# Decizia Ombudsmanului European privind plângerea 1364/2004/TN împotriva Parlamentului European
- Autor: Ombudsmanul european
- Datele : 2005-06-14T00:00+02:00[Europe/Paris]
- [URL](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/decision/ro/2191)
---
Strasbourg, 14 iunie 2005   

Stimate domnule X,

La 7 mai 2004, ați depus o plângere la Ombudsmanul European împotriva Parlamentului European cu privire la proba orală din cadrul concursului general PE/32/B.

La 17 iunie 2004, am transmis plângerea Președintelui Parlamentului European. În urma unei solicitări a Parlamentului de prelungire a termenului de prezentare a avizului său și a anumitor întârzieri ale aceleiași instituții în furnizarea unei traduceri a avizului, avizul a fost trimis în limba irlandeză la 8 decembrie 2004. V-am transmis-o împreună cu o invitație de a formula observații, pe care ați trimis-o la 19 ianuarie 2005.

Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Plângerea
---------

Potrivit reclamantului, faptele relevante sunt, pe scurt, următoarele:

Reclamantul a participat la concursul general PE/32/B. După ce a reușit la probele scrise, a fost admis la probele orale. În timpul interviului cu comisia de evaluare, el a fost întrebat în limba franceză despre ceva ce s-a întâmplat cu 16 ani în urmă, iar persoana care a început să vorbească limba franceză a vorbit cu voce scăzută și a fost dificil de auzit. Prin urmare, reclamantului nu i s-a oferit o șansă adecvată de a-și demonstra cunoștințele de limba franceză, cu atât mai mult cu cât comisia de evaluare a încercat să examineze cunoștințele sale de patru limbi în zece minute. Comitetul de selecție a schimbat chiar și limba în mijlocul unui subiect discutat. I s-au adresat întrebări în toate limbile pe care le-a introdus în CV-ul său, și anume spaniolă, germană, franceză și italiană. El a considerat că este foarte dificil să treacă de la o limbă la alta pe loc și a adăugat că nu a declarat în formularul de cerere că vorbește limba italiană.

Reclamantul susține că comisia de evaluare a acționat în mod inechitabil prin:
> 1. Nu-i dau șansa să-și arate cunoștințele de franceză;
>
> 2. a adresat întrebări în limba italiană, deși nu a indicat în CV-ul său că vorbește limba italiană; și
>
> 3. Susținerea unui examen oral în patru limbi în zece minute.

Reclamantul susține că ar trebui să i se ofere posibilitatea de a susține din nou proba orală pentru a-și demonstra cunoștințele de limba franceză.

INQUIRY
-------

**Avizul Parlamentului European**   

În avizul său, Parlamentul European formulează, pe scurt, următoarele observații:

Reclamantul a participat la concursul general PE/32/B și a fost admis la probele orale care au avut loc la Bruxelles la 4 februarie 2004. Reclamantul a obținut 9 note la testul de limbă, pentru care punctajul minim necesar a fost de 10, și, prin urmare, a fost informat că a fost eliminat din concurs.

În ceea ce privește plângerea adresată Ombudsmanului, Parlamentul reamintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție, comisia de evaluare este obligată să respecte anunțul de concurs, care, în acest caz, prevedea următoarele \[secțiunea VII.4 litera (b)\]: *„Conversația cu comisia de evaluare pentru a testa cunoștințele lingvistice ale candidaților (a**se vedea secțiunea III.B.3**). Durata maximă permisă: În 15 minute. Marcaj: din 20. Candidații care obțin mai puțin de 10 puncte vor fi eliminați".* Prin urmare, Parlamentul susține că reclamantul știa, încă de la începutul procedurii, că va exista un test destinat să examineze cunoștințele sale lingvistice și că durata maximă a testului era de 15 minute. Reclamantul a fost testat numai în limbile pe care le-a declarat în cererea sa pe care le cunoștea. De fapt, reclamantul menționase în cererea sa limbile italiană, spaniolă și germană. Durata testului a fost suficientă pentru a permite comisiei de evaluare să evalueze nivelul cunoștințelor lingvistice ale fiecărui candidat. În ceea ce privește argumentul reclamantului potrivit căruia nu i s-a acordat suficient timp pentru a-și demonstra cunoștințele de limba franceză, Parlamentul reamintește că, în plângerea sa, reclamantul a recunoscut că avea mai degrabă cunoștințe „moderat de bune" de limba franceză decât cunoștințe „bune" stipulate în anunțul de concurs.

În timpul probei în cauză, comisia de evaluare l-a informat pe reclamant că întrebările care i-au fost adresate în alte limbi decât prima sa limbă străină (și anume, franceza) nu puteau decât să adauge la punctajul său și că nu va fi penalizat pentru că nu a răspuns la întrebări. Prin urmare, punând întrebări în limba italiană, comisia de evaluare a acționat în interesul candidatului. Reclamantul nu a solicitat comisiei de evaluare să repete nicio întrebare și nici nu a indicat că nu a înțeles întrebările. Toate întrebările au fost adresate foarte clar tuturor candidaților de către membrii comisiei de evaluare, care cunoșteau foarte bine limbile examinate.

Parlamentul reamintește, de asemenea, că comisia de evaluare dispune de puteri discreționare extinse și că evaluarea sa poate fi revizuită numai în cazul în care normele care îi reglementează activitatea sunt încălcate. Prezenta reclamație nu permite să se concluzioneze că comisia de evaluare nu a respectat anunțul de concurs sau alte cerințe legale. În ceea ce privește notarea probei orale menționate la punctul VII subpunctul 4 litera (b) din anunțul de concurs, comisia de evaluare a aplicat aceleași criterii pentru evaluarea cunoștințelor lingvistice ale tuturor candidaților. Comisia de evaluare a decis să repartizeze cele 20 de puncte disponibile pentru proba orală menționată la acest punct din anunțul de concurs după cum urmează: 0-12 pentru prima limbă străină și 0-2 pentru alte limbi, până la maximum 8 mărci. În plus, comisia de evaluare a decis să testeze toate limbile menționate de candidați în actele lor de candidatură, pentru a putea acorda candidaților numărul maxim de puncte.
**Observațiile reclamantului**   

În observația sa, reclamantul își menține plângerea și face, pe scurt, următoarele observații:

Parlamentul susține că acesta nu a solicitat repetarea niciuneia dintre întrebările care i-au fost adresate de comisia de evaluare. Cu toate acestea, atunci când i se adresează o întrebare în limba germană, reclamantul își amintește că a spus "bitte" pentru că nu a auzit întrebarea. Își amintește, de asemenea, că era aproape pe masă, în fața lui, încercând să-i audă pe membrii comisiei de evaluare.

Dacă este adevărat că unui candidat i s-au acordat doar 12 note pentru o limbă, atunci acesta a fost tratat în mod inechitabil, deoarece a fost intervievat în alte limbi fără avertisment. Ar fi trebuit să i se acorde aceeași șansă și același timp ca oricărui alt candidat pentru a vorbi în franceză și, dacă ar fi fost evaluate și alte limbi, ar fi trebuit să i se acorde mai mult timp. Este mult mai dificil să se răspundă la întrebări în trei limbi decât într-o singură limbă și nu este corect să se testeze trei limbi utilizând același interval de timp ca în cazul candidaților care sunt testați într-o singură limbă. Reclamantul pune sub semnul întrebării modul în care comisia de evaluare poate evalua cunoașterea unei limbi prin adresarea unei singure întrebări în limba respectivă. În plus, este irelevant modul în care și-a estimat propria cunoaștere a limbii franceze, ca fiind "moderat de bună" sau orice altceva, deoarece ar putea necesita un standard foarte ridicat pentru a o numi "bună".

De asemenea, este îngrijorător faptul că unui candidat i se cere să vorbească într-o limbă fără să fi furnizat nicio dovadă că vorbește acea limbă. Reclamantul nu înțelege cum poate susține Parlamentul că știa că va fi intervievat în patru limbi. El a crezut că numai franceza va fi testată în timpul testului oral. El nu consideră că menționarea altor limbi în formularul de candidatură înseamnă că este de acord să fie intervievat în aceste limbi. Reclamantul își amintește că a completat un formular în care spunea că a putut citi ceva italiană, dar nu a menționat nicăieri că vorbea italiana. El nu înțelege de ce Parlamentul nu furnizează o copie a părții din formular în care a menționat că a putut citi o parte din limba italiană, dar că nu are experiență în a o vorbi.

În timpul interviului cu comisia de evaluare, el a menționat, în limba spaniolă, că i-a fost foarte greu să treacă de la o limbă la alta. În ciuda acestei remarci în spaniolă, el a primit doar o jumătate de semn pentru spaniolă. De asemenea, el a declarat, într-o italiană stricată, că nu poate vorbi italiana. Cu toate acestea, el nu a obținut nicio notă pentru limba italiană.

DECIZIA
-------

**1 Presupusul caracter inechitabil în ceea ce privește testarea cunoștințelor lingvistice ale reclamantului**   

1.1 Plângerea se referă la proba orală a reclamantului din cadrul concursului general PE/32/B. Reclamantul susține că nu i s-a oferit o șansă adecvată de a-și demonstra cunoștințele de limba franceză, cu atât mai mult cu cât comisia de evaluare a încercat să examineze cunoștințele sale în patru limbi în zece minute. În plus, el a trebuit să vorbească despre ceva ce s-a întâmplat cu 16 ani în urmă, iar persoana care a început să vorbească în franceză era greu de auzit. Potrivit reclamantului, acestuia ar fi trebuit să i se acorde aceeași șansă și același timp ca oricărui alt candidat pentru a vorbi în limba franceză și, în cazul în care și alte limbi ar fi fost evaluate, ar fi trebuit să i se acorde mai mult timp. Este mult mai dificil să se răspundă la întrebări în mai multe limbi decât într-o singură limbă și nu este corect să se testeze mai multe limbi utilizând același interval de timp ca în cazul candidaților care sunt testați într-o singură limbă. În plus, i s-a pus o singură întrebare în limba franceză. Reclamantul susține că comisia de evaluare a acționat în mod incorect prin faptul că nu i-a oferit șansa de a-și demonstra cunoștințele de franceză și prin susținerea unui examen oral în patru limbi în zece minute.

1.2 Reclamantul susține, de asemenea, că a considerat că numai limba franceză va fi testată în timpul probei orale. El nu consideră că menționarea altor limbi în formularul de candidatură înseamnă că este de acord să fie intervievat în aceste limbi. Reclamantul își amintește că a completat un formular în care spunea că a fost capabil să citească ceva italiană, dar nu a menționat nicăieri că a vorbit italiană. El nu înțelege de ce Parlamentul nu furnizează o copie a părții din formular în care a menționat că a putut citi o parte din limba italiană, dar că nu are experiență în a o vorbi. Reclamantul susține că comisia de evaluare a acționat în mod incorect, punând întrebări în limba italiană, deși nu a indicat în CV-ul său că vorbitorul de limba italiană este vorbitor de limba italiană.

1.3 Parlamentul susține că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție, comisia de evaluare este obligată să respecte anunțul de concurs, care, în acest caz, prevedea următoarele \[secțiunea VII.4 litera (b)\]: *„Conversația cu comisia de evaluare pentru a testa cunoștințele lingvistice ale candidaților (a**se vedea secțiunea III.B.3**). Durata maximă permisă: În 15 minute. Marcaj: din 20. Candidații care obțin mai puțin de 10 puncte vor fi eliminați".* Prin urmare, Parlamentul susține că reclamantul știa, încă de la începutul procedurii, că va exista un test destinat să examineze cunoștințele sale lingvistice și că durata maximă a testului era de 15 minute. Reclamantul a fost testat numai în limbile pe care le-a declarat în cererea sa că le cunoaște, și anume franceza, italiana, spaniola și germana. Durata testului a fost suficientă pentru a permite comisiei de evaluare să evalueze nivelul cunoștințelor lingvistice ale fiecărui candidat. Membrii comisiei de evaluare cunoșteau foarte bine limbile examinate. Comisia de evaluare a aplicat aceleași criterii pentru evaluarea cunoștințelor lingvistice ale tuturor candidaților. Comisia de evaluare a decis să repartizeze cele 20 de puncte disponibile pentru proba orală după cum urmează: 0-12 pentru prima limbă străină și 0-2 pentru alte limbi, până la maximum 8 mărci. Comisia de evaluare a decis, de asemenea, să testeze toate limbile menționate de candidați în actele lor de candidatură, pentru a putea acorda candidaților numărul maxim de puncte. Comisia de evaluare l-a informat pe reclamant că întrebările adresate în alte limbi decât prima sa limbă străină, și anume franceza, nu puteau decât să adauge la punctajul său și, prin urmare, comisia de evaluare a acționat numai în interesul reclamantului atunci când i-a adresat întrebări în limba italiană.

1.4 Ombudsmanul reamintește că anunțul de concurs, a cărui formulare era obligatorie pentru comisia de evaluare[(1)](#(1)){#Footnote1}, prevedea într-adevăr, la punctul VII.4 litera (b), că proba orală va include o "conversație*cu comisia de evaluare pentru a testa cunoștințele lingvistice ale candidaților (a**se vedea punctul III.B.3**). Durata maximă permisă: În 15 minute. Marcaj: din 20. Candidații care obțin mai puțin de 10 puncte vor fi eliminați".* Secțiunea III.B.3, care stabilea cerințele privind cunoștințele lingvistice, prevedea printre altele că candidații trebuiau să cunoască temeinic o limbă oficială a Uniunii Europene, la un nivel satisfăcător o a doua limbă oficială a Uniunii Europene și că se va ține seama de cunoașterea altor limbi oficiale ale Uniunii Europene, în special în cadrul probelor orale.

1.5 Ombudsmanul reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu jurisprudența constantă a instanțelor comunitare, comisia de evaluare dispune de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește modalitățile și conținutul detaliat al testului prevăzut în cadrul unui concurs[(2).](#(2)){#Footnote2} Conținutul detaliat al unui test nu poate fi revizuit, cu excepția cazului în care depășește limitele stabilite în anunțul de concurs sau contravine obiectivelor testului sau ale concursului[(3).](#(3)){#Footnote3}

1.6 Ombudsmanul a examinat cu atenție partea din formularul de cerere al reclamantului care a fost anexat la avizul Parlamentului. Ombudsmanul observă că, la punctul 7 din formularul de cerere („Cunoașterea limbilor"), reclamantul a indicat o bună cunoaștere a limbilor spaniolă, germană și franceză, precum și o bună cunoaștere a limbii italiene. Ombudsmanul nu are cunoștință de nicio altă parte a formularului de candidatură în care candidaților li s-a solicitat să furnizeze informații cu privire la cunoștințele lor lingvistice, cum ar fi dacă aveau doar cunoștințe pasive.

1.7 Prin urmare, Ombudsmanul consideră că, pe baza marjei sale de apreciere și a textului anunțului de concurs, comisia de evaluare a avut dreptul să utilizeze timpul alocat, și anume maximum 15 minute, pentru a testa cunoștințele candidaților în toate limbile pe care le-au indicat în formularele lor de candidatură. Formularul de candidatură al reclamantului indica o cunoaștere corectă a limbii italiene, iar Ombudsmanul nu găsește niciun motiv pentru care comisia de evaluare nu ar fi trebuit să aibă dreptul de a-i adresa întrebări în limba respectivă. Ombudsmanul consideră, de asemenea, că, pe baza textului anunțului de concurs, reclamantul ar fi trebuit să aibă cunoștință de posibilitatea ca, în timpul examenului oral, să i se adreseze întrebări în toate limbile pe care le-a indicat în formularul de candidatură. Ombudsmanul ia act, de asemenea, de explicația Parlamentului, pe care reclamantul nu a contrazis-o, potrivit căreia, prin testarea unor limbi suplimentare, candidaților li s-a oferit posibilitatea de a li se acorda note suplimentare.

1.8 În ceea ce privește afirmația reclamantului potrivit căreia nu i s-a oferit o posibilitate adecvată de a-și demonstra cunoașterea primei sale limbi străine, și anume franceza, și că ar fi trebuit să i se acorde aceeași posibilitate și aceeași perioadă de timp ca oricărui alt candidat pentru a vorbi în prima sa limbă străină, Ombudsmanul nu a găsit nicio dovadă care să sugereze că reclamantului nu i s-a oferit o posibilitate suficientă de a-și demonstra cunoștințele de franceză sau că a fost tratat în mod inechitabil în comparație cu alți candidați.

1.9 Pe baza celor de mai sus, Ombudsmanul nu consideră că comisia de evaluare a acționat în afara marjei sale de apreciere sau că a depășit limitele stabilite în anunțul de concurs atunci când a desfășurat proba orală a reclamantului. Prin urmare, Ombudsmanul nu constată nicio administrare defectuoasă din partea Parlamentului European în această privință.
**2 Revendicarea reclamantului**   

2.1 Reclamantul susține că ar trebui să i se ofere posibilitatea de a susține din nou proba orală pentru a-și demonstra cunoștințele de limba franceză.

2.2 Având în vedere constatarea de la punctul 1.9 de mai sus, Ombudsmanul nu găsește niciun motiv pentru a da curs cererii reclamantului.
**3 Concluzie**   

Pe baza anchetelor Ombudsmanului cu privire la această plângere, se pare că nu a existat nicio administrare defectuoasă din partea Parlamentului European. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Președintele Parlamentului European va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

P. Nikiforos DIAMANDOUROS

*** ** * ** ***

[(1)](#Footnote1){#(1)} A se vedea, de exemplu, cauza T-54/91, *Nicole Almeida Antunes/Parlamentul European, Rec., 1992, p.* II-1739, punctul 39.

[(2)](#Footnote2){#(2)} Cauza T-132/89, *Gallone/Consiliul, Rec. 1990, p.* II-549, punctul 27.

[(3)](#Footnote3){#(3)} A se vedea cauzele conexate 64, 71-73 și 78/96, *Sergio și alții/Comisia, Rec., 1998, p.* 1399, punctul 22; și cauza T-156/89, *Valverde Mordt/Curtea de Justiție, Rec., 1991, p.* II-407, punctul 121.