# Decizia Ombudsmanului European de închidere a anchetei privind plângerea 1571/2012/DK împotriva Oficiului European pentru Selecția Personalului
- Autor: Ombudsmanul european
- Datele : 2014-05-28T10:00+02:00[Europe/Paris]
- [URL](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/decision/ro/54497)
---
Istoricul plângerii
-------------------

**1.** Această plângere se referă la presupusa inegalitate de tratament a candidaților de către Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) în cadrul procedurilor de selecție a personalului.

**2.** Reclamantul a participat la concursul general EPSO/AD/229/11, care a avut ca scop selectarea administratorilor în domeniul cooperării și al gestionării ajutoarelor acordate țărilor terțe.

**3.** În martie 2012, EPSO a informat reclamanta că nu a fost admisă la următoarea etapă a concursului (etapa „centru de evaluare"), deoarece nu a obținut nota de trecere de 27 778 la testele de acces (a obținut 27 de puncte).

**4.** Reclamantul s-a adresat apoi EPSO, menționând că pragul de 27 778 a fost rezultatul anumitor întrebări din cadrul testelor care trebuiau „neutralizate"[\[1\].](#_ftn1 ""){#_ftnref1} Ea a subliniat că a răspuns corect la 27 de întrebări la testul de admitere, obținând un scor total de 27 de puncte. Cu toate acestea, alți candidați, care au răspuns în mod corect la 27 de întrebări, dar au primit întrebări defecte, au obținut un scor total de 27 778 din cauza metodei de neutralizare. În opinia sa, faptul că unii candidați au obținut punctaje finale mai mari, răspunzând în mod corect la același număr de întrebări ca și ceilalți candidați, a reprezentat o inegalitate de tratament între candidați.

**5.** Ca răspuns, EPSO a explicat că (i) reclamantul nu a primit nicio întrebare care să trebuiască neutralizată; (ii) neutralizarea întrebărilor nu a avut un impact negativ asupra rezultatelor candidaților în cauză; (iii) neutralizarea este pusă*în aplicare „în conformitate cu jurisprudența consacrată"* și (iv) comisia de evaluare ține seama de situațiile în care candidații ar fi afectați negativ de neutralizare.

**6.** Reclamanta a considerat că răspunsul EPSO nu a răspuns în mod corespunzător preocupărilor sale. Prin urmare, aceasta s-a adresat Ombudsmanului cu prezenta plângere.

Obiectul anchetei
-----------------

**7.** Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la următoarele acuzații și cereri:

##### Afirmație:

EPSO a tratat candidații din cadrul concursului general EPSO/AD/229/11 în mod inegal din cauza metodei utilizate pentru a neutraliza întrebările eronate.

În susținerea afirmației sale, reclamanta susține că nu a fost inclusă pe lista candidaților admiși la următoarea etapă a concursului, în pofida faptului că a răspuns în mod corect la același număr de întrebări ca și candidații care au fost incluși pe această listă.

##### Revendicare:

EPSO ar trebui să reexamineze rezultatele reclamantului având în vedere argumentul de mai sus și ar trebui să îl readmită la concurs.

Ancheta
-------

**8.** La 6 septembrie 2012, Ombudsmanul a solicitat EPSO să emită un aviz până la 30 noiembrie 2012. Avizul a fost transmis reclamantului împreună cu o invitație de a prezenta observații, pe care a făcut-o la 3 ianuarie 2013.

Analiza și concluziile Ombudsmanului
------------------------------------

### A. Susținerea că EPSO a tratat candidații în mod inegal din cauza metodei utilizate pentru neutralizarea erorilor

#### Argumentele prezentate Ombudsmanului

**9.** Reclamantul a susținut că metoda de neutralizare pe care EPSO o utilizează pentru a trata întrebările defectuoase din cadrul concursului general conduce la un tratament inegal al candidaților. În opinia sa, în cadrul metodei neutralizării, se poate întâmpla ca doi candidați să dea același număr de răspunsuri corecte, dar să primească puncte diferite. Această practică conduce la un tratament inegal între candidații cărora li s-a adresat o întrebare defectuoasă și cei cărora nu li s-a adresat o întrebare defectuoasă.

**10.** În avizul său, EPSO a subliniat mai întâi că, în conformitate cu jurisprudența consacrată[\[2\]](#_ftn2 ""){#_ftnref2}, o comisie de evaluare dispune de o largă putere de apreciere atunci când se confruntă cu nereguli sau erori survenite în cursul unui concurs general care implică un număr mare de candidați și care, în temeiul principiilor proporționalității și bunei administrări, nu pot fi remediate prin repetarea probelor. Prin urmare, EPSO recurge la o practică denumită neutralizare, prin care anulează o întrebare eronată și repartizează punctul (punctele) alocat(e) întrebării respective între celelalte întrebări.

**11.** Atunci când o întrebare este neutralizată, comisia de evaluare trebuie să se asigure că, prin aceasta, candidații nu sunt afectați în mod negativ. Cu alte cuvinte, dacă un candidat obține o notă totală suficient de mare pentru a-i permite să treacă la următoarea etapă a concursului *înainte* de neutralizare, dar nota totală este insuficientă în această privință*după*neutralizare, candidatul respectiv nu poate fi afectat de neutralizare, astfel încât își menține locul printre candidații care au reușit la concurs. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul reclamantului: nota sa totală era sub nota de acces atât înainte, cât și după neutralizare. EPSO a adăugat că niciuna dintre întrebările adresate reclamantului nu a trebuit să fie neutralizată.

**12.** Potrivit EPSO, neutralizarea anumitor întrebări era irelevantă pentru reclamantă, deoarece nota sa totală era insuficientă pentru a fi admisă în etapa centrului de evaluare atât *înainte,* cât și *după* neutralizare. Nota totală minimă *înainte de* neutralizare pe care un candidat trebuia să o obțină pentru a fi admis în etapa centrului de evaluare era de 28. Reclamantul a obținut un punctaj total de 27. *După* neutralizare, cel mai mic punctaj total care trebuia obținut pentru ca candidații să fie admiși în etapa centrului de evaluare a fost cel de 27 778. După cum s-a menționat mai sus, candidații care au obținut această notă minimă nu au putut fi afectați negativ de neutralizare și, prin urmare, și-au menținut pozițiile. Având în vedere că niciuna dintre întrebările reclamantei nu a fost neutralizată și că, prin urmare, aceasta și-a menținut nota totală inițială (27), ea nu a fost admisă în etapa centrului de evaluare.

**13.** EPSO a subliniat că, în cadrul unui concurs general, principiul egalității de tratament este încălcat numai atunci când două categorii de persoane ale căror situații de fapt și de drept sunt identice sunt tratate în mod diferit sau atunci când situații diferite sunt tratate în mod identic.

**14.** EPSO a subliniat de asemenea că anunțul de concurs preciza că numărul candidaților care vor fi admiși la următoarea etapă a concursului (etapa „centru de evaluare") va fi de aproximativ trei ori mai mare decât numărul candidaților care vor fi înscriși pe lista de rezervă indicat în anunț. Aceasta a precizat de asemenea că, în cazul în care mai mulți candidați ar fi la egalitate pentru ultimul loc disponibil, toți aceștia ar fi invitați la etapa „centru de evaluare".

**15.** EPSO a concluzionat afirmând că reclamantul nu a fost afectat nici în mod pozitiv, nici în mod negativ de metoda pe care a utilizat-o pentru a neutraliza întrebările eronate din cadrul concursului în cauză. Prin urmare, Comisia a considerat că afirmația reclamantului este nefondată și că toți candidații au fost tratați în mod echitabil.

**16.** În observațiile sale, a formulat următoarele observații. Scăderea pragului de la 28 la 27 778 indică faptul că au existat candidați care au primit inițial un punct pentru răspunsul la o întrebare incorectă. Cu toate acestea, o întrebare incorectă nu poate respecta condițiile din anunțul de concurs pentru evaluarea competențelor. Prin urmare, afirmația EPSO potrivit căreia aceasta nu a avut același număr de răspunsuri corecte ca cele admise în etapa următoare este incorectă; pentru unii candidați, scorul de 28 de puncte a inclus un punct pentru un simplu răspuns corespunzător unui răspuns incorect.

#### Evaluarea Ombudsmanului

**17.** Ombudsmanul constată că această plângere se referă la aceeași chestiune ca cea tratată în plângerea 29/2012/DK. În această plângere, Ombudsmanul a făcut următoarele constatări în decizia sa de închidere a anchetei.

**18.** Ombudsmanul observă că este într-adevăr corect să se afirme că un candidat care a avut o întrebare la care a răspuns neutralizată **poate** beneficia de neutralizare. Dacă candidatul A din cadrul unui concurs răspunde corect la 8 întrebări din 10, iar una dintre întrebările la care a răspuns incorect este neutralizată (din cauza unui defect al întrebării adresate), punctajul total al candidatului A pentru cele opt întrebări corecte va fi de 8 x 1.111 (8.888). În cazul în care candidatul B răspunde, de asemenea, corect la opt întrebări în cadrul acelorași teste, dar niciunul dintre răspunsurile sale incorecte nu este neutralizat, punctajul total al candidatului B pentru cele opt întrebări corecte va fi de 8 x 1 (8). Aceasta constituie o diferență de tratament între candidații cu merite egale. Această diferență de tratament este amplificată de faptul că nota de trecere la probe va fi redusă pentru a se asigura că niciun candidat nu va fi exclus din concurs ca urmare a neutralizării. Folosind exemplul de mai sus, aceasta înseamnă că, dacă nota de trecere ar fi fost stabilită la 9, aceasta ar fi redusă la 8 888, permițând astfel candidatului A, dar nu și candidatului B la fel de competent, să fie admis în etapa următoare.

**19.** Prin urmare, este clar că neutralizarea unei întrebări ar putea fi determinantă în ceea ce privește admiterea unui candidat la următoarea etapă a unui concurs.

**20.** Deși este probabil ca **unii** candidați să beneficieze de neutralizare (și anume acei candidați a căror întrebare a răspuns incorect este neutralizată), nu există, desigur, niciun mijloc de a ști cum ar fi răspuns un anumit candidat la o întrebare neutralizată dacă această întrebare ar fi fost formulată în mod corespunzător în primul rând. Este posibil ca candidatul A menționat mai sus să fi răspuns corect la întrebarea defectuoasă dacă ar fi fost formulat în mod corespunzător în primul rând și, prin urmare, ar fi obținut 9 puncte.

**21.** Problema prezentată mai sus nu ar apărea, desigur, dacă nu s-ar pune întrebări defectuoase. Cu toate acestea, Ombudsmanul subliniază că, deși ar trebui depuse toate eforturile pentru a se asigura că nu se pune nicio întrebare defectuoasă în cadrul procedurilor de selecție a personalului, este dificil să se garanteze că toate întrebările adresate tuturor candidaților sunt lipsite de erori, în special în situația în care întrebările sunt alese dintr-o bază de date care conține multe zeci de mii de întrebări.

**22.** O comisie de evaluare are întotdeauna dreptul de a solicita candidaților să susțină un nou test atunci când primul test este afectat de o neregulă gravă. În ceea ce privește oportunitatea ca o comisie de evaluare, utilizând larga sa marjă de apreciere, să solicite candidaților cărora li s-au adresat întrebări defectuoase să susțină un nou test pe calculator, Ombudsmanul observă că, înainte de introducerea testării pe calculator, tuturor candidaților la concursurile generale li s-au adresat **aceleași** întrebări cu variante multiple de răspuns. În cazul în care au fost adresate întrebări necorespunzătoare în cadrul acestor concursuri, întrebările respective au fost anulate de comisiile **de evaluare pentru toți candidații** [\[3\].](#_ftn3 ""){#_ftnref3} Comisiile de evaluare au procedat apoi la realocarea punctelor pentru toate întrebările valabile la care s-a răspuns (în concluzie, au "neutralizat" întrebările defecte). Unii dintre candidații care au participat la acest tip de concurs au solicitat anularea deciziilor de excludere de la astfel de concursuri, susținând că neutralizarea a încălcat principiul egalității de tratament[\[4\].](#_ftn4 ""){#_ftnref4} Tribunalul a precizat însă că o comisie de evaluare dispune de o marjă largă de apreciere atunci când se confruntă cu nereguli sau cu erori în cadrul unui concurs general. În plus, Curtea a statuat că, **având în vedere principiile proporționalității și bunei administrări,** neregulile sau erorile dintr-un concurs general **cu participare în masă** nu pot fi corectate prin repetarea testelor[\[5\].](#_ftn5 ""){#_ftnref5} Curtea a observat de asemenea, în această privință, că neutralizarea întrebărilor are ca scop evaluarea obiectivă a meritelor individuale ale (tuturor) candidaților la concurs, excluzând orice inegalitate de tratament ca urmare a unei evaluări a acestor candidați pe baza unor criterii neidentice sau incomparabile.

**23.** Ombudsmanul înțelege observația cu privire la principiul proporționalității, în contextul hotărârii Tribunalului în cauză, ca referindu-se numai la **utilizarea proporțională a resurselor** într-un concurs general **cu participare în masă.**

**24.** Poziția adoptată de Curte a fost pe deplin logică. Dacă comisia de evaluare ar fi optat pentru reluarea probelor, ar fi trebuit să invite **toți** candidații să susțină din nou probele. Invitarea a **numeroase mii** de candidați să susțină din nou astfel de teste nu ar fi echivalat cu o utilizare proporțională a resurselor sau cu respectarea principiilor bunei administrări, cu atât mai mult cu cât opțiunea alternativă, neutralizarea întrebărilor defectuoase, a fost aplicată tuturor candidaților în mod egal \[fiecare candidat a avut **aceeași întrebare (aceleași întrebări) neutralizată (neutralizate)\].**

**25.** Cu toate acestea, concursurile generale care implică testarea pe calculator nu prezintă aceleași provocări logistice în ceea ce privește testele reluate. Deși este încă adevărat că un număr mare de candidați participă la astfel de concursuri generale, candidaților li se adresează **întrebări diferite** la testele pe calculator (întrebările sunt alese în mod aleatoriu dintr-o bază de date care conține zeci de mii de întrebări). O comisie de evaluare care ar opta să susțină noi teste pentru a se asigura că toți candidații primesc întrebări valabile ar trebui doar să invite **candidații cărora li s-au adresat întrebări defectuoase** . În **plus,** noile probe ar putea fi limitate la acei candidați care, dacă nu li s-ar fi adresat întrebări defectuoase, ar fi avut posibilitatea matematică de a atinge nota de acces. În concluzie, nu ar exista niciun scop util și, prin urmare, niciun motiv întemeiat pentru a invita la o nouă probă (i) candidații care ar fi atins nota de acces chiar dacă întrebarea defectuoasă nu ar fi fost luată în considerare și (ii) candidații care nu ar fi atins nota de acces chiar dacă s-ar fi acordat un punct complet pentru întrebarea defectuoasă. Numărul candidaților care trebuie să susțină din nou astfel de teste ar trebui, presupunând că numărul întrebărilor defectuoase este foarte limitat, să fie de cel mult o mână.

**26.** Ombudsmanul este de părere că logistica și costurile legate de invitarea unui număr atât de limitat de candidați să susțină din nou testele pe calculator **nu ar fi neapărat întotdeauna disproporționate**.

**27.** Ombudsmanul a examinat cu atenție hotărârea Tribunalului Funcției Publice în cauza F-2/07 *Matos Martins/Comisia,* la care EPSO a făcut referire în avizul său adresat Ombudsmanului. Hotărârea se referă la neutralizarea întrebărilor în cadrul**testării pe calculator**. Este disponibil numai în limba franceză, iar partea relevantă are următorul conținut:

„*191 À cet égard, il convient de rappeler qu'un jury de concours dispose d'un large pouvoir d'appréciation lorsqu'il est confronté à des irrégularités ou à des erreurs intervenues lors du déroulement d'un concours général ou d'une procédure de sélection à participation nombreuse qui ne peuvent, en vertu des **principes de proportionnalité** et **de bonne administration**, pas être réparées par une répétition des épreuves du concours (arrêt Giuletti e.a./Comisia, précité, punctul 58).*

*192 En l'espèce, le requérant n'a pas établi que l'octroi d'un point pour chaque question neutralisée n'a pas été de nature à concilier le souci du jury d'assurer une égalité absolue de traitement entre les candidats et **les exigences d'une bonne administration** (voir, en ce sens, arrêt du Tribunal de première instance du 7 septembre 2005, Heinen/Comisia, T-181/04, RecFP p. I-A-221 et II-1013, punctul 41)."* (sublinierea Ombudsmanului)

**28.** Modul de redactare a punctului 192 din *Hotărârea Matos Martins/Comisia* implică faptul că Tribunalul pare să recunoască faptul că **neutralizarea nu asigură egalitatea absolută a candidaților**. Cu toate acestea, Tribunalul consideră că necesitatea unei egalități absolute trebuie conciliată cu cerințele unei bune administrări.

**29.** Ombudsmanul recunoaște această hotărâre a Tribunalului Funcției Publice, care implică faptul că o comisie de evaluare are dreptul de a alege să neutralizeze întrebările, mai degrabă decât să solicite unui număr foarte limitat de candidați afectați să susțină din nou testele defecte.

**30.** Având în vedere cele de mai sus și, în special, hotărârea Tribunalului Funcției Publice, Ombudsmanul constată că nu sunt justificate anchete suplimentare în ceea ce privește afirmația reclamantului.

**31.** În ceea ce privește afirmația reclamantului, potrivit căreia EPSO ar trebui să reexamineze rezultatul său în vederea eliminării tratamentului inegal al candidaților, Ombudsmanul observă că, indiferent de temeinicia afirmației reclamantului, reclamantul nu a fost admis în următoarea etapă a concursului deoarece nu a obținut nota de acces de 27 778 la testele de acces. Ombudsmanul observă că, deși anumiți candidați pot beneficia de o creștere a punctajelor ca urmare a neutralizării (a se vedea punctele 18-21 de mai sus) și că neutralizările pot avea ca rezultat o ușoară scădere a punctajului minim obligatoriu stabilit anterior (în cazul de față, acesta a fost redus la 27 778 de la 28), **neutralizarea nu conduce niciodată la o creștere a punctajului minim obligatoriu** . În consecință, observă Ombudsmanul, reclamantul nu ar fi reușit să atingă marcajul de acces, **chiar dacă neutralizarea nu ar fi avut loc.** Având în vedere aceste observații, Ombudsmanul constată că nu sunt justificate anchete suplimentare în ceea ce privește cererea reclamantului.

**32.** Cu toate acestea, Ombudsmanul insistă asupra faptului că, deși neutralizarea întrebărilor defectuoase la testele pe calculator este, având în vedere hotărârea Tribunalului Funcției Publice, **o opțiune** care este întotdeauna deschisă comisiilor de evaluare, EPSO nu ar trebui să presupună niciodată că neutralizarea este **singura** opțiune deschisă pentru soluționarea problemei întrebărilor defectuoase. În acest context, Ombudsmanul va face o observație suplimentară pentru a încuraja EPSO să examineze diferitele opțiuni pe care le are la dispoziție în cadrul viitoarelor concursuri.

### **B. Concluzii**

Pe baza anchetei sale cu privire la această plângere, Ombudsmanul o închide cu următoarea concluzie:

**Ombudsmanul consideră că nicio anchetă suplimentară cu privire la acuzație și la plângere nu este justificată.**

Reclamantul și EPSO vor fi informați cu privire la această decizie.

Observații suplimentare
-----------------------

**{#FR26_2014}EPSO ar trebui să reflecteze asupra unor modalități alternative de abordare a problemelor legate de întrebările defectuoase în cadrul testelor pe calculator. EPSO ar putea lua în considerare:**

**1) posibilitatea de a solicita unui număr foarte limitat de candidați cărora li s-au adresat întrebări defectuoase și care au fost astfel afectați negativ să susțină din nou testele pe calculator. Atunci când organizează concursuri, EPSO ar trebui să se asigure că se alocă suficient timp și resurse pentru astfel de noi teste, asigurându-se astfel că poate îndeplini instrucțiunile unei comisii de evaluare care solicită astfel de noi teste.**

**2) opțiunea de a prevedea întrebări de înlocuire, la începutul testelor pe calculator, ale căror răspunsuri ar fi luate în considerare numai în cazul în care se constată că testele candidaților individuali conțin întrebări defectuoase.**

Emily O'Reilly

Adoptată la Strasbourg, 23 mai 2014.

*** ** * ** ***

[\[1\]](#_ftnref1 ""){#_ftn1} Neutralizarea întrebărilor este metoda actuală utilizată de EPSO pentru a aborda problema întrebărilor eronate în cadrul concursurilor generale. Metoda este următoarea: un candidat primește 10 întrebări, fiecare răspuns corect valorând un punct. Dacă una dintre aceste 10 întrebări trebuie neutralizată, cele 10 puncte disponibile sunt împărțite în mod egal pentru celelalte 9 întrebări, ceea ce înseamnă 1,111 puncte pentru fiecare răspuns corect.

[\[2\] Cuprins](#_ftnref2 ""){#_ftn2} EPSO a făcut trimitere la Hotărârea din 15 aprilie 2010, *Matos Martins/Comisia (F-2/07,* nepublicată încă în Repertoriu, punctul 191).

[\[3\] În cazul în care](#_ftnref3 ""){#_ftn3} Erori au apărut adesea numai în anumite versiuni lingvistice ale testelor. Cu toate acestea, în cazul în care s-a produs o eroare într-o întrebare într-o versiune lingvistică, aceeași întrebare a fost anulată în toate versiunile lingvistice (a se vedea cauzele conexate T-167/99 și T-174/99, *Carla Giulietti și alții,* Rec., 2001, p. SC-I-A-00093 și SC-II-00441, punctul 44).

[\[4\]](#_ftnref4 ""){#_ftn4} A se vedea cauzele conexate T-167/99 și T-174/99, *Carla Giulietti și alții,* citate la nota de subsol 3 de mai sus.

[\[5\] În cazul în care](#_ftnref5 ""){#_ftn5} A se vedea cauzele conexate T-167/99 și T-174/99, *Carla Giulietti și alții,* citată la nota de subsol 3 de mai sus, punctul 58.