Stimate domnule M.,

La 11 noiembrie 2003, ați depus o plângere la Ombudsmanul European privind refuzul Consiliului Uniunii Europene de a acorda acces la „Raportul final al «Grupului privind fundamentalismul extrem și terorismul»”.

La 12 decembrie 2003, am transmis plângerea Secretarului General al Consiliului. Consiliul și-a trimis avizul la 23 februarie 2004 și vi l-am transmis împreună cu invitația de a formula observații, dacă doriți. Prin scrisoarea din 16 aprilie 2004, m-ați informat că nu doriți să formulați observații.

Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Doresc să îmi cer scuze pentru perioada de timp necesară pentru soluționarea plângerii dumneavoastră.

Plângerea

La 3 septembrie 2003, reclamantul a trimis o cerere inițială de acces la „raportul final al «Grupului privind fundamentalismul extrem și terorismul»”. Raportul, clasificat drept „CONFIDENTIEL UE”, a fost elaborat de Grupul pentru extrem fundamentalism și terorism (EFTG), alcătuit dintr-un grup de reprezentanți personali ai miniștrilor afacerilor externe, comandat de președinția daneză în urma discuțiilor din cadrul Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 24 octombrie 2002. Raportul a analizat fundamentalismul extrem și terorismul. Acesta conținea o serie de recomandări.

În răspunsul său din 9 octombrie 2003, Secretariatul General al Consiliului a refuzat să comunice documentul menționat anterior în temeiul articolului 4 litera (l) din Regulamentul 1049/2001 (1), indicând faptul că divulgarea acestuia ar putea aduce prejudicii grave intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multora dintre statele sale membre în cadrul securității publice în ceea ce privește lupta împotriva teroriștilor și a organizațiilor acestora.

Ca răspuns la o cerere de confirmare formulată de reclamant, Consiliul a confirmat, la 4 noiembrie 2003, decizia Secretariatului său General și a refuzat să comunice documentul în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001. În opinia Consiliului, divulgarea informațiilor cuprinse în raport ar putea slăbi poziția Uniunii în relațiile sale internaționale și ar putea submina grav procesul său decizional în această privință.

În plângerea sa adresată Ombudsmanului, reclamantul a afirmat că decizia Consiliului a încălcat Regulamentul 1049/2001. Acesta a prezentat următoarele argumente:

1. Raportul nu poate conține informații secrete, în măsura în care măsurile de combatere a terorismului trebuie adoptate de legiuitorii naționali și, prin urmare, fac obiectul unor dezbateri publice în statele membre.

2. Argumentul Consiliului potrivit căruia recomandările cuprinse în raport nu ar fi finalizate nu ar justifica refuzul accesului la întregul document. Ar putea fi acordat un acces parțial, recomandările fiind eliminate.

INQUIRY

În avizul său cu privire la plângere, Consiliul a afirmat că este de acord, în principiu, ca documentele referitoare la discuțiile în curs să fie cât mai accesibile posibil, cu condiția ca divulgarea lor să nu aducă atingere protecției intereselor enumerate la articolul 4 din Regulamentul 1049/2001. Cu toate acestea, Consiliul a considerat că, întrucât documentul în cauză conține o analiză detaliată și o evaluare a fundamentalismului extrem și a terorismului în întreaga lume, inclusiv evaluări sensibile din punct de vedere politic privind un număr mare de state străine, divulgarea ar putea cauza complicații în relațiile Uniunii Europene cu aceste state.

Consiliul a afirmat că raportul conține recomandări pentru consolidarea măsurilor existente de prevenire și/sau combatere a organizațiilor extremiste ilegale și violente. În opinia Consiliului, divulgarea acestora ar oferi potențialilor autori ai atacurilor evaluări comparative ale eficacității structurilor existente în statele membre sau în țările terțe în cauză. Potrivit Consiliului, acest lucru ar putea submina grav eforturile comune de a găsi soluții constructive la aspectele esențiale ale acestei provocări pentru comunitatea internațională. Prin urmare, Consiliul a considerat că se aplică excepția de la articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță (protecția interesului public în ceea ce privește relațiile internaționale) din regulament.

De asemenea, Consiliul a făcut referire la reuniunea sa de la Salonic din 19 și 20 iunie 2003, în cadrul căreia Consiliul European a luat act de raport și a indicat că acesta va fi discutat în continuare în vederea continuării recomandărilor sale. Discuțiile privind documentul în cadrul grupurilor de lucru relevante ale Consiliului se aflau, la momentul prezentei anchete, încă într-o etapă preliminară. Consiliul a considerat că publicarea documentului ar limita capacitatea statelor membre de a-și adapta pozițiile de negociere și, prin urmare, ar submina grav procesul decizional al Consiliului. Prin urmare, Consiliul a considerat că se aplică, de asemenea, excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001.

Consiliul a afirmat, de asemenea, că a examinat dacă s-ar putea acorda acces parțial la document în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulament. În acest sens, Consiliul a luat act de faptul că analizele și recomandările din raport trebuie considerate un singur document de lucru indivizibil. Prin urmare, Consiliul a concluzionat că excepțiile menționate anterior se aplică întregului document.

Reclamantul a informat Ombudsmanul că nu dorește să formuleze observații.

DECIZIA

1.1 Reclamantul a susținut că răspunsul Consiliului din 4 noiembrie 2003 la cererea sa de confirmare a accesului la "raportul final al Grupului privind fundamentalismul extrem și terorismul" a încălcat Regulamentul 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Consiliul refuzase accesul în temeiul excepțiilor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță și la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001, întrucât, în opinia Consiliului, divulgarea informațiilor cuprinse în raport ar putea slăbi poziția Uniunii în relațiile sale internaționale și ar putea submina grav procesul decizional al Consiliului în această privință.

Reclamantul a susținut următoarele:

1. Raportul nu poate conține informații secrete, în măsura în care măsurile de combatere a terorismului trebuie adoptate de legiuitorii naționali și, prin urmare, fac obiectul unor dezbateri publice în statele membre.

2. Argumentul Consiliului potrivit căruia recomandările cuprinse în raport nu ar fi finalizate nu ar justifica refuzul accesului la întregul document. Ar putea fi acordat un acces parțial, recomandările fiind eliminate.

1.2 În avizul său, Consiliul a confirmat răspunsul său din 4 noiembrie 2003 la cererea de confirmare a reclamantului. În plus, Consiliul a declarat că a examinat dacă s-ar putea acorda acces parțial la document în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulament. În acest sens, Consiliul a luat act de faptul că analizele și recomandările din raport trebuie considerate un singur document de lucru indivizibil. Prin urmare, Consiliul a concluzionat că excepțiile menționate anterior se aplică întregului document.

1.3 Ombudsmanul observă că refuzul de a acorda acces în temeiul oricăreia dintre excepțiile prevăzute în Regulamentul 1049/2001 trebuie să se bazeze pe motive valide și specifice.

1.4 În ceea ce privește excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță, Consiliul a explicat că raportul conține o analiză detaliată și o evaluare a fundamentalismului extrem și a terorismului în întreaga lume, inclusiv evaluări sensibile din punct de vedere politic privind un număr mare de state străine. În opinia sa, divulgarea ar putea provoca complicații în relațiile Uniunii Europene cu aceste state. În plus, Consiliul a explicat că analiza din raport este urmată de recomandări pentru consolidarea măsurilor existente de prevenire și/sau combatere a organizațiilor extremiste ilegale și violente. În opinia sa, divulgarea acestor recomandări ar oferi potențialilor autori ai atacurilor evaluări comparative ale eficacității structurilor existente în statele membre sau în țările terțe în cauză. Potrivit Consiliului, acest lucru ar putea submina în mod grav eforturile comune de a găsi soluții constructive la aspectele esențiale ale acestei provocări pentru comunitatea internațională.

În ceea ce privește excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (3), Consiliul a declarat că Consiliul European a decis că raportul ar trebui discutat în continuare în vederea continuării recomandărilor sale. Potrivit Consiliului, discuțiile cu privire la document în cadrul grupurilor de lucru relevante ale Consiliului se află, la momentul prezentei anchete, încă într-o etapă preliminară. Consiliul consideră că publicarea documentului ar limita capacitatea statelor membre de a-și adapta pozițiile de negociere și, prin urmare, ar submina grav procesul decizional al Consiliului.

1.5 Ombudsmanul consideră că motivele menționate de Consiliu sunt valabile și suficient de specifice în cadrul Regulamentului 1049/2001.

1.6 În ceea ce privește posibilitatea acordării unui acces parțial în temeiul articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul 1049/2001, Consiliul a afirmat că analizele și recomandările din raport trebuie considerate ca un singur document de lucru indivizibil și că excepțiile menționate anterior se aplică întregului document.

Având în vedere observațiile și constatările de la punctele 1.3-1.5 de mai sus, opinia Consiliului potrivit căreia excepțiile de la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și de la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 1049/2001 se aplică întregului document pare a fi rezonabilă.

Pe baza anchetelor Ombudsmanului cu privire la această plângere, se pare că nu a existat nicio administrare defectuoasă din partea Consiliului Uniunii Europene. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

P. Nikiforos DIAMANDOUROS

(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).