FOR PREVIEWING & TESTING PURPOSES ONLY.
This notification will disappear once the page will be published.
This link is available for less than 30 minutes.
  • Ușor de citit
  • Dimensiune text

Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?

Limba actuală: 
  • Română
Limba sursă: 
limbi disponibile: 
Traducerea acestei pagini a fost generată prin traducere automată.
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.

Decizia Ombudsmanului European privind plângerea 2634/2006/ELB împotriva Oficiului European pentru Selecția Personalului


Strasbourg, 21 septembrie 2007

Stimate domnule X,

La 2 august 2006, ați depus o plângere la Ombudsmanul European împotriva Oficiului European pentru Selecția Personalului („EPSO”) privind participarea dumneavoastră la concursul general EPSO/A/16/04.

La 26 septembrie 2006, am transmis reclamația directorului EPSO. EPSO și-a prezentat avizul la 17 ianuarie 2007. V-am transmis-o împreună cu o invitație de a face observații, pe care ați trimis-o la 30 martie 2007.

La 25 octombrie 2006, ați solicitat informații cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește plângerea dumneavoastră.

V-am transmis informații privind tratarea plângerii dumneavoastră la 27 februarie 2007 și la 4 aprilie 2007.

Vă scriu acum pentru a vă anunța rezultatele anchetelor care au fost făcute.


Plângerea

Potrivit reclamantului, faptele pot fi rezumate după cum urmează:

Reclamantul a participat la concursul general EPSO/A/16/04 (Administratori în domeniul tehnologiei informației)(1). La 9 noiembrie 2005, EPSO l-a informat că, deși a obținut punctajul minim obligatoriu la probele scrise și orale, punctajul său nu figura printre cele mai bune 200 de punctaje, iar numele său nu a fost înscris pe lista de rezervă.

La 21 noiembrie 2005, reclamantul a trimis un e-mail EPSO, solicitându-i să confirme dacă o întrebare utilizată în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 fusese utilizată anterior pentru un alt concurs. Acesta a solicitat, de asemenea, o copie a probei scrise utilizate în cadrul concursului general EUR/A/127 (2) pentru a-i permite să își formeze o opinie cu privire la caracterul abuziv al concursului general EPSO/A/16/04.

La 27 noiembrie 2005, reclamantul a solicitat reexaminarea cererii sale. El a susținut că 25 % din punctajele obținute în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 s-au bazat pe o întrebare [în cadrul probei scrise (d)] care a fost utilizată într-un concurs general anterior. Această întrebare a fost pusă la dispoziția candidaților care (a) au participat la concursul anterior; (b) a participat la sesiuni de formare pentru concursul general EPSO/A/16/04; și (c) a lucrat în instituțiile europene sau cunoștea persoane care lucrau în instituțiile europene. Cunoașterea acestei întrebări le-a conferit acestor candidați un avantaj, deoarece au avut posibilitatea de a se pregăti pentru această întrebare înainte de a participa la concursul general EPSO/A/16/04.

Reclamantul a luat cunoștință de această problemă prin intermediul unei postări pe internet în aprilie 2005. În cererea sa de reexaminare, el a indicat că principiile bunei planificări a proiectelor IT sunt aceleași astăzi ca în urmă cu șase ani. El a adăugat că obiectivele ambelor teste sunt similare. În cele din urmă, chiar dacă documentele de testare au fost colectate la sfârșitul testului concursului general EUR/A/127, candidații ar putea „reconstrui” întrebarea. Dacă ar fi știut despre întrebarea anterioară probei, el a susținut că ar fi obținut o notă mai bună la proba scrisă (d). El a susținut, de asemenea, că tratamentul inegal între candidați ar fi putut fi evitat dacă documentele de testare ar fi fost publicate de EPSO. Acesta a solicitat să i se remarce proba scrisă și să i se reexamineze proba orală.

La 30 noiembrie 2005, EPSO a răspuns la e-mailul reclamantului din 21 noiembrie 2005. Aceasta a arătat că, în cazul în care întrebarea pare să fie similară cu o întrebare din cadrul concursului general EUR/A/127, prezenta întrebare a fost adaptată la nevoile actuale specifice, obiectivele testului au fost diferite, iar întrebările adresate au fost, de asemenea, diferite. Evoluțiile tehnologice și metodologice din acest domeniu au fost atât de ample în ultimii ani încât o întrebare adresată în mod identic poate da naștere unor răspunsuri foarte diferite. EPSO a concluzionat că comisia de evaluare nu a considerat necesar să pună la îndoială temeinicia întrebării. În ceea ce privește cererea reclamantului privind o copie a întrebării referitoare la concursul general EUR/A/127, EPSO și-a exprimat regretul că nu a fost în măsură să pună la dispoziția candidaților copii ale documentelor de testare anterioare.

La 1 decembrie 2005, reclamantul a răspuns la e-mailul EPSO din 30 noiembrie 2005, nefiind de acord cu explicațiile EPSO. În primul rând, formularea testelor a fost aproape identică, iar cifrele utilizate au fost identice, în ambele documente de testare. El a menționat că două întrebări din trei au fost identice în ambele lucrări de testare. El a adăugat că nu au existat progrese majore în acest domeniu în ultimii ani și că un plan strategic privind migrația valabil în 1999 va fi încă valabil în 2005.

La 5 decembrie 2005, reclamantul a trimis EPSO o scrisoare în care își prezenta nemulțumirile.

La 21 decembrie 2005, EPSO a răspuns la corespondența reclamantului, în special la cererea acestuia de reexaminare a rezultatelor sale. Aceasta a furnizat reclamantului informații cu privire la modul în care proba scrisă a fost corectată de comisia de evaluare. Testul scris al fiecărui candidat a fost corectat cu cel puțin doi markeri pe baza unei grile de corecție. Criteriile de marcare au fost stabilite de comisia de evaluare înainte de procedura de marcare. Comisia de evaluare a verificat dacă criteriile de notare au fost aplicate corect la testele candidaților, a luat în considerare comentariile/observațiile făcute de marcatori și, ulterior, a stabilit punctajul care urma să fie acordat. EPSO l-a informat pe reclamant că comisia de evaluare a efectuat o a doua deliberare cu privire la prestația sa în cursul examenului oral și a confirmat nota inițială. EPSO l-a informat, de asemenea, că criteriile generale de evaluare în etapa orală au fost stabilite înainte de începerea interviurilor și că fiecare candidat a fost evaluat pe baza performanțelor sale individuale și că nu s-a făcut nicio comparație între candidați. Aceasta a adăugat că EPSO nu a organizat cursuri de formare pentru concursurile generale și nu a furnizat materiale pentru o astfel de formare. EPSO a făcut trimitere la anexa III la Statutul funcționarilor privind confidențialitatea activității comisiei de evaluare. Aceasta a precizat de asemenea că își confirma opinia în ceea ce privește validitatea întrebării referitoare la proba scrisă.

La 3 februarie 2006, reclamantul a introdus, în temeiul articolului 90 alineatul (2) din statut, o reclamație împotriva deciziei EPSO de a nu înscrie numele său pe lista de rezervă. În plângerea sa, în temeiul articolului 90 alineatul (2), reclamantul a susținut că EPSO a fost neglijent în tratarea cererii sale de reexaminare. EPSO a refuzat să revizuiască notarea probei sale scrise, să răspundă la întrebările pe care le-a adresat cu privire la întrebarea care fusese repetată în cadrul probei scrise și să denatureze declarațiile reclamantului. EPSO nu și-a reexaminat candidatura și nu a furnizat un răspuns motivat. El și-a reiterat opinia potrivit căreia faptul că o întrebare adresată anterior a fost reutilizată a conferit un avantaj semnificativ anumitor candidați.

La 5 martie 2006, reclamantul a transmis EPSO informații suplimentare cu privire la plângerea sa în temeiul articolului 90 alineatul (2). El a afirmat că a existat o încălcare a principiului egalității de tratament între candidați atunci când două categorii de persoane aflate în aceeași situație sunt tratate în mod diferit sau atunci când două categorii diferite de persoane sunt tratate în același mod. În ceea ce privește prezentul concurs, EPSO nu a ținut seama de faptul că acesta a fost mult mai ușor pentru o categorie de candidați, și anume pentru cei care au obținut întrebarea înainte de desfășurarea testului, decât pentru o altă categorie, și anume pentru cei care nu au obținut întrebarea înainte de desfășurarea testului.

La 19 mai 2006, EPSO a răspuns la reclamația formulată în temeiul articolului 90 alineatul (2) după cum urmează:

Egalitatea de șanse

În conformitate cu articolul 5 din anexa III la Statutul funcționarilor, comisia de evaluare este responsabilă de selecția candidaților care urmează să fie înscriși pe o listă de rezervă. Pentru a îndeplini sarcina de întocmire a listei de candidați care îndeplinesc cerințele prevăzute în anunțul de concurs, comisia de evaluare stabilește întrebările care trebuie adresate candidaților în conformitate cu jurisprudența constantă a instanțelor comunitare (3). EPSO a explicat că comisia de evaluare alege întrebările în mod discreționar, ceea ce ar trebui să îi permită să selecteze cei mai buni candidați care vor fi înscriși pe lista de rezervă (4). Prin urmare, este la latitudinea comisiei de evaluare să decidă ce întrebări să adreseze candidaților. Faptul că o întrebare similară a fost adresată în cadrul unui concurs cu câțiva ani în urmă nu împiedică comisia de evaluare să o utilizeze în cadrul unui alt concurs. Testele EPSO sunt o proprietate intelectuală protejată a Comunităților Europene și pot fi repetate fără alte limitări în afara domeniului de aplicare al anunțului de concurs.

Comisia de evaluare a respectat principiul egalității de tratament, deoarece testele au fost aceleași pentru toți candidații. Faptul că întrebările din concursurile anterioare pot fi cunoscute de unii candidați este irelevant, deoarece este permisă participarea la mai multe concursuri. Faptul că unii candidați cunosc întrebările din concursurile anterioare nu poate fi perceput în sine ca un obstacol în calea reutilizării întrebărilor.

Chiar dacă disponibilitatea testelor anterioare pe internet ar fi discriminatorie, aceasta nu ar favoriza personalul Comisiei și nici nu ar afecta șansele reclamantului. Potrivit EPSO, „nu pretinde și cu atât mai puțin nu dovedește că a obținut testele anterioare numai după proba de ședință (d)”.

Gestionarea neglijentă a corespondenței anterioare

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia EPSO a ignorat cererea de reexaminare a candidatului, iar răspunsul său conținea erori, EPSO a subliniat că comisia de evaluare a acordat atenția cuvenită cererii reclamantului. Comisia a evaluat faptele și și-a confirmat decizia de a nu înscrie numele reclamantului pe lista de rezervă. Candidatul a fost informat în mod corespunzător cu privire la această decizie și la raționamentul care stă la baza acesteia. Răspunsul trimis reclamantului nu conține nicio eroare de fond și nu poate constitui o bază relevantă pentru reevaluarea cererii sale de reexaminare a cererii sale. EPSO a reamintit că, în conformitate cu articolul 6 din anexa III la Statutul funcționarilor, lucrările comisiei de evaluare sunt secrete (5). Prin urmare, lucrările comisiei de evaluare nu pot fi divulgate.

Posibilitatea de a remarca probele scrise ale reclamantului

EPSO a făcut trimitere la jurisprudența instanțelor comunitare cu privire la controlul de către instanțe al hotărârilor de valoare ale comisiei de evaluare (6). Reclamantul nu a susținut că decizia comisiei de evaluare a fost afectată de o eroare vădită sau că comisia de evaluare a încălcat normele care reglementează procedurile sale sau a depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere. Prin urmare, nu există nicio posibilitate de a remarca probele sale scrise.

La 2 august 2006, reclamantul a depus o plângere la Ombudsmanul European cu privire la excluderea sa de pe lista de rezervă și la modul în care EPSO a tratat cererea sa de informații, cererea sa de reexaminare a cererii sale și plângerea sa în temeiul articolului 90. După examinarea plângerii, Ombudsmanul a decis să deschidă o anchetă cu privire la următoarele acuzații și afirmații.

Reclamantul susține că:

(1) EPSO a încălcat principiul egalității de tratament între candidați în măsura în care proba scrisă din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 conținea o întrebare foarte asemănătoare cu o întrebare adresată candidaților din cadrul concursului general EUR/A/127.

O întrebare reprezentând 50 % din punctajul obținut la proba scrisă a fost, de asemenea, utilizată în cadrul celei mai recente competiții generale anterioare pentru aceeași poziție. Reclamantul a susținut că candidații care au obținut întrebarea înainte de desfășurarea testului au obținut, în medie, încă cinci puncte și că ar fi obținut încă nouă puncte dacă ar fi obținut întrebarea înainte de desfășurarea testului. Accesul la documentele de testare anterioare nu a fost disponibil în mod egal pentru toți candidații, deoarece documentele anterioare nu au fost publicate de instituțiile UE. Astfel, concursul a fost mai ușor pentru candidații care au participat la concursurile anterioare și pentru candidații care au avut legături neoficiale cu funcționari ai UE care le-au furnizat documentele. Potrivit reclamantului, candidații au fost, prin urmare, tratați în mod diferit.

Reclamantul a susținut, în special, că:

(A) EPSO a făcut declarații false cu privire la gradul de similitudine al celor două documente de testare;

(B) Comisia de evaluare nu a evaluat în mod adecvat și nu a dat un răspuns motivat la argumentele prezentate de reclamant în cererea sa de reexaminare cu privire la problema întrebării similare;

(C) EPSO a făcut o declarație falsă potrivit căreia reclamantul nu susține și nici nu dovedește că a obținut testele anterioare numai după susținerea testului scris.

(2) EPSO a făcut în scris o declarație falsă potrivit căreia documentul de testare a fost colectat la sfârșitul examenului scris din cadrul concursului general EUR/A/127.

Contrar celor afirmate de EPSO într-o scrisoare adresată unui alt candidat, documentele de testare nu au fost colectate la sfârșitul concursului anterior, astfel cum a declarat Parlamentul European într-o scrisoare adresată reclamantului la 30 iunie 2006. Parlamentul a adăugat în scrisoarea sa că motivul pentru care candidaților li s-a permis să păstreze testele a fost "pentru ca aceștia să poată stabili ulterior dacă au răspuns corect la întrebări". Potrivit reclamantului, reutilizarea întrebărilor din acest test a fost o neglijență gravă.

(3) Comisia de evaluare nu a tratat în mod corespunzător cererea reclamantului de reexaminare în măsura în care aceasta nu a abordat în mod specific cererea sa de reevaluare a performanței sale în cadrul probei scrise.

(4) Reclamantul a susținut că cererea sa de reexaminare ar trebui evaluată din nou, că ar trebui efectuată ajustarea necesară a notei sale pentru proba scrisă și că numele său ar trebui inclus pe lista de rezervă.

În plângerea sa adresată Ombudsmanului, reclamantul a prezentat acuzații și cereri suplimentare. Cu toate acestea, Ombudsmanul a decis să nu deschidă o anchetă cu privire la aceste alte acuzații și afirmații, fie pentru că abordările administrative anterioare păreau să nu fi fost făcute, fie pentru că nu existau motive suficiente pentru deschiderea unei anchete.

ÎNTREBAREA

Avizul EPSO

Avizul EPSO poate fi rezumat după cum urmează:

1. Situația de fapt

* Reclamantul a solicitat concursul general EPSO/A/16/04 . La 29 octombrie 2004, a susținut probele de preselecție [probele (a), (b) și (c)] și proba scrisă [proba (d)]. Proba scrisă a inclus o lucrare de eseu menită să testeze cunoștințele candidaților în domeniul pentru care s-a desfășurat Concursul. Candidații au trebuit să scrie despre două dintre întrebările propuse care se refereau la atribuțiile necesare. Fiecare întrebare era marcată pe o scară cuprinsă între 0 și 30 și avea un punctaj minim obligatoriu de 15.

Având în vedere notele obținute la testele de preselecție, reclamantul a fost invitat să depună o candidatură completă în vederea unei posibile admiteri la concurs. După examinarea candidaturii sale, comisia de evaluare a constatat că reclamantul îndeplinea toate cerințele de admitere și a continuat să își corecteze proba scrisă.

Având în vedere rezultatele sale, reclamantul a fost invitat la proba orală, și anume la proba (e). Scopul probei orale a fost de a evalua capacitatea candidaților de a îndeplini atribuțiile descrise în anunțul de concurs. Interviul s-a axat, în special, pe cunoștințele de specialitate în domeniul în cauză și pe cunoașterea principalelor evoluții ale integrării europene și ale politicilor comunitare. Cunoașterea unei a doua limbi a fost, de asemenea, testată. Interviul a fost, de asemenea, conceput pentru a evalua capacitatea candidaților de a se adapta la munca ca funcționar public european într-un mediu multicultural. Acest test a fost marcat pe o scară cuprinsă între 0 și 60 și a avut un punctaj minim obligatoriu de 30. Pentru a fi incluși pe lista de rezervă, candidații trebuiau să obțină punctajul minim obligatoriu la ambele teste (d) și (e) și să se numere printre cei 200 de candidați care au obținut cele mai mari punctaje la aceste teste în ansamblu.

Marca reclamantului pentru proba orală a fost peste minimul necesar. Cu toate acestea, numărul total de puncte pe care le-a obținut nu a fost suficient pentru a-l plasa printre cei mai buni 200 de candidați. Reclamantul a fost informat în acest sens prin scrisoarea din 9 noiembrie 2005. Scrisoarea l-a informat, de asemenea, cu privire la rezultatele obținute la diferitele teste.

A urmat un schimb de scrisori între candidat și EPSO cu privire la proba scrisă (d) și, în special, cu privire la una dintre întrebările acestui test, despre care a susținut că este similară cu o întrebare dintr-un concurs general anterior (EUR/A/127).

Prin scrisoarea din 3 februarie 2006, reclamantul a introdus o reclamație în temeiul articolului 90 alineatul (2) din statut împotriva deciziei comisiei de evaluare de a nu înscrie numele său pe lista de rezervă a concursului general EPSO/A/16/04.

La 22 mai 2006, reclamantul a fost informat că plângerea sa a fost considerată nejustificată.

2. Observații
Cu privire la pretinsa similitudine a întrebărilor

În ceea ce privește concursul general EUR/A/127, EPSO a subliniat că este vorba despre un concurs general care vizează constituirea unei rezerve de administratori în domeniul tehnologiei informației și al telecomunicațiilor. Concursul a fost organizat în 1998 de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană. Celelalte două instituții au încredințat Parlamentului sarcina de a gestiona procedura. Unul dintre testele concursului a fost un eseu pe o temă selectată de candidați dintr-o serie de întrebări din domeniile vizate de anunțul de concurs. Acesta a fost conceput pentru a evalua nivelul de cunoștințe, capacitatea de scriere și competențele de raționament ale candidaților [testul scris (c)].

Concursul general EPSO/A/16/04 viza constituirea unei rezerve din care să fie recrutați administratori în domeniul tehnologiei informației. Acesta a inclus proba scrisă (d), care a fost o probă scrisă menită să evalueze cunoștințele candidaților în domeniul pentru care se desfășura concursul. Candidații trebuiau să răspundă la două întrebări selectate dintr-o serie de întrebări acoperite de fișa postului. Reclamantul a răspuns la întrebările 1 (Migrația proiectului privind sistemul de operare) și 3 (Evaluarea ofertelor).

Cu titlu general, în ceea ce privește conținutul testelor, EPSO a subliniat că, potrivit unei jurisprudențe constante:

„Comisiilor de evaluare trebuie să li se acorde o largă putere de apreciere în ceea ce privește modalitățile și conținutul detaliat al testelor din cadrul unui concurs. Instanța nu poate controla modalitățile de desfășurare a unei probe adoptate de o comisie de evaluare decât în măsura necesară pentru a se asigura că candidații au fost tratați în mod egal și că alegerea dintre aceștia făcută de comisia de evaluare a fost obiectivă. De asemenea, nu este de competența Curții să critice conținutul detaliat al unui test, cu excepția cazului în care conținutul respectiv nu se limitează la limitele stabilite în anunțul de concurs sau nu este în concordanță cu scopurile testului sau ale concursului."(7)

Comisia de evaluare a concursului general EPSO/A/16/04 a pregătit textele diferitelor întrebări pentru proba scrisă (d) din cadrul acestui concurs, inclusiv întrebarea 1, care este întrebarea contestată de reclamant. Prima întrebare din proba scrisă a fost intitulată „Migrarea proiectului sistemului de operare”. În urma unei comparații între acest test și cel al unui concurs anterior furnizat chiar de reclamant, EPSO a arătat că, deși formularea întrebării părea într-adevăr similară, termenii testului au fost ajustați și actualizați pentru a ține seama de nevoile specifice ale concursului, iar întrebările adresate nu erau neapărat identice, în special în ceea ce privește studiul de evaluare a riscurilor.

Faptul că una dintre întrebările concursului a fost similară cu cea cuprinsă într-un concurs anterior, care a avut loc cu șase ani mai devreme, nu a constituit o încălcare a principiului egalității de tratament al candidaților, astfel cum a susținut reclamantul, întrucât circumstanțele în sine erau foarte diferite.

Într-adevăr, EPSO a subliniat că, având în vedere evoluțiile tehnologice deosebit de semnificative din domeniul tehnologiei informației din ultimii ani, o întrebare identică ar putea da naștere unor răspunsuri foarte diferite. În plus, EPSO afirmă că un răspuns considerat pe deplin adecvat pentru un concurs lansat în 1998 ar putea foarte bine să nu fie considerat ca atare pentru un concurs lansat la o dată ulterioară.

Prin urmare, nu s-ar putea susține că comisia de evaluare nu a asigurat egalitatea de tratament pentru simplul motiv că una dintre întrebările probei scrise era, într-un fel sau altul, similară cu o întrebare adresată candidaților la un moment diferit.

Proba scrisă a concursului general EUR/A/127

Reclamantul susține că EPSO a făcut declarații false atunci când a explicat că documentele de testare pentru concursul general EUR/A/127 au fost colectate la sfârșitul probei scrise.

Cu privire la acest aspect, EPSO a observat că scrisoarea anexată plângerii reclamantului a fost redactată de acesta ținând seama de informațiile furnizate de un membru al comisiei de evaluare din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 care a fost, de asemenea, membru al comisiei de evaluare din cadrul concursului general EUR/A/127. Potrivit acestui membru al comisiei de evaluare, echipele de supraveghetori ai concursului general EUR/A/127 au colectat, după fiecare test, broșura cu întrebări utilizată în cadrul testului, hârtia utilizată pentru răspunsuri și hârtia destinată lucrărilor pregătitoare. EPSO nu a făcut nicio declarație falsă cu privire la organizarea concursului general EUR/A/127, întrucât informațiile disponibile la momentul redactării răspunsului au fost furnizate de o persoană care participase efectiv la organizarea concursului și care fusese prezentă în ziua probelor într-unul dintre centrele de examinare. Cu toate acestea, după primirea acestei plângeri, EPSO a consultat Parlamentul și se pare că practicile de la momentul concursului general EUR/A/127 variau uneori de la un centru de examinare la altul. EPSO nu a putut decât să deplângă această neînțelegere care, cu toate acestea, nu a afectat modul în care a fost tratat acest caz.

Cererea de reexaminare a candidatului

Cererea de reexaminare a candidatului și toată corespondența „atribuită EPSO de către candidat” au fost examinate cu atenție de comisia de evaluare. După ce a examinat toate punctele prezentate de reclamant, comisia de evaluare a luat decizia. Aceasta a considerat că nu există nicio îndoială cu privire la validitatea primei întrebări din proba scrisă (d) pentru motivele prezentate mai sus. Comisia de evaluare a constatat că nu exista niciun temei pentru reevaluarea probei reclamantului, în cadrul căreia, trebuie amintit, acesta a obținut o notă mai mare decât minimul necesar, ceea ce i-a permis să participe la proba orală.

Observațiile reclamantului

Observațiile reclamantului pot fi rezumate după cum urmează:

(1) Susținerea că EPSO a încălcat principiul egalității de tratament între candidați în măsura în care proba scrisă din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 conținea o întrebare foarte asemănătoare cu o întrebare adresată candidaților din cadrul concursului general EUR/A/127

Potrivit reclamantului, asigurarea egalității de șanse pentru toți candidații, astfel cum se menționează în anunțul de concurs, ar fi putut fi realizată foarte ușor prin publicarea unor documente de testare anterioare și/sau prin evitarea repetării unei întrebări.

Reclamantul a considerat că principiul egalității de șanse a fost încălcat pentru prima dată atunci când EPSO nu a organizat un concurs cu un nivel de dificultate substanțial identic pentru toți candidații (8). Niciuna dintre cauzele Curții de Justiție citate de EPSO nu anulează această obligație. În special, larga putere de apreciere și competențele de apreciere conferite comisiei de evaluare nu o exonerează de obligația de a respecta principiul egalității.

Potrivit reclamantului, principiul egalității a fost încălcat a doua oară atunci când comisia de evaluare a refuzat să revizuiască notarea probei sale scrise, chiar dacă aceasta a fost marcată utilizând aceleași standarde ca și pentru candidații care au avut acces anterior la o întrebare. A trata situații diferite în același mod este, în temeiul dreptului Uniunii, o încălcare a egalității de șanse.

Reclamantul a considerat că neregula care s-a produs, și anume nepunerea la dispoziție a unui test de același nivel de dificultate pentru toți candidații, a fost de natură materială și a putut denatura rezultatele concursului. Acesta a atras atenția Ombudsmanului asupra punctului 79 din cauza T-371/03 Le Voici/Consiliul (9), care prevede că, în cazul în care o neregulă este de natură materială și de natură să denatureze rezultatele testelor, revine instituției pârâte sarcina de a dovedi că neregula nu a afectat rezultatele testelor. Cu toate acestea, EPSO nu a furnizat nicio dovadă că rezultatele concursului nu au fost afectate de întrebarea repetată.

EPSO a reformulat, de asemenea, argumentele reclamantului cu privire la faptul că întrebarea ar fi fost mai ușoară pentru unii candidați. Aceasta nu a menționat că, potrivit reclamantului, testul ar fi mai ușor pentru candidații care au obținut fostul document de testare în mod neoficial prin contacte, inclusiv pentru cei care l-au obținut la un curs de formare. Deținerea prealabilă a acestei întrebări și capacitatea rezultată de a o studia înainte de test ar permite anumitor candidați să economisească timp atunci când aleg cu ce întrebare să înceapă, le-ar permite să răspundă mai rapid la această întrebare și le-ar lăsa timp suplimentar pentru a răspunde la a doua întrebare a testului. Astfel, acestea și-au îmbunătățit și performanțele în ceea ce privește a doua întrebare.

Reclamantul a observat că EPSO a ignorat afirmația potrivit căreia formularea unei întrebări era aproape identică și că cifrele utilizate erau identice în ambele documente de testare. Acesta a solicitat Ombudsmanului să examineze cele două întrebări și să își formeze propria opinie imparțială cu privire la gradul de similitudine.

Reclamantul a afirmat, de asemenea, că formularea utilizată de EPSO în corespondența sa cu reclamantul nu reflectă formularea utilizată de acesta în corespondența sa cu EPSO. Potrivit reclamantului, acest lucru implică faptul că EPSO a denaturat frecvent punctul său de vedere în corespondența sa și nu a evaluat în mod adecvat și nu a dat un răspuns motivat la argumentele sale. Este posibil ca EPSO să fi denaturat și punctul de vedere al comisiei de evaluare. Reclamantul nu are cum să știe dacă ceea ce spune EPSO reprezintă într-adevăr punctul de vedere al comisiei de evaluare. În această privință, normele privind secretul și puterea discreționară, pe care EPSO le invocă frecvent, fac foarte dificil pentru un candidat să afle dacă ceea ce spune EPSO reprezintă punctul de vedere al comisiei de evaluare. Desigur, nu ar fi adecvat ca vreun candidat să se adreseze comisiei de evaluare. Ombudsmanul va fi în măsură să decidă el însuși dacă ar fi oportun să găsească o modalitate de a se adresa comisiei de evaluare fără a trece prin EPSO pentru a afla dacă a examinat de fapt cele două documente de testare și dacă, de fapt, consideră că acestea sunt „doar aparent similare”. Aceasta nu ar constitui în mod necesar o încălcare a secretului sau a puterii sale de apreciere, ci o modalitate de a afla dacă EPSO și-a denaturat punctul de vedere.

Reclamantul observă că singurul argument motivat pe care l-a obținut de la comisia de evaluare cu privire la chestiunea întrebării similare a fost un răspuns „standard”. În sprijinul acestei declarații, reclamantul observă că EPSO a trimis aceleași declarații ca răspuns unui alt candidat cu șapte luni (aprilie 2005) înainte de cererea reclamantului.

Reclamantul a subliniat, de asemenea, că EPSO a reformulat ceea ce Ombudsmanul a scris EPSO într-un mod care ar face ca declarația sa să pară incorectă și neadevărată, înlocuind „o declarație falsă” cu „declarații false”(10). Această modificare a reformulat afirmația împotriva EPSO într-un mod care o face ilogică și neadevărată.

(2) Afirmația reclamantului potrivit căreia EPSO a făcut în scris o declarație falsă potrivit căreia documentul de testare a fost colectat la sfârșitul examenului scris din cadrul concursului general EUR/A/127

Confruntat cu o scrisoare a Parlamentului care contrazicea categoric ceea ce, după cunoștințele reclamantului, a fost prima declarație făcută de comisia de evaluare și de EPSO cu privire la întrebarea repetată, EPSO, în avizul său adresat Ombudsmanului, a declarat că a existat o neînțelegere și a deplâns apariția acesteia.

Reclamantul a afirmat că ceea ce s-a întâmplat a fost mai degrabă o greșeală decât o neînțelegere. El nu a fost de acord că această greșeală este irelevantă pentru cazul său. Decizia de a reutiliza întrebarea a fost uimitoare. Nici EPSO, nici comisia de evaluare nu au afirmat că această greșeală sau neînțelegere nu a avut nicio influență asupra deciziei lor de a o reutiliza. Cert este că EPSO a fost acum obligat să admită că această declarație a sa și a comisiei de evaluare nu a fost corectă. Acestea au recunoscut că s-a comis o eroare în legătură cu întrebarea repetată și cu concursul general EPSO/A/16/04 și, potrivit EPSO, această eroare trebuia atribuită comisiei de evaluare relevante.

(3) Cu privire la afirmația reclamantului potrivit căreia comisia de evaluare nu a tratat în mod corespunzător cererea sa de reexaminare prin faptul că nu a abordat în mod specific cererea sa de reevaluare a interpretării sale în cadrul probei scrise

Contrar celor afirmate de EPSO în opinia sa, nota probei scrise nu a fost suficientă doar pentru a permite reclamantului să fie admis la proba orală, ci a reprezentat de asemenea 50 % din notele din selecția finală a candidaților după proba orală. Dacă ar fi obținut încă 1,5 puncte la proba scrisă, s-ar fi aflat pe lista de rezervă. Prin urmare, reclamantul a considerat înșelătoare declarația EPSO potrivit căreia nu există niciun temei pentru reevaluarea probei scrise la care a obținut punctajul minim obligatoriu.

(4) Reclamantul susține că cererea sa de reexaminare ar trebui evaluată din nou, că ar trebui efectuată ajustarea necesară a notei sale pentru proba scrisă și că numele său ar trebui înscris pe lista de rezervă.

Potrivit reclamantului, EPSO nu a abordat în mod specific acest aspect în avizul său. Lista de rezervă a concursului general EPSO/A/16/04 este încă valabilă. Multe persoane de pe listă nu au fost încă recrutate, iar recrutarea de pe această listă poate continua timp de mai mulți ani, deoarece este probabil ca lista de rezervă să rămână valabilă în viitorul apropiat. Reclamantul nu vede niciun motiv pentru care comisia de evaluare nu ar trebui să se reunească din nou, să i se solicite să își respecte obligația legală de a oferi fiecărui candidat șanse egale și să își reevalueze testul (d), ținând seama de impactul întrebării repetate asupra notelor sale și asupra notelor celorlalți candidați.

În cele din urmă, reclamantul a subliniat că EPSO a demonstrat în trecutul recent, în ceea ce privește concursul general EPSO/A/16/04, refuzul său de a admite că ceva nu a mers bine la un test atunci când, în mod clar, a existat o astfel de incoerență. În plângerea 32/2005/ELB, Ombudsmanul a fost obligat să își exprime regretul cu privire la faptul că EPSO a refuzat să recunoască incoerența care s-a produs, întrucât nerespectarea acestei obligații nu a condus la relații bune cu cetățenii. Potrivit reclamantului, nivelul foarte scăzut de integritate din cadrul EPSO este o rușine pentru instituțiile UE. [...] Observația sa dovedește că EPSO a refuzat deja, în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 ,, să recunoască ceea ce era, de fapt, o incoerență. Neregularitatea în cazul reclamantului, pe care EPSO o neagă, este mult mai gravă.

Reclamantul și-a reiterat regretul că Ombudsmanul nu a fost de acord să investigheze toate acuzațiile referitoare la EPSO din plângerea sa și i-a solicitat încă o dată să își reconsidere decizia în această privință. Reclamantul a considerat că, prin opinia sa, a expus comportamentul foarte îndoielnic al EPSO, publicând cât mai multe informații despre acesta pe site-ul Ombudsmanului. Prin urmare, el consideră că acest lucru ar contribui la obligarea EPSO, de acum înainte, să spună adevărul, să acționeze cu bună-credință și să respecte legislația UE care reglementează activitățile sale. El nu a înțeles de ce instituțiile Uniunii permit ca concursurile lor să fie organizate de un organism care a demonstrat o astfel de lipsă de integritate.

DECIZIA

1 Observații introductive

1.1 Printr-o scrisoare adresată Ombudsmanului European la 25 octombrie 2006, reclamantul a solicitat Ombudsmanului să își reconsidere decizia în ceea ce privește inadmisibilitatea anumitor acuzații și afirmații care au fost prezentate în plângerea sa. * La 27 februarie 2007, când a invitat reclamantul să facă observații cu privire la avizul Oficiului European pentru Selecția Personalului ("EPSO") ,, Ombudsmanul l-a informat pe reclamant că își menține decizia anterioară în ceea ce privește inadmisibilitatea unora dintre acuzațiile și pretențiile sale. În observațiile sale, reclamantul repetă aceeași cerere. Ombudsmanul confirmă că nu au fost prezentate argumente convingătoare care să îl determine să își modifice decizia privind inadmisibilitatea anumitor acuzații și afirmații care au fost prezentate în această plângere. Astfel, Ombudsmanul confirmă că domeniul de aplicare al prezentei anchete se limitează la afirmațiile și afirmațiile menționate în prezenta decizie.

1.2 În observațiile sale, reclamantul a afirmat, de asemenea, că Ombudsmanul ar trebui să decidă dacă ar fi oportun ca Ombudsmanul să găsească o modalitate de a se adresa comisiei de evaluare fără a trece prin EPSO. Ombudsmanul înțelege că reclamantul dorește ca acesta să contacteze comisia de evaluare direct în legătură cu cazul său.

Ombudsmanul reamintește că EPSO a primit sarcina specifică de a comunica între comisiile de evaluare și candidați. Astfel, este oportun ca EPSO să informeze candidatul cu privire la avizele comisiei de evaluare.

În plus, întrucât prezenta reclamație este îndreptată împotriva EPSO, este necesar ca EPSO să răspundă Ombudsmanului (11).

În acest context, Ombudsmanul constată că este posibil, în conformitate cu articolul 5.2 din decizia Ombudsmanului de a adopta dispoziții de punere în aplicare, ca Ombudsmanul să solicite EPSO să îi acorde acces la corespondența sa cu comisia de evaluare pentru a stabili dacă, în corespondența sa cu reclamantul, a reflectat în mod corect opiniile comisiei de evaluare. Cu toate acestea, având în vedere constatările de fond prezentate mai jos, Ombudsmanul nu consideră utilă efectuarea unei astfel de inspecții în acest caz.

2 Pretinsa încălcare a principiului egalității de tratament

2.1 Reclamantul a participat la concursul general EPSO/A/16/04. Cu toate acestea, numele său nu a fost inclus pe lista de rezervă, deoarece nu s-a numărat printre cei mai buni 200 de candidați. Acesta susține că EPSO a încălcat principiul egalității de tratament între candidați, întrucât proba scrisă din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 conținea o întrebare foarte asemănătoare cu o întrebare adresată candidaților din cadrul concursului general EUR/A/127, și anume cea mai recentă competiție interinstituțională deschisă organizată pentru același profil. El a susținut că documentul de testare anterior nu a fost disponibil în mod egal pentru toți candidații, deoarece documentele de testare anterioare nu au fost publicate de instituțiile UE. Acest acces limitat a facilitat concursul general EPSO/A/16/04 pentru candidații care au participat la concursuri anterioare și pentru candidații care au avut legături neoficiale cu funcționari ai UE și care le-au furnizat documentul de testare. Reclamantul a susținut că candidații care au obținut întrebarea înainte de desfășurarea testelor au obținut, în medie, încă cinci puncte. El a susținut, de asemenea, că ar fi obținut încă nouă puncte dacă ar fi obținut întrebarea în prealabil.

Reclamantul a susținut, în special, că:

(A) EPSO a făcut declarații false cu privire la gradul de similitudine al celor două documente de testare.

(B) Comisia de evaluare nu a evaluat în mod adecvat și nu a dat un răspuns motivat la argumentele invocate de reclamant în cererea sa de reexaminare cu privire la problema întrebării similare.

(C) EPSO a făcut o declarație falsă potrivit căreia reclamantul nu a susținut sau nu a dovedit că a obținut testele anterioare decât după susținerea testului scris.

2.2 În avizul său, EPSO a subliniat că concursul general EUR/A/127 a fost un concurs general, organizat în 1998 de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, care urmărea constituirea unei rezerve de administratori în domeniul tehnologiei informației și al telecomunicațiilor. Celelalte două instituții au încredințat Parlamentului sarcina de a gestiona procedura de concurs. Unul dintre testele concursului a fost un eseu pe o temă selectată de candidați dintr-o serie de întrebări din domeniile vizate de anunțul de concurs și a fost conceput pentru a le evalua nivelul de cunoștințe, capacitatea de scriere și competențele de raționament [proba scrisă (c)].

Concursul general EPSO/A/16/04 a avut ca scop constituirea unei rezerve din care să fie recrutați administratori în domeniul tehnologiei informației. Acesta a inclus proba scrisă (d), care a avut ca scop evaluarea cunoștințelor candidaților în domeniul pentru care s-a desfășurat concursul. Candidații trebuiau să răspundă la două întrebări selectate dintr-o serie de întrebări din domeniile acoperite de fișa postului. Reclamantul a răspuns la întrebările 1 (Migrația proiectului privind sistemul de operare) și 3 (Evaluarea ofertelor).

Comisia de evaluare a concursului general EPSO/A/16/04 a pregătit textele diferitelor întrebări pentru proba scrisă (d) din cadrul prezentului concurs, inclusiv întrebarea 1 din proba menționată. În urma unei comparații între acest test și întrebarea din cadrul concursului general EUR/A/127 (exemplarul întrebării din cadrul concursului general EUR/A/127 a fost furnizat EPSO de către reclamant), EPSO a observat că, deși formularea întrebărilor părea într-adevăr similară, termenii testului din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 au fost ajustați și actualizați pentru a ține seama de nevoile specifice ale concursului și că întrebările adresate nu erau neapărat identice, în special în ceea ce privește studiul de evaluare a riscurilor.

Faptul că una dintre întrebările concursului era similară cu cea a unui concurs anterior, care a avut loc cu șase ani mai devreme, nu constituia o încălcare a principiului egalității de tratament al candidaților, astfel cum a susținut reclamantul, întrucât circumstanțele în sine erau foarte diferite.

Într-adevăr, EPSO a subliniat că, având în vedere evoluțiile tehnologice deosebit de semnificative din domeniul tehnologiei informației din ultimii ani, o întrebare identică ar putea da naștere unor răspunsuri foarte diferite. În plus, EPSO a afirmat că un răspuns considerat pe deplin adecvat pentru un concurs lansat în 1998 ar putea foarte bine să nu fie considerat ca atare pentru un concurs lansat la o dată ulterioară.

EPSO a explicat că cererea de reexaminare a candidatului și toată corespondența comunicată EPSO de către candidat au fost examinate cu atenție de comisia de evaluare. După ce a examinat toate punctele prezentate de reclamant, comisia de evaluare a luat decizia. Aceasta a considerat că nu există nicio îndoială cu privire la validitatea primei întrebări din proba scrisă (d).

2.3 În observațiile sale, reclamantul a considerat că neregula care s-a produs, și anume nefurnizarea unui test de același nivel de dificultate pentru toți candidații, era de natură materială și de natură să denatureze rezultatele concursului. Acesta a atras atenția Ombudsmanului asupra punctului 79 din cauza T-371/03 Le Voici/Consiliul, în care se afirmă că, în cazul în care o neregulă este de natură materială și poate denatura rezultatele testelor, revine instituției pârâte sarcina de a dovedi că neregula nu a afectat rezultatele testelor. Neregula care a avut loc în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 a fost de natură materială și de natură să denatureze rezultatele testelor, dar EPSO nu a furnizat nicio dovadă că rezultatele concursului nu au fost afectate de întrebarea repetată.

2.4 În primul rând, Ombudsmanul reamintește că, potrivit jurisprudenței, principiul egalității de tratament a candidaților în cadrul procedurilor în domeniul concurenței este considerat un principiu fundamental al dreptului comunitar (12).

În plus, instanțele comunitare au afirmat că principiul egalității de tratament are o importanță foarte mare în cadrul concursurilor generale și că revine comisiei de evaluare sarcina de a se asigura că testele prezintă mai mult sau mai puțin același grad de dificultate pentru toți candidații (13).

2.5 Ombudsmanul observă, de asemenea, că simplul fapt că întrebările referitoare la anumite sarcini principale dintr-un anumit domeniu au fost utilizate în concursurile generale anterioare nu poate, în sine, să implice faptul că întrebările referitoare la aceleași sarcini principale nu pot fi repetate în concursurile generale ulterioare din domeniul respectiv. A considera contrariul ar însemna că candidații la concursurile generale ulterioare nu ar putea fi evaluați în ceea ce privește competența lor de a îndeplini aceste sarcini principale.

2.6 Ombudsmanul constată că întrebarea relevantă (întrebarea I) din cadrul concursului general EUR/A/127 și întrebarea relevantă (întrebarea 1) din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 conțin trei părți: o scurtă introducere, o descriere a situației actuale și a sarcinii care trebuie îndeplinită.

Formularea scurtei introduceri și a descrierii situației existente este în esență identică în ambele întrebări (14).

Pentru ambele concursuri, sarcina a fost de a stabili un "plan de migrație". Acest plan de migrare a constat în două secțiuni ale concursului EUR/A/127, și anume un "plan strategic de migrare"(15) și o informare a conducerii superioare. Cu toate acestea, în cadrul concursului EPSO/A/16/04, acesta a constat în trei secțiuni, și anume un „studiu de evaluare a riscurilor”, un „plan strategic privind migrația” și o informare a conducerii superioare.

2.7 Formularea uneia dintre cele trei secțiuni ale primei întrebări din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 (privind planul strategic de migrare) este în esență identică cu formularea uneia dintre cele două secțiuni ale întrebării I din cadrul concursului general EUR/A/127.

Ombudsmanul constată că migrarea unui sistem de operare este o sarcină principală pentru administratorii din domeniul tehnologiei informației. Ca atare, EPSO a fost îndreptățit să adreseze candidaților o întrebare pe această temă.

Fără a aduce atingere celor de mai sus, faptul că o întrebare privind un plan strategic de migrare ar putea apărea în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 ar trebui, având în vedere importanța migrării unui sistem de operare pentru administratorii din domeniul tehnologiei informației, să fi fost prevăzut în mod rezonabil de toți candidații care exercită diligența necesară. Astfel, faptul că o asemenea întrebare a fost utilizată în cadrul concursului general EUR/A/127 nu ar fi putut oferi un avantaj relevant anumitor candidați din cadrul concursului general EPSO/A/16/04.

2.8 Secțiunea întrebării adresate în cadrul concursului general EPSO/A/16/04, care nu este cuprinsă în întrebarea adresată în cadrul concursului general EUR/A/127, se referă la un "studiu de evaluare a riscurilor". Ombudsmanul înțelege că un „studiu de evaluare a riscurilor” constituie o sarcină complicată în domeniul tehnologiei informației. Ombudsmanul înțelege, de asemenea, că evaluarea riscurilor a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani pentru administratorii din domeniul tehnologiei informației. Includerea unei astfel de secțiuni implică faptul că întrebarea adresată în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 este, de fapt, diferită de întrebarea adresată în cadrul concursului general EUR/A/127.

2.9 Ombudsmanul observă, de asemenea, că ultima secțiune a ambelor întrebări solicită, în esență, candidaților să informeze conducerea superioară cu privire la "problemă" și la soluția la "problemă". Ca atare, răspunsul la această secțiune trebuie să se concentreze în mod necesar, în ceea ce privește concursul general EUR/A/127, asupra planului strategic de migrare. În schimb, în ceea ce privește concursul general EPSO/A/16/04, răspunsul la această secțiune trebuie să se concentreze în mod necesar pe planul strategiei de migrare și pe evaluarea riscurilor. Astfel, deși textul ultimei secțiuni a celor două întrebări este în esență identic, sensul ultimei secțiuni a celor două întrebări este substanțial diferit.

2.10 Ombudsmanul constată, de asemenea, că datele utilizate în ambele întrebări sunt în esență identice. Cu toate acestea, Ombudsmanul înțelege că aceste date constituie doar informații generale și că orice modificare a acestor date nu ar fi adus nicio diferență semnificativă în ceea ce privește natura sau dificultatea întrebărilor.

2.11 Prin urmare, Ombudsmanul concluzionează că întrebarea adresată în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 nu este identică din punct de vedere material cu întrebarea adresată în cadrul concursului general EUR/A/127.

2.12 Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul consideră că nu s-a demonstrat încălcarea principiului egalității de tratament între candidații la concursul general EPSO/A/16/04.

Chiar dacă întrebările ar fi fost identice, Ombudsmanul consideră că nu ar fi existat nicio neregulă ca atare. Dimpotrivă, el observă că nu este neobișnuit ca aceeași întrebare să fie reutilizată în concursuri diferite.

2.13 În susținerea afirmației sale cu privire la o încălcare a principiului egalității de tratament între candidați, reclamantul a susținut că EPSO a făcut declarații false cu privire la gradul de similitudine dintre cele două documente de testare. Având în vedere constatarea sa de la punctul 2.11, Ombudsmanul consideră că nu este justificată nicio anchetă suplimentară cu privire la argumentul reclamantului.

2.14 În susținerea afirmației sale referitoare la o încălcare a principiului egalității de tratament între candidați, reclamantul a susținut de asemenea că comisia de evaluare nu a evaluat în mod adecvat și nu a dat un răspuns motivat la argumentele pe care le-a invocat în cererea sa de reexaminare cu privire la problema întrebării similare.

În e-mailul său din 30 noiembrie 2005, EPSO a precizat că: „(...) întrebările adresate au fost, de asemenea, diferite, în special efectuarea unei analize a riscurilor. (...) Având în vedere cele de mai sus, comisia de evaluare nu consideră necesar să pună la îndoială validitatea întrebării.„După o examinare atentă a cererilor reclamantului și a răspunsurilor EPSO și având în vedere constatările sale de la punctul 2.11, Ombudsmanul consideră că EPSO a tratat problema principală a cererii de reexaminare și a prezentat argumente convingătoare în sprijinul poziției sale. Prin urmare, Ombudsmanul concluzionează că răspunsul EPSO adresat reclamantului a fost adecvat.

2.15 În observațiile sale, reclamantul susține de asemenea că singurul răspuns motivat pe care l-a obținut de la EPSO a fost un răspuns standard care fusese deja trimis unui alt candidat cu șapte luni mai devreme. Ombudsmanul consideră că, chiar dacă EPSO ar fi utilizat aceleași declarații pe care le-a făcut într-un răspuns adresat unui alt candidat, acest lucru nu modifică evaluarea pe fond a răspunsului EPSO (care a fost că întrebările din ambele examene nu erau identice).

2.16 În plângerea sa, reclamantul a făcut referire, de asemenea, la faptul că EPSO a declarat că reclamantul nu a dovedit că a obținut documentul de testare de la concursul general EUR/A/127 numai după ce a susținut testul scris în cadrul concursului general EPSO/A/16/04 (16).

Ombudsmanul constată că EPSO nu a prezentat nicio dovadă că reclamantul a obținut documentul de testare în cadrul concursului general EUR/A/127 înainte de a susține testul în cadrul concursului general EPSO/A/16/04. Prin urmare, declarația menționată mai sus constituie o simplă speculație din partea EPSO. Ca atare, nu ar fi trebuit să fie făcută.

În pofida declarației necorespunzătoare a EPSO, Ombudsmanul observă, de asemenea, că problema dacă EPSO a făcut o declarație falsă cu privire la data la care reclamantul a obținut testele anterioare nu are nicio influență asupra încălcării principiului egalității de tratament al candidaților în ceea ce privește concursul general EPSO/A/16/04. Prin urmare, petiționarul consideră că nu este necesar să se examineze în continuare problema dacă EPSO a făcut o declarație falsă cu privire la data la care reclamantul a obținut documentele de testare.

2.17 În observațiile sale, reclamantul susține, de asemenea, că EPSO a modificat formularea Ombudsmanului cu privire la unul dintre argumentele reclamantului într-un mod care a făcut ca argumentele reclamantului să pară ilogice și neadevărate (17). Ombudsmanul consideră că, deși EPSO nu a utilizat cuvintele exacte pe care le-a utilizat, EPSO nu a modificat fondul întrebării adresate de Ombudsman.

2.18 Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul nu constată, prin urmare, niciun caz de administrare defectuoasă din partea EPSO în ceea ce privește acest aspect al plângerii.

3 Susținerea că EPSO a făcut o declarație falsă în scris

3.1 Reclamantul susține că EPSO a făcut în scris o declarație falsă potrivit căreia documentul de testare a fost colectat la sfârșitul examenului scris din cadrul concursului general EUR/A/127.

3.2 În avizul său, EPSO a arătat că scrisoarea anexată plângerii reclamantului a fost redactată de EPSO după ce a luat în considerare informațiile furnizate de un membru al comisiei de evaluare din cadrul concursului general EPSO/A/16/04, care fusese de asemenea membru al comisiei de evaluare din cadrul concursului general EUR/A/127. Potrivit acestui membru al consiliului de administrație, în ziua testelor pentru concursul general EUR/A/127, echipele de invigilatori au colectat, după fiecare test, broșura cu întrebări utilizată în cadrul testului, hârtia utilizată pentru răspunsuri și hârtia destinată lucrărilor pregătitoare. EPSO nu a făcut nicio declarație falsă cu privire la organizarea concursului general EUR/A/127, întrucât informațiile disponibile la momentul redactării răspunsului au fost furnizate de o persoană care participase efectiv la organizarea concursului și care fusese prezentă în ziua probelor într-unul dintre centrele de examinare. Cu toate acestea, după primirea acestei plângeri, EPSO a consultat Parlamentul European și se pare că practicile din acel moment variau uneori de la un centru de examinare la altul. EPSO nu a putut decât să deplângă această neînțelegere care, cu toate acestea, nu a afectat modul în care a fost tratat acest caz.

3.3 În observațiile sale, reclamantul a numit ceea ce s-a întâmplat mai degrabă o greșeală decât o neînțelegere și nu a fost de acord că această greșeală este irelevantă pentru cazul său. Nici EPSO, nici comisia de evaluare nu au afirmat că această greșeală sau neînțelegere nu a avut nicio influență asupra deciziei lor de a reutiliza o întrebare.

3.4 Ombudsmanul reamintește din nou că instituțiile și organele UE ar trebui să facă declarații exacte și să corecteze prompt orice eroare care ar putea apărea. El observă mai întâi că, într-o scrisoare trimisă de EPSO unui alt candidat aparent în aprilie 2005, EPSO a explicat că documentul de testare pentru concursul general EUR/A/127 a fost colectat. Cu toate acestea, Ombudsmanul constată că, spre deosebire de declarația menționată mai sus, Parlamentul a indicat, într-o scrisoare adresată reclamantului la 30 iunie 2006, că documentele de testare nu au fost colectate în mod sistematic în toate centrele de testare. El observă, de asemenea, că, în avizul său, EPSO a indicat că a contactat Parlamentul, că a fost informat că documentele de testare nu au fost colectate în mod sistematic și că a deplâns această neînțelegere.

Prin urmare, Ombudsmanul consideră că, întrucât EPSO a corectat prompt inexactitatea de îndată ce a luat cunoștință de aceasta, nu este necesară o anchetă suplimentară cu privire la acest aspect al plângerii.

Ombudsmanul nu exclude posibilitatea ca Parlamentul să fi comis o eroare în măsura în care este posibil ca documentele de testare din cadrul concursului general EUR/A/127 să nu fi fost colectate în toate centrele de testare, încălcând procedura stabilită la momentul respectiv. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al anchetei Ombudsmanului cu privire la prezenta plângere se limitează la EPSO și nu privește Parlamentul.

4 Afirmația potrivit căreia comisia de evaluare nu a tratat în mod corespunzător cererea de reexaminare a reclamantului

4.1 Reclamantul susține că comisia de evaluare nu a tratat în mod corespunzător cererea sa de reexaminare, întrucât nu a răspuns în mod specific cererii sale de reevaluare a interpretării sale în cadrul probei scrise.

4.2 În avizul său, EPSO a explicat că comisia de evaluare a examinat cu atenție atât cererea de reevaluare a candidatului, cât și întreaga corespondență a acestuia. După ce a examinat toate observațiile reclamantului, comisia de evaluare a luat o decizie. Aceasta a considerat că nu există nicio îndoială cu privire la validitatea primei întrebări din proba scrisă (d). Comisia de evaluare a constatat că nu exista niciun temei pentru reevaluarea probei reclamantului, în cadrul căreia, trebuie amintit, acesta a obținut o notă mai mare decât minimul necesar, realizare care i-a permis să participe la proba orală.

4.3 În observațiile sale, reclamantul a considerat că nota probelor scrise nu era suficientă numai pentru a permite admiterea sa la proba orală, ci și pentru 50 % din notele din selecția finală a candidaților după proba orală.

4.4 Ombudsmanul constată că, în cererea sa de reexaminare din 27 noiembrie 2005, pe care a formulat-o după ce a fost informat că notele sale sunt insuficiente pentru ca numele său să fie înscris pe lista de rezervă, reclamantul a solicitat ca "cererea sa să fie reexaminată"și, în special, să i se remarce proba scrisă.

4.5 Ombudsmanul constată de asemenea că, în scrisoarea sa din 21 decembrie 2005, EPSO a explicat că

"Proba scrisă a fiecărui candidat a fost corectată cu cel puțin doi markeri pe baza unei grile de corecție. (...) comisia de evaluare a verificat dacă criteriile de notare au fost aplicate corect la testele candidaților (...) și a luat în considerare comentariile/observațiile făcute de marcatori și, ulterior, a stabilit punctajul care urmează să fie acordat. (...) Comisia de evaluare a efectuat, de asemenea, o a doua deliberare cu privire la performanța [reclamantului] în cursul examenului oral. Aceasta consideră că evaluarea efectuată inițial corespunde nivelului de performanță al [reclamantului] și, prin urmare, confirmă marca inițială acordată.”

În cele din urmă, ca răspuns la reclamația în temeiul articolului 90, EPSO a făcut trimitere la jurisprudența instanțelor comunitare care se ocupă de controlul jurisdicțional al hotărârilor de valoare ale comisiei de evaluare și a afirmat că:

„reclamantul nu susține, cu atât mai puțin nu dovedește, că decizia comisiei de evaluare este afectată de o eroare vădită sau că comisia de evaluare a încălcat normele care reglementează procedurile sale sau a depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere. Prin urmare, nu există nicio posibilitate de a remarca probele sale scrise.”

4.6 Ombudsmanul este de acord cu reclamantul că nota pe care a obținut-o la proba scrisă a avut un impact nu numai asupra admiterii sale la proba orală, ci și asupra rezultatului său final. Prin urmare, era important să se asigure, pentru rezultatul final, că proba scrisă a fost evaluată în mod corect.

4.7 Ombudsmanul reamintește că, în conformitate cu jurisprudența instanțelor comunitare, comisia de evaluare dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește evaluarea rezultatelor testelor (18). Ombudsmanul constată că EPSO a explicat că comisia de evaluare decide singură cu privire la nota care urmează să fie atribuită unui candidat, după ce a analizat comentariile făcute de cel puțin doi marcatori și notele propuse de aceștia. Ombudsmanul ia act de faptul că comisia de evaluare a decis, în acest context, să nu remarce proba scrisă a reclamantului și, prin urmare, a confirmat nota care i-a fost acordată. Ținând seama de larga putere de apreciere de care dispune comisia de evaluare atunci când evaluează testele, Ombudsmanul consideră rezonabilă procedura aplicată de EPSO atunci când tratează o cerere de reexaminare în ceea ce privește marcarea probei scrise, și anume că este responsabilitatea comisiei de evaluare să decidă dacă un nou marcaj este necesar pentru a trata în mod corespunzător o cerere de reexaminare.

În speță, Ombudsmanul consideră că, având în vedere constatarea sa de la punctele 2.11 și 2.12, nu exista niciun motiv pentru ca testul să fie marcat de un al treilea marcaj de către comisia de evaluare. Ombudsmanul consideră că comisia de evaluare a tratat în mod corespunzător cererea reclamantului și, prin urmare, nu constată nicio administrare defectuoasă în ceea ce privește acest aspect al plângerii.

5 Revendicare

5.1 Reclamantul a susținut că cererea sa de reexaminare ar trebui evaluată din nou, că ar trebui efectuată ajustarea necesară a notei sale pentru proba scrisă și că numele său ar trebui înscris pe lista de rezervă.

5.2 Având în vedere constatările Ombudsmanului de la punctele 2.18, 3.4 și 4.7, cererea reclamantului nu poate fi susținută.

6 Concluzie

Pe baza anchetelor Ombudsmanului cu privire la această plângere, se pare că nu a existat o administrare defectuoasă din partea EPSO. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Directorul EPSO va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

 

P. Nikiforos DIAMANDOUROS


(1) JO C 66A din 2004.

(2) JO 1998, C 125 A.

(3) Cauza T-158/89 Van Hecken/CES, Rec. 1991, p. II-1341. Punctul 24 din prezenta cauză prevede următoarele: „(...) repartizarea care există între competențele autorității împuternicite să facă numiri, pe de o parte, și cele ale comisiei de evaluare, pe de altă parte, prin care autoritatea împuternicită să facă numiri dispune de o largă putere de apreciere în elaborarea cerințelor concursului, în timp ce comisia de evaluare este obligată să respecte aceste cerințe în îndeplinirea misiunii sale în temeiul articolului 30 din Statutul funcționarilor.”

Cauza T-371/03 Le Voci/Consiliul, RecFP, 2005, p. I-A-209 și II-57. Punctul 41 din prezenta cauză prevede următoarele: „în ceea ce privește evaluarea unei posibile încălcări a anunțului de concurs, potrivit jurisprudenței constante, comisia de evaluare din cadrul unui concurs dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește conținutul detaliat al testelor prevăzute în cadrul unui concurs. Tribunalul nu poate controla modalitățile de desfășurare a unei probe decât în măsura necesară pentru a se asigura că candidații au fost tratați în mod egal și că alegerea făcută dintre aceștia a fost obiectivă. De asemenea, nu este de competența Curții să controleze conținutul detaliat al unui test, cu excepția cazului în care conținutul respectiv nu se limitează la limitele stabilite în anunțul de concurs sau nu este în concordanță cu scopurile testelor sau ale concursului.”

(4) Cauza T-132/89 Gallone/Comisia, Rec. 1990, p. II-549. Punctul 27 din prezenta cauză prevede următoarele: „Autoritatea împuternicită să facă numiri dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește stabilirea criteriilor de capacitate necesare pentru posturile care urmează să fie ocupate și în ceea ce privește stabilirea, în lumina acestor criterii și în interesul serviciului, a normelor și a condițiilor în care se organizează un concurs. Comisia de evaluare dispune de o putere discreționară considerabilă în ceea ce privește modalitățile și conținutul detaliat al testelor prevăzute în cadrul unui concurs.”

(5) Cauza T-371/03 Le Voci/Consiliul, RecFP, 2005, p. I-A-209 și II-957. Articolul 123 din prezenta cauză prevede următoarele: „secretul a fost introdus în vederea garantării independenței comisiilor de evaluare și a obiectivității lucrărilor acestora, protejându-le de orice ingerințe și presiuni externe, indiferent dacă acestea provin chiar de la administrația comunitară, de la candidații vizați sau de la terți.”

(6) Cauza T-294/03 Gibault/Comisia, RecFP, 2005, p. I-A-141 și II-635. Punctul 41 din prezenta cauză prevede următoarele: „Comisia de evaluare se bucură de o largă putere de apreciere în evaluarea rezultatelor testelor de concurs, iar temeinicia judecăților sale de valoare poate fi controlată de instanța comunitară numai în cazuri clare de încălcare a normelor care reglementează procedurile sale (...) eroare vădită sau abuz de putere sau în cazul în care a depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere.”

Cauza T-146/99 Teixeira Neves/Curtea de Justiție, RecFP, 2002, p. I-A-159 și II-731. Punctul 41 din prezenta cauză prevede următoarele: „evaluările efectuate de o comisie de evaluare în cadrul unui concurs (...) sunt expresia unor judecăți de valoare cu privire la performanța candidatului în cadrul testului și se încadrează în marja largă de apreciere a comisiei de evaluare. Instanța comunitară nu este competentă să controleze aceste decizii, cu excepția cazului în care normele care reglementează lucrările comisiilor de evaluare au fost în mod evident încălcate. Comisia de evaluare, atunci când evaluează cunoștințele profesionale ale candidaților, precum și abilitățile și motivația acestora, este obligată să își întemeieze decizia exclusiv și în mod autonom numai pe performanțele candidaților, în conformitate cu cerințele anunțului de concurs.”

(7) A se vedea cauza 228/86 Goossens și alții/Comisia, Rec. 1988, p. 1819, punctul 14.

(8) Cauza T-5/04 Scano/Comisia, RecFP, 2005, p. I-A-205 și II-931. Articolul 45 prevede următoarele: „S’agissant plus particulièrement du principe d’égalité de traitement, il revêt une importance très grande dans le cadre des procédures de concours, et il appartient au jury de veiller à ce que les épreuves présentent sensiblement le même degré de difficulté pour tous les candidats.”

(9) Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că o neregulă survenită în timpul desfășurării testelor pentru un concurs nu afectează legalitatea testelor, cu excepția cazului în care este de natură materială și de natură să denatureze rezultatele testelor. În cazul în care apare o astfel de neregulă, revine instituției pârâte sarcina de a dovedi că neregula nu a afectat rezultatele testelor.”

(10) Ombudsmanul înțelege că reclamantul face referire la faptul că, deși scrisoarea Ombudsmanului către EPSO din 26 septembrie 2006 a indicat că reclamantul susține că "EPSO a făcut o declarație falsă conform căreia reclamantul nu susține și nici nu dovedește că a obținut testele anterioare numai după susținerea testului scris", răspunsul EPSO a afirmat că reclamantul susține în special că "EPSO a făcut declarații false atunci când a afirmat că reclamantul nici nu a susținut, nici nu a demonstrat că a obținut testele anterioare numai după participarea la testele scrise". (Subliniere adăugată de Ombudsman).

(11) A se vedea Decizia 2312/2004/MHZ, care prevede că: „candidații la concursurile organizate de EPSO comunică cu EPSO. În plus, în cazul unor plângeri adresate Ombudsmanului, EPSO este cel care răspunde”.

(12) A se vedea cauza T-173/99 Elkaïm și Mazuel/Comisia, RecFP, 2000, p. I-A-101 și II-433, punctul 87; Cauza T-5/04 Scano/Comisia, RecFP, 2005, p. I-A-205 și II-931; Cauza T-165/03 Vonier/Comisia, RecFP, 2004, p. I-A-343 și II-1575.

(13) Cauza T-5/04 Scano/Comisia, RecFP, 2005, p. I-A-205 și II-931. Articolul 45 prevede următoarele: „S’agissant plus particulièrement du principe d’égalité de traitement, il revêt une importance très grande dans le cadre des procédures de concours, et il appartient au jury de veiller à ce que les épreuves présentent sensiblement le même degré de difficulté pour tous les candidats.”

(14) Utilizatorii descriși la întrebarea relevantă din cadrul concursului general EPSO/A/16/04 au la dispoziție un instrument tehnic care diferă de instrumentele descrise la întrebarea relevantă din cadrul concursului general EUR/A/127.

(15) Un "plan strategic de migrație" poate fi definit ca o serie de pași care permit unei organizații să evolueze către hardware și software mai noi pentru a ține pasul cu tehnologia în schimbare. Abordează probleme precum compatibilitatea interfeței cu utilizatorul, compatibilitatea bazei de date, suportul pentru tranziție, compatibilitatea interfeței sistemului și instruirea.

Această declarație a fost făcută de EPSO în răspunsul său la recursul formulat de reclamant în temeiul articolului 90 alineatul (2) din statut. EPSO nu a formulat astfel de observații în avizul său adresat Ombudsmanului.

(17) A se vedea nota de subsol 10 de mai sus.

(18) Cauza T-53/00 Angioli/Comisia, RecFP, 2003, p. I-A-13 și II-73, punctele 91-94.

Ce părere aveți despre această traducere automată? Trimiteți-ne părerea dumneavoastră!