10 dintre ei au experiență profesională între 10 și 30 de ani
- 3 dintre ei au experiență profesională între 30-40 de ani
- 2 au o experiență profesională de peste 40 de ani
- 1 nu au furnizat informații specifice”
18. Ca răspuns, reclamantul a afirmat că informațiile furnizate de AESA nu detaliază nicio calificare științifică sau medicală. Prin urmare, reclamantul a concluzionat că AESA fie refuză să dezvăluie detaliile calificărilor științifice și medicale ale membrilor grupului, fie nu a fost în măsură să stabilească dacă membrii grupului dețineau calificări științifice sau medicale. În opinia reclamantului, cazul de față ilustrează modul în care legile privind protecția datelor sunt utilizate în mod necorespunzător pentru a ascunde administrarea defectuoasă.
Evaluarea Ombudsmanului în urma recomandării și evoluțiile ulterioare
Cu privire la informațiile referitoare la calificările și expertiza membrilor grupului de reglementare
19. Ombudsmanul ia notă de faptul că formularul cu datele de contact care trebuie completat de membrii grupului de reglementare conține o casetă în care se solicită următoarele informații: „Expertiză în domeniu” (Indicați în câteva rânduri experiența dumneavoastră anterioară și numărul relevant de ani în acest domeniu tehnic. În plus, exprimați în termeni de listă de grupuri, participarea dvs. anterioară la grupurile de reglementare)". Prin urmare, nu există nicio cerință ca membrii grupului de reglementare să furnizeze informații cu privire la calificările lor în ceea ce privește diplomele universitare sau alte titluri similare. De fapt, având în vedere modul în care este formulat formularul cu datele de contact, este pe deplin logic ca membrii grupului de reglementare să furnizeze doar informații cu privire la experiența lor relevantă , care ar fi înțeleasă în mod normal ca referindu-se la experiența profesională.
20. Pe baza celor de mai sus, Ombudsmanul nu găsește niciun motiv să creadă că AESA nu a furnizat nicio informație cu privire la calificările membrilor grupului de reglementare, dar că, în cele din urmă, a furnizat o compilație sintetizată și anonimizată a informațiilor de care dispunea. Ombudsmanul consideră că, prin urmare, AESA a acceptat recomandarea sa în această privință.
21. În ceea ce privește observația suplimentară a Ombudsmanului care încurajează AESA să adopte o abordare mai proactivă în ceea ce privește divulgarea de informații cu privire la calificările și expertiza membrilor grupului de reglementare, Ombudsmanul își menține opinia potrivit căreia publicarea unor astfel de informații cu privire la membri va asigura o mai mare încredere în rezultatul procesului de reglementare. Ombudsmanul salută disponibilitatea AESA de a analiza în continuare această chestiune și este convins că se poate găsi o soluție care să nu implice o sarcină administrativă disproporționată sau să nu fie percepută în mod negativ de către membrii grupului de reglementare. Ombudsmanul încurajează AESA să analizeze această chestiune în lumina jurisprudenței recente privind accesul la datele cu caracter personal, în special în ceea ce privește experții, care se îndreaptă în mod constant către o mai mare transparență atunci când se pun în balanță interesele aflate în joc atunci când persoanele acționează în calitatea lor publică [10]. Prin urmare, Ombudsmanul își va reitera observația suplimentară în decizia de închidere a anchetei sale în cazul de față, solicitând în consecință ca AESA să o informeze cu privire la concluziile sale după ce a analizat chestiunea în continuare.
Cu privire la rolul consultanței științifice
22. Nu mai este nevoie să spunem că abordarea proactivă a divulgării informațiilor, încurajată prin observația suplimentară a Ombudsmanului, se poate referi numai la informațiile aflate efectiv la dispoziția AESA. În acest sens, Ombudsmanul ia act în mod corespunzător de îngrijorarea reclamantului cu privire la expertiza grupului de reglementare bazată pe educația membrilor - informații pe care AESA nu pare să le aibă.
23. Astfel cum se menționează în recomandarea sa, rolul Ombudsmanului în cazuri precum cel de față este de a verifica dacă au fost urmate proceduri corecte și transparente și dacă nu a existat o eroare vădită de apreciere. Instituția, oficiul, organul sau agenția UE în cauză - în acest caz AESA - ar trebui să fie în măsură să ofere o descriere completă și ușor de înțeles a măsurilor luate și a entităților implicate în procedura de reglementare.[11] În acest sens, Ombudsmanul își menține constatarea privind absența administrării defectuoase din partea AESA. Această constatare se bazează pe concluzia că au fost respectate normele relevante pentru componența grupului de reglementare în cauză și că, pe baza formulării mandatului relevant, grupul de reglementare nu trebuia să aibă membri cu cunoștințe științifice sau medicale relevante directe, dar aceste cunoștințe ar trebui să fie incluse în activitatea grupului de reglementare prin alte canale, dacă este necesar.
24. Cu toate acestea, în pofida faptului că în cazul de față au fost urmate proceduri adecvate și că nu se poate constata nicio eroare vădită de apreciere, Ombudsmanul nu este pe deplin convins de argumentul AESA potrivit căruia rolul său în stabilirea componenței grupurilor de reglementare se limitează la selectarea unui număr adecvat de membri dintre candidații desemnați, asigurând o reprezentare echilibrată a intereselor. Potrivit AESA, decizia cu privire la experții care ar fi cei mai calificați să contribuie la activitatea AESA este luată de statele membre și de părțile interesate. În primul rând, Ombudsmanul nu este convins de argumentul AESA potrivit căruia este la latitudinea statelor membre și a părților interesate să garanteze expertiza grupurilor de reglementare ale AESA. În al doilea rând, poziția generală a Ombudsmanului este că componența unui grup de experți care trebuie să furnizeze expertiză nu ar trebui să fie echilibrată numai în ceea ce privește interesele, ci ar trebui să țină seama și de expertiza necesară. Prin urmare, în așteptarea evoluțiilor anchetei din proprie inițiativă în curs privind componența grupurilor de experți ale Comisiei [12], Ombudsmanul are în vedere analizarea aspectelor legate de activitatea desfășurată de experții externi pentru anumite agenții ale UE.
Cu privire la gestionarea posibilelor conflicte de interese
25. Ombudsmanul recunoaște că este esențial pentru consolidarea încrederii cetățenilor în activitatea AESA ca membrii grupului său de reglementare să fie și să fie, de asemenea, considerați independenți de orice influență a unui terț care le-ar putea afecta în mod nejustificat contribuția la procedura de reglementare. Membrii grupului de reglementare ar trebui să aibă libertatea de a-și aduce contribuția fără a fi influențați, în special, de interese comerciale. În această privință, este important, de asemenea, să se evite orice aparență de lipsă de independență, pentru a se asigura că AESA își păstrează legitimitatea în ochii cetățenilor.
26. Cu toate acestea, o presupusă situație de conflict de interese trebuie să aibă un anumit grad de concretețe pentru ca Ombudsmanul să poată continua o anchetă utilă în această privință. După o analiză atentă, Ombudsmanul a concluzionat că acest lucru nu s-a întâmplat în ceea ce privește informațiile referitoare la posibile conflicte de interese, furnizate în plângere. Reclamantul a adus în atenția Ombudsmanului o situație concretă pe care o consideră problematică din punctul de vedere al conflictului de interese. Cu toate acestea, înainte ca Ombudsmanul să poată examina chestiunea, preocuparea relevantă trebuie adusă direct în atenția AESA [13]. Prin urmare, Ombudsmanul își menține concluzia potrivit căreia, pe baza informațiilor furnizate în plângere, nu se justifică nicio anchetă suplimentară cu privire la acest aspect al afirmației reclamantului și al afirmației conexe. Reclamantul este liber să își exprime îngrijorarea cu privire la membrul grupului de reglementare din cadrul Autorității Aeronautice Civile din Regatul Unit, direct la AESA; și, în cazul în care nu este mulțumită de răspunsul pe care îl primește, ar avea opțiunea de a depune o plângere separată la Ombudsman.
Concluzie
Pe baza anchetei sale cu privire la această plângere, Ombudsmanul o încheie cu următoarele concluzii:
AESA a acceptat recomandarea Ombudsmanului de a furniza reclamantului informații privind calificările și expertiza membrilor grupului de reglementare.
Nu a existat un caz de administrare defectuoasă din partea AESA în ceea ce privește rolul consultanței științifice în procesul de reglementare.
Nu se justifică efectuarea unor anchete suplimentare în ceea ce privește gestionarea posibilelor conflicte de interese.
Reclamantul și AESA vor fi informați cu privire la această decizie.
Observații suplimentare
AESA ar trebui să aibă în vedere adoptarea unei decizii de publicare a informațiilor de care dispune cu privire la calificările și expertiza membrilor grupurilor sale de reglementare, după ce a informat în prealabil persoanele desemnate ca membri cu privire la intenția sa de a face acest lucru.
Emily O'Reilly
Strasbourg, 6.11.2015
[1] Avizul 04/2012 al AESA din 28 septembrie 2012 intitulat „Implementing Rules on Flight and Duty Time Limitations and rest requirements (FTL) for commercial air transport (CAT) with aeroplanes” [Norme de punere în aplicare privind limitările timpului de zbor și de serviciu și cerințele de repaus (FTL) pentru transportul aerian comercial (CAT) cu avioane], disponibil la adresa: http://www.easa.europa.eu/agency-measures/docs/opinions/2012/04/EN%20to%20Opinion%2004-2012.pdf
[2] „Procedura de reglementare” este procesul structurat aplicat de AESA pentru emiterea unui aviz. „Procedura de reglementare” a fost definită prin Decizia MB/8/07 a Consiliului de administrație al AESA din 13.6.2007. „Procedura de reglementare” a AESA a fost modificată la 13 martie 2012 prin Decizia 01-2012 a Consiliului de administrație. A se vedea https://easa.europa.eu/management-board/docs/management-board-meetings/2012/01/EASA%20MB%20Decizia%2001-2012%20Revised%20MB%20Decizia%20RM%20Process%20.pdf
[3] Mandatul AESA, OPS.055 (a) & (b) din 20 noiembrie 2009, punctul 1. Disponibilă la adresa:
http://www.easa.europa.eu/rulemaking/docs/tor/ops/EASA-ToR-OPS.055(a)_OPS.055(b)-00-20112009.pdf
[4] Pentru informații suplimentare privind contextul plângerii, argumentele părților și ancheta Ombudsmanului, vă rugăm să consultați textul integral al recomandării Ombudsmanului, disponibil la adresa: http://www.ombudsman.europa.eu/en/cases/draftrecommendation.faces/en/54686/html.bookmark
[5] A se vedea articolul 4 alineatul (5) din procedura de reglementare a AESA adoptată prin Decizia 08-2007 a Consiliului de administrație al AESA (aplicabilă la momentul procesului de reglementare în cauză).
[6] Articolul 2 din Codul de conduită pentru personalul AESA, disponibil la adresa http://easa.europa.eu/system/files/dfu/docs-quality-PO.HR.00180_Code-of-Conduct-for-the-staff-of-EASA.pdf
[7] articolul 2 litera (a) din Regulamentul 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date,
definește datele cu caracter personal ca fiind orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, denumită în continuare „persoana vizată”; o persoană identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un număr de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.
[8] Articolul 8 litera (b) din Regulamentul 45/2001
[9] http://easa.europa.eu/system/files/dfu/rulemaking-docs-procedures-and-work-instructions-FO.RPRO.00028--Contact-details-of-candidate-for-rulemaking-group.pdf (în limba engleză)
[10] A se vedea, de exemplu, cauza C-615/13 P ClientEarth și PAN Europe/EFSA, hotărârea din 16 iulie 2015.
[11] A se vedea decizia Ombudsmanului în cauza 875/2011/JF.
[12] OI/6/2014/NF, www.ombudsman.europa.eu/en/cases/caseopened.faces/en/54293/html.bookmark
[13] În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Statutul Ombudsmanului, o plângere trebuie să fie precedată de demersurile administrative corespunzătoare pe lângă instituțiile și organismele în cauză.