Stimate domnule doctor M.,

La 24 septembrie 2007, ați depus o plângere la Ombudsmanul European privind presupusa nedecizie a Comisiei Europene cu privire la cererea dumneavoastră de confirmare a accesului la un document în termenele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1).

La 4 octombrie 2007, am transmis plângerea președintelui Comisiei. Într-un e-mail din 15 decembrie 2007, m-ați întrebat dacă este probabil ca avizul Comisiei să apară și în 2007. Din păcate, s-a dovedit că nu a fost posibil să răspundeți la e-mailul dumneavoastră în 2007. La 10 ianuarie 2008, v-am transmis versiunea originală în limba engleză a avizului Comisiei pe care Comisia mi l-a transmis la 8 ianuarie 2008. Într-o scrisoare din 14 ianuarie 2008, ați subliniat că, judecând după avizul său, Comisia nu va acorda acces la documentul solicitat. În aceeași scrisoare ați adresat două întrebări subsidiare la care ați dorit să răspundă Comisia. La 31 ianuarie 2008, v-am transmis traducerea în limba germană a avizului Comisiei, invitându-vă să formulați observații. De asemenea, v-am informat că voi decide, pe baza observațiilor dumneavoastră, cum să procedez cu cele două întrebări pe care mi le-ați adresat și am subliniat că ați putea lua în considerare, de asemenea, abordarea directă a Comisiei cu privire la această chestiune. La 5 februarie 2008, ați transmis observații cu privire la avizul Comisiei.

Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Plângerea

La 28 mai 2007, reclamantul, cetățean german, a depus o cerere de acces la documentul C(2007)581/1. Prezentul document constă în (i) o comunicare către Comisie pregătită de Serviciul său juridic și (ii) un proiect de decizie care urmează să fie luată în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003 (2), prin care Serviciul juridic ar fi autorizat să prezinte observații scrise și, cu permisiunea instanței, observații orale la Gerechtshof te Amsterdam, o instanță neerlandeză, într-o cauză privind întrebarea dacă o amendă impusă de Comisie pentru un comportament anticoncurențial ar putea fi dedusă din impozit (cauza 06/00252).

Prin scrisoarea din 15 iunie 2007, Comisia a prelungit termenul de prelucrare a cererii reclamantului cu 15 zile lucrătoare, explicând că acest lucru s-a datorat numărului relativ mare de persoane care au trebuit să fie consultate la pregătirea răspunsului oficial adresat acestuia.

La 2 iulie 2007, s-a acordat accesul parțial la documentul solicitat. Astfel cum a subliniat Comisia, anumite părți ale documentului relevant intrau sub incidența excepției prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001(3), în temeiul căreia divulgarea este refuzată în cazul în care ar aduce atingere protecției procedurilor judiciare și a consultanței juridice, cu excepția cazului în care există un interes public superior care justifică divulgarea. Considerând că divulgarea anumitor părți ale documentului ar putea pune în pericol consultanța juridică independentă și având în vedere că procedurile judiciare naționale relevante sunt încă în curs de desfășurare, Comisia a subliniat că nimic nu sugerează că ar exista un interes public superior care să justifice divulgarea. Prin urmare, părțile confidențiale ale documentului solicitat au fost eliminate.

Într-un e-mail din 3 iulie 2007, reclamantul și-a explicat interesul profesional față de documente, având în vedere că a formulat cererea de acces în calitatea sa de șef al autorității financiare a unei municipalități germane. Se pare că e-mailul său a fost considerat o cerere de confirmare pentru accesul complet la documentul relevant.

La 24 iulie 2007, Comisia a prelungit cu 15 zile lucrătoare termenul de prelucrare a cererii de confirmare a reclamantului. Având în vedere apropiata expirare a termenului prelungit la 14 august 2007, Comisia a informat reclamantul, prin scrisoarea din 10 august 2007, că nu este în măsură să respecte termenul în ceea ce privește decizia sa. În aceeași scrisoare, Comisia l-a informat pe reclamant cu privire la căile de atac de care dispune, inclusiv cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la Ombudsmanul European.

La 24 septembrie 2007, reclamantul a depus o plângere la Ombudsman (plângerea 2420/2007/BEH). În plângerea sa, acesta a susținut că Comisia nu s-a pronunțat cu privire la cererea sa de confirmare în termenele prevăzute de Regulamentul 1049/2001. Acesta a solicitat Comisiei să decidă cu privire la cererea sa de confirmare și să îi acorde accesul la documentul solicitat.

INQUIRY

În avizul său, Comisia a recunoscut că nu a luat o decizie finală cu privire la cererea de confirmare a reclamantului și și-a cerut scuze pentru întârziere. În același timp, a subliniat că drepturile reclamantului nu au fost prejudiciate, având în vedere că articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001 consideră că lipsa unui răspuns din partea instituției constituie un răspuns negativ.

În ceea ce privește fondul, Comisia a subliniat că documentul solicitat a fost o comunicare către Comisie care a fost pregătită de Serviciul Juridic al Comisiei și care a constat în două părți, și anume (i) proiectul de decizie de a interveni în cauza aflată pe rolul Curții de Apel din Amsterdam și (ii) proiectul de instrucțiune adresată Serviciului Juridic de a executa această decizie. Prin urmare, documentul a fost elaborat pentru uz intern și a făcut parte din procesul decizional intern al Comisiei înainte de pregătirea observațiilor Comisiei în cadrul unor proceduri judiciare specifice. Comisia a explicat, de asemenea, că Curtea de Apel din Amsterdam a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene o întrebare preliminară privind interpretarea articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003. Această întrebare privea competența Comisiei de a prezenta, din proprie inițiativă, observații scrise în cadrul unei proceduri referitoare la deductibilitatea din profitul impozabil a unei amenzi aplicate pentru încălcarea dreptului comunitar. Comisia a subliniat că este de asemenea parte în prezenta procedură și că va prezenta observații Curții de Justiție, deși nu avea nicio garanție că i se va permite să prezinte observații Curții de Apel din Amsterdam. Divulgarea întregului conținut al documentului solicitat, chiar și într-o formă anonimizată, ar aduce, așadar, atingere drepturilor Comisiei în calitate de parte în prezenta procedură prin punerea la dispoziția publicului a unui document pregătitor al cărui conținut ar putea face parte din observațiile sale într-o etapă ulterioară. Din aceste motive, excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul 1049/2001 a împiedicat divulgarea integrală. În plus, efectele negative ale divulgării nu au fost contrabalansate de interesul public pentru divulgarea integrală.

Comisia a anexat o copie a hotărârii relevante a Curții de Apel din Amsterdam prin care aceasta a adresat Curții de Justiție întrebarea preliminară menționată.

Reclamantul a subliniat că poate înțelege motivele Comisiei pentru care nu a divulgat documentul solicitat în această etapă. El declară, de asemenea, că este dezamăgit de perioada de timp necesară Comisiei pentru a-și desfășura activitatea. Cu toate acestea, el a afirmat, de asemenea, că, în general, consideră că problema este soluționată și a mulțumit Ombudsmanului pentru intervenția sa.

DECIZIA

1.1 Prezenta plângere se referă la presupusa nedecizie a Comisiei Europene cu privire la cererea de confirmare a reclamantului pentru accesul la documentul C(2007)581/1 în termenul prevăzut în Regulamentul 1049/2001 (4). Prezentul document constă în (i) o comunicare către Comisie pregătită de Serviciul său juridic și (ii) un proiect de decizie care urmează să fie luată în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul 1/2003 (5), prin care Serviciul juridic ar fi autorizat să prezinte observații la Gerechtshof te Amsterdam, o instanță neerlandeză, într-o cauză privind întrebarea dacă o amendă impusă de Comisie pentru un comportament anticoncurențial ar putea fi dedusă din impozit (cauza 06/00252). În urma cererii inițiale de acces a reclamantului, s-a acordat doar un acces parțial la documentul solicitat. Reclamantul a susținut că Comisia ar trebui să decidă cu privire la cererea sa de confirmare și să acorde acces (complet) la documentul solicitat.

1.2 În avizul său, Comisia a recunoscut că nu a luat o decizie finală cu privire la cererea de confirmare a reclamantului și și-a cerut scuze pentru întârziere. De asemenea, Comisia a considerat că, având în vedere articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001, care consideră că lipsa unui răspuns în timp util constituie un răspuns negativ, lipsa unui răspuns nu a afectat drepturile reclamantului. Pe fond, Comisia a arătat că documentul solicitat intra sub incidența excepției prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001, întrucât divulgarea integrală ar aduce atingere protecției procedurilor judiciare și consultanței juridice. După cum a subliniat Comisia, documentul solicitat se referea la proceduri judiciare în curs, atât în fața unei instanțe naționale, cât și în fața Curții Europene de Justiție, astfel încât divulgarea completă, chiar și într-o formă anonimizată, ar submina drepturile Comisiei în calitate de parte în astfel de proceduri. În sfârșit, interesul public al divulgării nu a prevalat asupra efectelor negative ale divulgării intereselor protejate de articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001.

1.3 În observațiile sale, reclamantul a explicat că a înțeles motivele Comisiei pentru care nu a divulgat documentul solicitat. El își exprimă, de asemenea, dezamăgirea cu privire la perioada de timp necesară Comisiei pentru a-și desfășura activitatea. Cu toate acestea, el afirmă că, în general, consideră că problema este soluționată și mulțumește Ombudsmanului European pentru intervenția sa.

1.4 Ombudsmanul observă că reclamantul și-a exprimat dezamăgirea cu privire la perioada de timp necesară Comisiei pentru a-și desfășura activitatea, dar a considerat că problema a fost soluționată. În acest context, Ombudsmanul consideră că nu sunt necesare anchete suplimentare în ceea ce privește afirmațiile reclamantului și afirmațiile conexe.

Din motivul menționat la punctul 1.4 de mai sus, Ombudsmanul consideră că nu sunt necesare investigații suplimentare cu privire la plângere. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Președintele Comisiei va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

P. Nikiforos DIAMANDOUROS

(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).

(3) A se vedea nota 1.

(4) A se vedea nota 1.

(5) A se vedea nota 2.