Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?
- RO Română
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.
Decizia Ombudsmanului European de închidere a anchetei privind plângerea 150/2015/DK împotriva Serviciului European de Acțiune Externă
Decizie
Caz 150/2015/DK - Deschis la Joi | 19 februarie 2015 - Decizie din Joi | 07 mai 2015 - Instituţia vizatǎ Serviciul european pentru acţiune externă ( Nu s-a constatat administrare defectuoasă ) - Ţară Regatul Unit
Cazul s-a referit la evaluarea propunerii de ofertă a reclamantului. În plângerea adresată Ombudsmanului, reclamantul a susținut că comisia de evaluare a evaluat în mod eronat propunerea sa, deoarece nu a luat în considerare informațiile furnizate în aceasta.
Ombudsmanul a investigat problema și a constatat că reclamantul nu a demonstrat că evaluatorii au comis o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește aspectele reclamate. Prin urmare, aceasta a închis cazul, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.
Contextul plângerii
1. Această plângere este împotriva unei delegații a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și se referă la evaluarea propunerii de ofertă a reclamantului în urma unei cereri de propuneri pentru „Contract-cadru de servicii de consiliere și gestionare în materie de securitate pentru Delegația Uniunii Europene în Pakistan”.
2. La 26 decembrie 2014, delegația a informat reclamantul că oferta sa nu a fost câștigătoare, deoarece nu a fost cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Scrisoarea de informare a delegației a furnizat, de asemenea, motivele deciziei într-un tabel care conținea (i) punctajele acordate; (ii) observațiile evaluatorilor; și (iii) dacă pragul a fost atins în cadrul fiecărui criteriu de evaluare.
3. La 5 ianuarie 2015, reclamantul a scris o scrisoare delegației pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la faptul că oferta sa „a fost tratată în mod necorespunzător și a obținut un punctaj aspru” și că „evaluatorii nu au citit propunerea tehnică suficient de detaliat, ceea ce ar fi putut duce, în caz contrar, la un punctaj mai mare”. Prin urmare, reclamantul a solicitat o reevaluare a ofertei sale și informații suplimentare cu privire la ofertantul câștigător.
4. La 19 ianuarie 2015, delegația a răspuns reclamantului și l-a informat cu privire la ofertantul câștigător. De asemenea, Comisia a furnizat reclamantului un tabel în care oferta câștigătoare și cea a reclamantului sunt comparate în ceea ce privește fiecare criteriu de evaluare. De asemenea, Comisia a oferit răspunsuri explicite la aspectele specifice ale reclamantului menționate în scrisoarea sa din 5 ianuarie 2015.
5. La 21 ianuarie 2015, reclamantul a depus o plângere la Ombudsman. Reclamantul a susținut că delegația nu a efectuat o analiză adecvată a ofertei sale și a susținut că delegația ar trebui să își evalueze în mod corespunzător oferta și să oprească atribuirea contractului până atunci.
Evaluarea și concluziile Ombudsmanului
Ancheta
6. Ombudsmanul a constatat că toate condițiile de admisibilitate au fost îndeplinite în ceea ce privește afirmațiile și afirmațiile reclamantului și că plângerea este, prin urmare, admisibilă. Prin urmare, Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la afirmația și cererea reclamantului, efectuând o analiză a informațiilor care i-au fost prezentate de către reclamant, inclusiv a răspunsurilor date de delegație ca răspuns la cererea de reevaluare a reclamantului. Pe baza acestei analize, la prima vedere, a reieșit că motivele prezentate de delegație erau relevante și adecvate.
7. Prin urmare, prin scrisoarea din 19 februarie 2015, Ombudsmanul a solicitat reclamantului să clarifice motivele pentru care a susținut că delegația nu a efectuat o analiză adecvată a ofertei sale. Prin e-mailul din 9 martie 2015, reclamantul și-a prezentat clarificările.
8. Din motivele explicate la punctele 21-31 de mai jos, Ombudsmanul nu a considerat necesar să solicite SEAE un aviz cu privire la plângere.
A. Afirmația potrivit căreia delegația nu a efectuat o analiză adecvată a ofertei reclamantului
Elemente examinate de Ombudsman
9. În plângerea sa adresată Ombudsmanului, reclamantul a susținut că delegația nu a efectuat o analiză adecvată a ofertei sale, deoarece evaluatorii nu au citit în mod corespunzător propunerea sa de ofertă și, prin urmare, au evaluat în mod eronat această propunere.
10. În primul rând, evaluatorii au considerat în mod eronat că propunerea nu conținea o descriere detaliată a ceea ce s-ar face practic în cazul unui incident. Reclamantul a susținut că procedurile operaționale standard nu pot fi explicite în ceea ce privește exact măsurile care ar trebui luate în toate situațiile. Acesta este motivul pentru care astfel de proceduri oferă un cadru pe baza căruia liderii și managerii iau decizii în diferite situații.
11. În al doilea rând, evaluatorii au considerat în mod eronat că propunerea nu conținea informații cu privire la calendarul intervenției, având în vedere că propunerea conținea în mod clar informațiile relevante.
12. În al treilea rând, evaluatorii au considerat în mod eronat că sistemul optim de rotație ar fi un sistem de 8 săptămâni de lucru / 4 săptămâni de concediu, în loc de sistemul de rotație de 9 săptămâni de lucru / 3 săptămâni de concediu propus de reclamant. Reclamantul a considerat că, în cazul în care sistemul de rotație a concediilor de 8 săptămâni / 4 săptămâni ar fi fost sistemul preferat, acest lucru ar fi trebuit să fie indicat în documentația cererii de propuneri.
13. În răspunsul său la cererea de reevaluare a reclamantului, delegația a afirmat următoarele.
14. În ceea ce privește primul punct, acesta a explicat că evaluatorii au considerat că un plan de gestionare a unei situații de criză sau a unui incident grav ar trebui să includă o combinație de elemente de abordare generală, precum și elemente practice concrete. Delegația a subliniat că evaluatorii au luat în considerare în mod corespunzător elementele relevante cuprinse în propunerea de ofertă a reclamantului.
15. În ceea ce privește al doilea punct, delegația a explicat că evaluatorii au considerat că timpul de răspuns de 10-20 de minute menționat în oferta reclamantului viza „un răspuns inițial la un incident sau o situație imediată” și a fost luat în considerare în mod corespunzător. Acesta a precizat, cu titlu de clarificare, că observațiile evaluatorilor se refereau la lipsa unui „program de intervenție în caz de criză sau de incidente grave care se întinde pe un număr de zile sau pe o perioadă mai lungă, cum ar fi calendarul pentru organizarea sau punerea la dispoziție de personal suplimentar”.
16. În ceea ce privește al treilea punct, delegația a explicat că fiecărui ofertant îi revine sarcina de a-și prezenta propriile propuneri, inclusiv sistemul de rotație și că nu a fost predefinit niciun sistem specific de rotație. Evaluatorii au constatat că o rotație cu un echilibru mai bun între perioada de lucru și cea de concediu ar conduce la o mai bună furnizare a serviciilor.
17. Ca urmare a solicitării Ombudsmanului de clarificări cu privire la motivele pentru care a considerat că delegația nu a efectuat o analiză adecvată a ofertei sale, reclamantul a prezentat următoarele clarificări.
18. În ceea ce privește presupusa lipsă de informații cu privire la ceea ce ar trebui făcut în cazul unui incident, reclamantul a subliniat că propunerea sa de licitație conține într-adevăr o prezentare detaliată a procedurilor care trebuie urmate în astfel de cazuri. Prin urmare, evaluatorii au săvârșit o eroare în această privință.
19. În ceea ce privește presupusa lipsă de informații cu privire la momentul intervenției, reclamantul a subliniat că punctul 4.2.2 din propunerea sa tehnică conținea un timp de răspuns foarte precis. Timpul de răspuns inițial indicat se aplică oricărui incident, indiferent dacă este extrem de grav sau relativ nesemnificativ. În plus, calendarul intervenției ca răspuns la o criză mai gravă este prezentat în continuare la paginile 63-64 din propunere.
20. În ceea ce privește sistemul de rotație, reclamantul a susținut că sistemul de rotație de 9 săptămâni de muncă / 3 săptămâni de concediu este sistemul general acceptat pentru întreprinderile internaționale care își desfășoară activitatea în medii ostile, cum ar fi Afganistanul și Yemenul. Prin urmare, Comisia a considerat că evaluatorii au dedus în mod eronat 10 puncte din punctajul acordat în temeiul acestui criteriu.
Evaluarea Ombudsmanului
21. Ombudsmanul observă că, în conformitate cu jurisprudența constantă a instanțelor UE [1], comisiile de evaluare (în cazul de față, comisia de evaluare) beneficiază de o marjă largă de apreciere și că deciziile lor sunt, pe fond, supuse controlului numai dacă sunt afectate de o eroare vădită de apreciere.
22. În cazul de față, reclamantul a susținut că comisia de evaluare a comis erori vădite în evaluarea a trei puncte specifice.
23. În ceea ce privește primul punct (lipsa de informații cu privire la ceea ce ar trebui făcut în cazul unui incident), evaluatorii au considerat că un plan de acțiune pentru un incident sau o situație de criză ar trebui să includă o combinație de elemente de abordare generală, precum și elemente practice concrete. Reclamantul a susținut că paginile 63-64 din propunerea sa conțineau într-adevăr un plan de acțiune detaliat.
24. Ombudsmanul a citit cu atenție paginile relevante din propunerea de ofertă a reclamantului și a constatat că observațiile evaluatorilor potrivit cărora propunerea nu conținea o combinație de elemente de abordare generală și de elemente practice concrete sunt adecvate, deoarece descriu planurile de reacție într-un mod destul de general. Ar trebui remarcat faptul că Ombudsmanul nu trebuie să înlocuiască evaluarea evaluatorilor cu propria sa evaluare, care dețin competențele și cunoștințele tehnice necesare pentru a aprecia pe deplin diferitele elemente prezentate de reclamant la acest punct din oferta sa. În plus, reclamantul s-a limitat să afirme în clarificările sale că propunerea sa conținea într-adevăr o astfel de abordare mixtă, fără a indica de fapt niciun element specific al propunerii care ar putea justifica această afirmație.
25. În aceste condiții, Ombudsmanul constată că reclamantul nu a demonstrat că a existat o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește acest aspect al plângerii.
26. În ceea ce privește al doilea punct (lipsa informațiilor privind calendarul intervenției), evaluatorii au considerat că timpul de răspuns de 10-20 de minute menționat în oferta reclamantului se referea la un incident imediat, în timp ce acesta nu prevedea niciun calendar de răspuns la intervenție în cazul unei crize sau al unui incident sau al unei situații grave. Reclamantul a susținut că punctul 4.2.2 din propunerea sa tehnică conținea timpul precis de răspuns la un incident sau o situație imediată, în timp ce paginile 63-64 din propunerea sa conțineau într-adevăr un timp de răspuns pentru o situație sau o criză gravă.
27. Ombudsmanul ia act de faptul că propunerea reclamantului de la punctul 4.2.2. din propunerea tehnică prevedea că „un răspuns rapid … [ar] fi furnizat la 10-20 de minute de la momentul notificării inițiale. Timpul de răspuns depinde de condițiile de trafic și de amploarea crizei sau a incidentului”. Ombudsmanul observă, de asemenea, că paginile 61-64 din propunerea de ofertă a reclamantului descriu trei proceduri de intervenție diferite în funcție de gravitatea incidentului: (i) incidente care implică un eveniment soldat cu victime în masă care afectează ≤ 10 % din personalul de securitate; (ii) incidente care implică un eveniment cu victime în masă care afectează până la 50 % din personalul de securitate; și (iii) incidente care implică un eveniment soldat cu victime în masă, cu un număr maxim de victime suferite de personalul de securitate. Ombudsmanul ia act de faptul că propunerea menționează, la punctul (i), că personalul afectat va fi înlocuit imediat; cu toate acestea, nu se menționează un timp specific de intervenție. Cu toate acestea, se înțelege că acest aspect este acoperit de punctul 4.2.2 din propunerea tehnică. Ombudsmanul observă, de asemenea, că, în conformitate cu punctul (ii), propunerea reclamantului prevede că o rezervă operațională va fi „desfășurată imediat … cu scopul de a restabili operațiunea de securitate în termen de 6 ore” și că „serviciul normal ar trebui să fie reluat în termen de 4 săptămâni”. Cu toate acestea, nu există nicio mențiune specifică a timpului exact de intervenție (răspuns). La punctul (iii), propunerea nu indică niciun interval de timp pentru intervenție.
28. În plus, reclamantul nu a explicat cum și unde propunerea sa conținea informații precise în această privință, ci doar s-a referit la anumite părți ale propunerii sale (punctele 4.2.2 și paginile 63-64) ca „conținând” informațiile necesare.
29. În aceste condiții, Ombudsmanul constată că reclamantul nu a demonstrat nici că a existat o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește acest aspect al plângerii.
30. În ceea ce privește al treilea punct (sistemul de rotație), Ombudsmanul constată că reclamantul nu a invocat argumente noi în comparație cu cele deja menționate în plângerea sa. Argumentul reclamantului potrivit căruia sistemul de rotație de 9 săptămâni de muncă / 3 săptămâni de concediu este sistemul general acceptat pentru societățile internaționale care își desfășoară activitatea în medii ostile nu este suficient pentru a demonstra că comisia de evaluare a comis o eroare vădită de apreciere în această privință.
31. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul nu constată nicio administrare defectuoasă din partea delegației.
Concluzie
Pe baza anchetei sale cu privire la această plângere, Ombudsmanul o încheie cu următoarea concluzie:
Ombudsmanul nu constată nicio administrare defectuoasă din partea delegației.
Prin urmare, ea închide cazul.
Reclamantul și Serviciul European de Acțiune Externă vor fi informați cu privire la această decizie.
Emily O'Reilly
Strasbourg, 7.5.2015
[1] Cauza T-25/03, de Stefano/Comisia, RecFP, 2005, p. I-A-125 și II-573, punctul 34.