Strasbourg, 17 decembrie 2007

Stimate domnule B.,

La 31 ianuarie 2007, ați depus o plângere la Ombudsmanul European împotriva Oficiului European pentru Selecția Personalului („EPSO”), referitoare la refuzul EPSO de a vă transmite o copie a testului de admitere la concursul general EPSO/AST/33/06, însoțită de o listă a răspunsurilor dumneavoastră incorecte.

La 26 februarie 2007, am transmis reclamația directorului EPSO, solicitându-i să prezinte un aviz până la 31 mai 2007 și v-am informat în consecință.

La 1 martie 2007, ați trimis un e-mail serviciului meu juridic prin care solicitați să știți dacă ancheta în curs a Ombudsmanului va suspenda termenele pentru inițierea procedurilor judiciare. La 5 martie 2007, serviciile din subordinea mea v-au răspuns prin e-mail și v-au explicat că, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) din Statutul Ombudsmanului European, plângerile adresate Ombudsmanului nu afectează termenele de introducere a căilor de atac în cadrul procedurilor administrative sau judiciare. Serviciile din subordinea mea v-au informat, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din statutul menționat, atunci când, în urma unor proceduri judiciare, fie în curs, fie încheiate, referitoare la faptele prezentate, Ombudsmanul trebuie să declare o plângere inadmisibilă sau să pună capăt tratării cazului, rezultatul oricăror anchete pe care le-a efectuat până în acel moment se depune definitiv.

În mesajul dumneavoastră suplimentar din 10 martie 2007, ați considerat că, ținând seama de termenul acordat EPSO pentru prezentarea avizului său, în cazul în care EPSO ar fi de acord să vă acorde acces la testul dumneavoastră, ar putea fi prea târziu să începeți procedurile judiciare în cazul în care doriți să faceți acest lucru. Prin urmare, ați considerat că termenul relevant ar trebui să fie mai scurt. În scrisoarea mea din 26 martie 2007, v-am informat că EPSO a primit termenul acordat în mod normal instituțiilor pentru a prezenta un aviz și că nu există motive pentru a reconsidera acest termen în cazul de față. Am subliniat, de asemenea, că v-ați exercitat dreptul de a depune o plângere la Ombudsman în loc să inițiați o acțiune împotriva EPSO în fața Tribunalului Funcției Publice.

La 11 iunie 2007, EPSO a transmis traducerea avizului său în limba italiană, pe care v-am transmis-o la 15 iunie 2007, cu invitația de a prezenta observații până la sfârșitul lunii iulie 2007. Am primit observațiile dumneavoastră la 6 iulie 2007.

Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Plângerea

Potrivit reclamantului, faptele relevante sunt următoarele.

Reclamantul a participat la concursul general EPSO/AST/33/06, care a fost conceput pentru a constitui o listă de rezervă de asistenți a căror limbă principală este italiana (AST 1).

Concursul general a constat în două teste inițiale de acces, și anume testele (a) și (b). Testul (a) a constat într-o serie de întrebări cu variante multiple de răspuns, menite să evalueze cunoștințele candidaților cu privire la Uniunea Europeană și la instituțiile acesteia. Testul (b) a constat într-o serie de întrebări cu variante multiple de răspuns și a fost conceput pentru a evalua capacitatea generală a candidaților, în special abilitățile lor de raționament verbal și numeric. Testele au fost efectuate folosind testarea pe calculator sau "CBT" ca mediu pentru a răspunde la întrebări.

Candidații care au obținut cele mai mari punctaje globale la testele de acces și au obținut un punctaj minim obligatoriu la fiecare dintre cele două teste de acces au fost rugați să depună o candidatură completă pentru a fi admiși la concurs. Cei mai buni 335 de candidați au fost apoi selectați pentru testele ulterioare.

La 29 ianuarie 2007, Oficiul European pentru Selecția Personalului („EPSO”) l-a informat pe reclamant că nu a fost admis în următoarea etapă a concursului general. La 30 ianuarie 2007, reclamantul a trimis EPSO un mesaj prin care solicita să aibă acces la întrebările la care a răspuns greșit.

La aceeași dată, EPSO a răspuns că nu poate da curs cererii reclamantului și a declarat că:

„toate întrebările la care [reclamantul] a răspuns în timpul testelor [sale] de acces au fost preluate dintr-o bază de date dezvoltată de EPSO. Întrucât această bază de date (...) va fi utilizată în cadrul altor concursuri, EPSO nu poate comunica întrebările fără a pune serios în pericol activitatea comisiei de evaluare (...).”

În plus, EPSO a afirmat că orice divulgare a conținutului acestei baze de date ar putea plasa anumiți candidați, care ar putea fi informați cu privire la conținutul respectiv, într-o poziție mai avantajoasă. EPSO a informat, de asemenea, reclamantul că pe site-ul său internet sunt disponibile eșantioane de teste.

În plângerea sa adresată Ombudsmanului, reclamantul a susținut că EPSO ar trebui să îi trimită o copie a testelor sale de acces, împreună cu o listă a răspunsurilor sale incorecte.

INQUIRY

Avizul EPSO

Avizul EPSO poate fi rezumat după cum urmează.

Reclamantul a candidat la concursul general EPSO/AST/33/06. Anunțul de concurs relevant a fost publicat la 26 iulie 2006 în Jurnalul Oficial C 173A.

În conformitate cu secțiunea B.1 din anunțul de concurs, au existat două teste de acces (în a doua limbă a candidatului, care trebuia să fie engleza, franceza sau germana), fiecare cuprinzând o serie de întrebări cu variante multiple de răspuns. Testul (a) a fost conceput pentru a evalua cunoștințele candidatului despre Uniunea Europeană și instituțiile sale și a fost marcat pe o scară de la 0 la 20 de puncte, cu un punctaj minim obligatoriu de 10. Testul (b) a fost conceput pentru a evalua capacitatea generală a candidatului, în special abilitățile verbale și de raționament, și a fost marcat pe o scară de la 0 la 40 de puncte, cu o notă de trecere de 20.

Reclamantul a obținut punctajul minim obligatoriu la ambele teste, dar punctajul său global nu a fost suficient pentru a putea fi clasat printre cei 335 de candidați cu cele mai mari punctaje. Reclamantul a obținut de fapt 45 334 de puncte, și anume 14 667 de puncte pentru testul (a) și 30 667 de puncte pentru testul (b), în timp ce punctajul cel mai scăzut dintre cei mai buni 335 de candidați a fost de 50 667 de puncte.

La 29 ianuarie 2007, EPSO l-a informat pe reclamant cu privire la rezultatele sale și la faptul că nu a fost admis în următoarea etapă a concursului general.

La 30 ianuarie 2007, reclamantul a solicitat EPSO, prin e-mail, să îi furnizeze o copie a întrebărilor la care a răspuns greșit.

La aceeași dată, EPSO a răspuns reclamantului că nu îi poate furniza informațiile solicitate. EPSO a precizat că întrebările la care a răspuns făceau parte dintr-o bază de date extinsă de întrebări clasificate în funcție de subiect și de gradul de dificultate. Aceste întrebări au fost utilizate și în alte concursuri. Prin urmare, EPSO nu a putut divulga întrebări din această bază de date fără a submina procesul decizional al comisiei de evaluare. În plus, de orice divulgare a conținutului bazei de date ar putea beneficia unii candidați, iar nu alții.

EPSO a subliniat că testele de acces din cadrul concursului general în cauză au fost organizate utilizând o nouă tehnologie care le-a permis candidaților să susțină testele direct pe calculator (și anume CBT). CBT permite candidaților să susțină un test individual bazat pe o selecție aleatorie a întrebărilor din baza de date, la data alegerii candidaților, într-o perioadă de timp stabilită de EPSO. Întrucât întrebările utilizate pentru concursul general EPSO/AST/33/06 fac parte integrantă din baza de date care este utilizată în mod continuu atât pentru concursurile actuale, cât și pentru cele viitoare, informațiile din baza de date nu pot fi divulgate. După un examen, candidații nu pot să-și ia lucrările de testare sau să ceară o imprimare a întrebărilor sau a răspunsurilor lor.

În ceea ce privește afirmația specifică a reclamantului, EPSO a subliniat că, în cazul în care cererea reclamantului de acces la documente ar fi fost examinată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (1) ("Regulamentul 1049/2001"), o astfel de cerere ar fi trebuit să fie tratată ținând seama de principiile, cerințele și limitele dreptului de acces stabilite de regulament. Cu toate acestea, în cazul de față, reclamantul nu a urmat procedurile prevăzute de Regulamentul 1049/2001.

EPSO a făcut trimitere la cauzele conexate T-110/03, T-150/03 și T-405/03 Sison/Consiliul (2). În aceste cauze, Curtea a statuat că, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001, beneficiarii dreptului de acces la documentele instituțiilor sunt:

„[o]rice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul social într-un stat membru. Această dispoziție precizează că scopul regulamentului este de a garanta accesul oricărei persoane la documentele oficiale, iar nu numai accesul părții solicitante la documentele care o privesc.

În al doilea rând, excepțiile de la accesul la documente, prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1049/2001, sunt formulate în termeni imperativi. Rezultă că instituțiile sunt obligate să refuze accesul la documentele care intră sub incidența oricăreia dintre aceste excepții odată ce se demonstrează existența circumstanțelor relevante (...).

În consecință, interesul special care poate fi invocat de o parte solicitantă pentru a obține accesul la un document care o privește personal nu poate fi luat în considerare în cadrul aplicării excepțiilor imperative prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1049/2001.

Prin urmare, dreptul de acces la documente ar putea fi limitat din motive de interes public pentru a garanta cea mai bună selecție a personalului instituțiilor comunitare, în conformitate cu Regulamentul 1049/2001. În plus, EPSO a susținut că dreptul de acces la documente este limitat sau exclus, în conformitate cu principiul lex specialis derogat legi generali, și anume că o normă specială derogă de la norma generală, în cazul în care există norme speciale care reglementează aspecte specifice. În această privință, EPSO a făcut trimitere la cauza T-371/03 Le Voci/Consiliul (4) și a considerat că, în speță, Statutul funcționarilor are un obiectiv specific, justificat de motive de interes public.

În plus, EPSO a făcut trimitere la cauza T-376/03 Hendrickx/Consiliul (5) și la jurisprudența citată în aceasta, în special la cauza T-53/00 Angioli/Comisia (6). În această din urmă cauză, Tribunalul a statuat că reclamanta nu se poate prevala de articolul 255 alineatul (1) din Tratatul CE sau de Regulamentul nr. 1049/2001 pentru a contesta aplicabilitatea articolului 6 din anexa III la statut, care consacră principiul secretului lucrărilor comisiei de evaluare.

Prin urmare, EPSO a considerat că refuzul de a acorda acces la întrebări/răspunsuri și la o listă de răspunsuri corecte era pe deplin justificat. EPSO a susținut că accesul „sistemic general și oficial” la întrebările din baza de date pentru orice candidat care a solicitat acest lucru ar afecta grav această nouă metodă. EPSO a considerat, de asemenea, că accesul ad-hoc la teste, în cadrul unei proceduri specifice de reclamație, ar avea un efect negativ similar asupra sistemului de evaluare. EPSO a afirmat, de asemenea, că divulgarea întrebărilor/răspunsurilor ar putea încălca principiul egalității de tratament în cazul în care unii candidați ar obține întrebările/răspunsurile relevante.

În ceea ce privește motivele unei decizii de excludere a unui candidat de la un concurs general, EPSO a subliniat că, potrivit jurisprudenței relevante, comunicarea notei primite de un candidat respins constituie o justificare suficientă a deciziei comisiei de evaluare. EPSO a precizat de asemenea că comunicarea mărcii permite candidaților să stabilească dacă decizia relevantă este întemeiată sau viciată și, prin urmare, permite celor care doresc să facă acest lucru să conteste legitimitatea acesteia.

În cazul de față, reclamantul a fost informat cu privire la rezultatele sale și la motivele pentru care nu a fost admis în următoarea etapă a concursului general în cauză.

În sfârșit, EPSO a arătat că punctul E.4 din anunțul de concurs prezenta informațiile pe care candidații puteau solicita să le primească cu privire la ei în mod direct și individual. În plus, în conformitate cu Ghidul candidaților , aceștia ar putea avea acces la o copie a probelor lor scrise și a fișei lor de evaluare întocmite de comisia de evaluare. În această privință, EPSO a subliniat că ghidul nu face referire la posibilitatea de a avea acces la întrebările cuprinse în sistemul BTC.

Observațiile reclamantului

În observațiile sale cu privire la avizul transmis de EPSO, reclamantul și-a menținut poziția exprimată în plângerea sa și și-a reiterat afirmația.

În plus, acesta a precizat că, în scrisoarea adresată EPSO la 30 ianuarie 2007, solicitase EPSO nu numai să îi acorde accesul la întrebările la care a răspuns în mod eronat, ci și să îl informeze cu privire la numărul de întrebări care fuseseră anulate.

DECIZIA

1 Observații preliminare

1.1 Pentru a evita orice posibilă neînțelegere în ceea ce privește domeniul de aplicare al prezentei anchete, Ombudsmanul consideră că este important să sublinieze că acest domeniu de aplicare se limitează la ceea ce a fost stabilit în scrisoarea sa din 31 ianuarie 2006 de deschidere a anchetei, și anume cererea reclamantului ca EPSO să îi trimită o copie a testelor sale de acces, împreună cu o listă a răspunsurilor sale incorecte.

Prin urmare, Ombudsmanul nu va trata noua afirmație referitoare la cererea de a fi informat cu privire la numărul de întrebări care au fost anulate de EPSO în cadrul testelor de admitere CBT relevante, care a fost prezentată de reclamant numai în observațiile sale.

2 Accesul la întrebările/răspunsurile CBT

2.1 Reclamantul a participat la testele de acces pe calculator ("CBT") din cadrul concursului general EPSO/AST/33/06. Întrucât nota globală pe care a obținut-o la ambele probe nu a fost suficientă pentru a-l plasa printre cei 335 de candidați cu cele mai mari punctaje, acesta nu a fost admis în etapa următoare a concursului general.

În plângerea sa adresată Ombudsmanului, reclamantul a susținut că EPSO ar trebui să îi trimită o copie a testelor sale de acces, împreună cu o listă a răspunsurilor sale incorecte.

2.2 Ombudsmanul observă că, în opinia sa, EPSO a declarat, pe scurt, că nu poate transmite reclamantului informațiile solicitate, întrucât întrebările la care acesta a răspuns făceau parte dintr-o bază de date extinsă de întrebări care au fost utilizate și în alte concursuri. În continuare, Comisia a afirmat că, prin urmare, nu poate divulga întrebări din această bază de date fără a submina procesul decizional al comisiei de evaluare.

EPSO a considerat, de asemenea, că cererile de acces la întrebările/răspunsurile la testele de acces la BTC ar trebui refuzate în toate circumstanțele, ceea ce înseamnă că ar trebui refuzat atât accesul „sistemic general”, cât și accesul „oficial”, precum și accesul ad-hoc. EPSO și-a întemeiat decizia de a refuza un astfel de acces pe Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (7) ("Regulamentul 1049/2001"), precum și pe jurisprudența relevantă a instanțelor comunitare. În special, EPSO a susținut că întrebarea/răspunsurile la testele de acces la BTC nu au putut fi comunicate candidaților, deoarece acest lucru ar submina procesul de selecție.

2.3 Ombudsmanul reamintește că principiile bunei administrări impun ca informațiile furnizate cetățenilor să fie cât mai exacte și mai complete posibil și că, în mod rezonabil, cea mai bună modalitate de a arăta candidaților greșelile lor ar fi să li se ofere acces la propriile documente de testare.

2.4 Ombudsmanul ia notă de faptul că EPSO a considerat că, în ceea ce privește documentele de testare CBT, candidații nu puteau primi copii ale propriilor documente de testare. EPSO și-a explicat poziția în lumina normelor existente privind accesul la documente, și anume Regulamentul 1049/2001, făcând referire la o situație ipotetică (8) și la jurisprudența relevantă a instanțelor comunitare.

2.5 EPSO a susținut că există limite ale dreptului de acces și, cu titlu de exemplu, a făcut referire la "motive de interes public"(sublinierea noastră), care pot fi invocate pentru a proteja obiectivul de a selecta cel mai bun personal pentru instituțiile europene. În sprijinul acestui punct de vedere, Comisia a citat, de asemenea, din cauzele conexate T-110/03, T-150/03 și T-405/03 Sison/Consiliul (9), că:

1. „excepțiile de la accesul la documente prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 1049/2001 sunt formulate în termeni obligatorii”; și
2. „interesul special care poate fi invocat de o parte solicitantă în obținerea accesului la un document care o privește personal nu poate fi luat în considerare la aplicarea excepțiilor obligatorii prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 1049/2001.”(10)

Cu toate acestea, Ombudsmanul subliniază că EPSO nu a făcut nicio referire specifică la una dintre excepțiile întemeiate pe protecția interesului public prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul 11. EPSO se referă doar la interesul de a „proteja obiectivul de selectare a celui mai bun personal pentru instituțiile europene”, care, potrivit EPSO, ar trebui, de asemenea, să fie inclus în noțiunea de „interes public” în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 1049/2001.

Ombudsmanul reamintește că, potrivit unei jurisprudențe constante, excepțiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul 1049/2001 trebuie să fie concepute și aplicate în mod restrictiv, astfel încât să nu încalce principiul general consacrat în regulamentul respectiv (12).

Prin urmare, Ombudsmanul concluzionează că, în cazul în care EPSO ar încerca să subsumeze interesul de a „selecta cel mai bun personal pentru instituțiile europene” în temeiul excepțiilor de interes public prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv (ceea ce pare să fie cazul în măsura în care avizul EPSO citează cauzele conexate T-110/03, T-150/30 și T-405/03, Sison/Consiliul), aceasta ar fi o abordare în mod clar incorectă, având în vedere jurisprudența abundentă și constantă a instanțelor comunitare.

2.6 Cu toate acestea, Ombudsmanul observă că EPSO a dorit, de asemenea, să facă referire și să invoce excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001, care permite instituției în cauză să refuze divulgarea documentelor "de uz intern sau primite de o instituție, care se referă la o chestiune pentru care instituția nu a luat încă o decizie".

Într-adevăr, avizul EPSO a afirmat că nu poate divulga întrebările/răspunsurile fără a submina procesul de selecție. În continuare, aceasta a susținut că întrebările/răspunsurile fac parte din baza de date care este utilizată în mod continuu atât pentru concursurile actuale, cât și pentru cele viitoare. Potrivit EPSO, orice divulgare, în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001, a conținutului bazei de date sau a unei părți a acesteia ar fi în beneficiul viitorilor candidați care ar putea avea acces la aceasta. Prin urmare, un astfel de acces ar putea avea efecte negative asupra viitoarelor proceduri de concurs, subminând egalitatea de tratament a candidaților, deoarece unii ar putea obține întrebările/răspunsurile, iar alții nu. Pe de altă parte, EPSO a arătat că este în interesul public ca natura obiectivă a procedurilor de selecție ale instituțiilor europene și egalitatea de tratament a candidaților să fie pe deplin garantate.

Ombudsmanul ia act de faptul că argumentul EPSO se referă atât la concursul în curs, cât și la alte concursuri în curs sau viitoare.

Ombudsmanul subliniază că divulgarea către candidații respinși a listei de întrebări la care au răspuns și a răspunsurilor acestora nu înseamnă neapărat că întrebările/răspunsurile din baza de date vor intra, prin urmare, în domeniul public.

Cu toate acestea, chiar dacă un număr considerabil de întrebări sau chiar toate întrebările ar trebui, în timp, să devină cunoscute candidaților la concursurile viitoare, nu este mai puțin adevărat că întrebările adresate acestor candidați sunt alese în mod aleatoriu de sistem dintr-o bază de date uriașă. Prin urmare, șansa de a primi exact aceleași întrebări ca și cele pe care le cunosc deja pare a fi minimă, iar posibilitatea ca aceștia să memoreze toate întrebările/răspunsurile din imensa bază de date ar trebui mai degrabă exclusă. În plus, tipul de întrebări/răspunsuri utilizate în testele CBT (cum ar fi întrebările care vizează evaluarea cunoștințelor despre afacerile UE și raționamentul verbal și numeric) poate și ar trebui, în mod normal, să fie revizuit și actualizat în mod constant pentru a verifica dacă acestea sunt încă exacte și dacă își îndeplinesc rolul în selectarea celor mai bine informați și merituoși candidați.

Prin urmare, pe baza explicațiilor EPSO, Ombudsmanul nu înțelege motivul pentru care divulgarea întrebărilor către candidații din cadrul aceluiași concurs sau al unor concursuri viitoare ar aduce în mod necesar atingere procesului de selecție, și anume ar pune în pericol obiectivul EPSO´ de a evalua cunoștințele și abilitățile candidaților și de a asigura instituțiilor serviciile unor funcționari cu cele mai înalte standarde de competență, eficiență și integritate.

Prin urmare, argumentul EPSO de mai sus nu a fost susținut.

2.7 În plus, pentru a-și justifica refuzul, EPSO a amintit că Tribunalul a decis că secretul lucrărilor comisiilor de evaluare, prevăzut la articolul 6 din anexa III la statut, trebuie considerat o lex specialis care derogă de la normele generale privind accesul la documente. În acest sens, EPSO a făcut trimitere la cauza T-376/03 Hendrickx/Consiliul (13) și la cauza T-371/03 Le Voci/Consiliul (14).

Ombudsmanul subliniază, în primul rând, că jurisprudența menționată mai sus nu se referă la accesul la întrebările de testare.

În al doilea rând, Ombudsmanul observă că un astfel de argument nu poate fi conciliat cu practica EPSO de a acorda acces la întrebările și răspunsurile testelor de preselecție efectuate pe suport de hârtie și, într-adevăr, la întrebările tuturor celorlalte examene scrise.

În al treilea rând, Ombudsmanul subliniază că jurisprudența instanțelor comunitare menționată mai sus se referă la articolul 6 din anexa III la Statutul funcționarilor și la secretul activității comisiilor de selecție în cadrul concursurilor. Ombudsmanul observă, de asemenea, că, în cazul de față, „testele de acces” au fost organizate în conformitate cu sistemul de testare CBT și că EPSO nu a reușit să demonstreze că conceperea, formularea, corectarea și marcarea întrebărilor și răspunsurilor stocate în sistem și prezentate candidaților au fost în vreun fel legate de activitatea comisiei de evaluare desemnate sau efectuate sub responsabilitatea acesteia.

Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul concluzionează că EPSO nu și-a justificat în mod adecvat refuzul de a acorda reclamantului acces la informațiile pe care le-a solicitat. Aceasta constituie un caz de administrare defectuoasă.

2.8 Ombudsmanul subliniază că a primit un număr considerabil de plângeri (15) în care EPSO a refuzat accesul la întrebările/răspunsurile CBT. Într-una dintre acestea, și anume plângerea 370/2007/MHZ, acesta a închis cazul cu o observație critică (16) și a indicat că va lua în considerare în mod serios deschiderea unei anchete din proprie inițiativă în legătură cu CBT al EPSO. El consideră că o anchetă din proprie inițiativă privind structura generală a sistemului CBT utilizat în concursurile organizate de EPSO ar putea contribui la o mai mare transparență a procedurilor de recrutare ale EPSO. El consideră, de asemenea, că o astfel de transparență ar fi, în sine, benefică pentru candidații care doresc să obțină mai multe informații cu privire la aceste aspecte.

Ombudsmanul a deschis ancheta din proprie inițiativă menționată mai sus la 22 noiembrie 2007 (OI/4/2007/ID).

2.9 Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul consideră că prezenta plângere nu justifică nicio anchetă suplimentară.

3 Concluzie

Din motivele explicate la punctul 1.8 de mai sus, Ombudsmanul consideră că nu se justifică nicio anchetă suplimentară cu privire la prezenta plângere. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Reclamantul va fi informat în continuare cu privire la rezultatele anchetei din proprie inițiativă a Ombudsmanului OI/4/2007/ID.

Directorul EPSO va fi informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

 

P. Nikiforos DIAMANDOUROS

---

(1) JO 2001, L 145, p. 43.

(2) Cauzele conexate T-110/03, T-150/03 și T-405/03 Sison/Consiliul, Rec., 2005, p. II-1429.

(3) Cauzele conexate T-110/03, T-150/03 și T-405/03 Sison/Consiliul, citate anterior, punctele 50-52.

(4) Cauza T-371/03 Le Voci/Consiliul, RecFP, 2005, p. I-A-209 și II-957, punctul 122.

(5) Cauza T-376/03 Hendrickx/Consiliul, RecFP, 2005, p. I-A-83 și II-379.

(6) Cauza T-53/00 Angioli/Comisia, RecFP, 2003, p. I-A-13 și II-73, punctul 84.

(7) JO 2001, L 145, p. 43.

(8) "[Î]n cazul în care cererea reclamantului de acces la documente a fost examinată în temeiul Regulamentului 1049/2001"(avizul EPSO).

(9) Cauzele conexate T-110/03, T-150/03 și T-405/03 Sison/Consiliul, citate anterior.

(10) Cauzele conexate T-110/03, T-150/03 și T-405/03 Sison/Consiliul, citate anterior, punctele 50-52.

(11) Ombudsmanul reamintește, prin urmare, că articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 1049/2001 prevede că instituțiile refuză accesul la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar submina protecția interesului public în ceea ce privește siguranța publică, apărarea și chestiunile militare, relațiile internaționale și politica financiară, monetară sau economică a Comunității sau a unui stat membru.

(12) A se vedea cauza C-189/98 P, Țările de Jos și van der Wal/Comisia, Rec., 2000, p. I-1, punctul 27, și cauza T-211/00, Kuijer/Consiliul, Rec., 2002, p. II-485, punctul 55 și jurisprudența citată.

(13) Cauza T-376/03 Hendrickx/Consiliul, RecFP, 2005, p. I-A-83 și II-379.

(14) Cauza T-371/03 Le Voci/Consiliul, RecFP, 2005, p. I-A-209 și II-957.

(15) 7/2007/PB; 419/2007/IP; 421/2007/IP; 1312/207/IP; 3819/2006/DK; 50/2007/DK; 1282/2007/DK; 370/2006/MHZ, 2626/2006/MHZ și 3746/2006/MHZ.

(16) "EPSO nu și-a justificat în mod adecvat refuzul de a acorda reclamantului acces la întrebările/răspunsurile CBT. Acesta este un caz de administrare defectuoasă.” Decizia poate fi găsită pe site-ul Ombudsmanului (http://www.ombudsman.europa.eu).